Sunteți pe pagina 1din 18

Unitatea de învăţare nr.

5 Calitatile navei

CUPRINSUL unităţii de învăţare nr. 5

1. Calitati nautice (slide 2)


2. Calitati evolutive (slide 7)
3. Intrebări şi răspunsuri (slide 15)
4. Bibliografie (slide 17)

OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 5

 Cunoaşterea calitatilor nautice


 Cunoaşterea calitatilor evolutive ale navei
Calitati nautice

Însuşirile navei, specifice plutirii pe apă, determinate de legătura


acesteia cu factorii din mediul înconjurător se numesc calităţi
nautice.

Aceste calităţi cuprind:


1. flotabilitatea,
2. stabilitatea,
3. nescufundabilitatea şi
4. soliditatea.
Calitati nautice

1.Flotabilitatea este proprietatea navei de a pluti la un anumit pescaj,


determinat de cantitatea de marfă existentă la bord.

Fiecare navă este construită în aşa fel încât greutatea navei


încărcate să fie mai mică decât deplasamentul ei maxim. Astfel, de
la ultima linie de plutire şi până la ultima punte etanşă, principală,
mai rămâne un volum din corpul navei care se numeşte rezerva
de flotabilitate.

Aceasta este direct proporţională cu bordul liber şi este destinată


asigurării plutirii navei în cazul inundării unor compartimente.
Calitati nautice

2.Stabilitatea este capacitatea navei de a reveni la poziţia iniţială


de echilibru dupa ce a fost inclinata de vant, valuri sau conditii
de incarcare.

Nava se poate înclina intr-un bord sau altul sub influenta forţei
valurilor, vânturilor sau forţei centrifuge în timpul giraţiei.
Înclinarea ei în jurul axei longitudinale se numeşte înclinare
transversală sau bandare, mişcarea oscilatorie care apare
numindu-se ruliu.

Stabilitatea transversală este proprietatea navei de a reveni din


poziţia bandată la poziţia iniţială, iar dacă nava rămâne înclinată
se foloseşte termenul de nava canarisită.
Calitati nautice

Înclinarea în jurul axei transversale se numeşte înclinare


longitudinală sau diferenţă de asieta şi mişcarea oscilatorie care
apare se numeşte tangaj.

Şi în acest caz există o proprietate a navei de a reveni la asieta


dreaptă, numită stabilitate longitudinală.
Calitati nautice

3.Nescufundabilitatea este capacitatea navei de a pluti şi de a-şi


menţine stabilitatea când unul sau mai multe din
compartimentele ei au fost inundate ca urmare a unor avarii.

4.Soliditatea este capacitatea navei de a nu se deforma şi de a-şi


păstra etanşeitatea atunci când asupra ei acţionează forţe
exterioare.
Calitati evolutive

Calităţile evolutive vin să completeze caracteristicile navei prin:

1. viteză,
2. inerţie,
3. giraţie şi
4. stabilitate de drum.

Aceste calităţi permit navei să se deplaseze pe mare în direcţia şi


cu viteza dorită.
Calitati evolutive

1. Viteza reprezintă distanţa parcursă în unitatea de timp. La nave


aceasta este exprimată în noduri (Nd), care arată milele parcurse
de nava intr-o oră.

• Toata [Inainte]
• Jumatate
• Incet
• Foarte incet
• Stop
• Foarte incet [inapoi]
• Incet
• Jumatate
• Toata [inapoi]
Calitati evolutive

Viteza exprimata în funcţie de rotaţiile motorului şi a consumului de


combustibil:

a) Viteza economică este viteza care o atinge nava, cu motorul


functionand cu un consum minim de combustibil.
b) Viteza maximă este viteza care poate fi dezvoltata folosindu-se
motoarele la capacitate maximă.
c) Viteza minimă este viteza la care inca mai este posibilă guvernarea
navei.
d) Toată viteza, conform telegrafului, este viteza atinsă cu motoarele
funcţionând la parametrii normali.
Calitati evolutive

2.Inerţia reprezintă capacitatea navei de a-şi continua deplasarea prin


apă după schimbarea regimului de mers al navei prin stopare sau
mers înapoi. Caracteristicile inerţiei sunt distanţa parcursă şi timpul în
care s-a parcurs această distantă.

Acestea se pot determina în situaţia în care


ştim momentul stopării maşinilor şi momentul
opririi definitive a navei şi dacă avem
momentul schimbării direcţiei de mers,
urmând să determinam distanta şi timpul
necesar opririi din acel moment.
Calitati evolutive

Giraţia navei este capacitatea acesteia de a-şi modifica direcţia de


deplasare sub acţiunea cârmei, elicei sau sub acţiunea combinată a
acestora.

Mişcarea rezultată este o mişcare giratorie descrisă de centrul de


greutate al navei care îşi schimbă direcţia de deplasare când este
acţionată cârma şi până la încetarea acţionării cârmei.
Calitati evolutive - giratia
Elementele curbei de giraţie sunt:

a) diametrul tactic este distanţa măsurată


între drumul iniţial şi axul longitudinal
al navei după întoarcerea cu 1800;

b)  avans este distanta parcursa pana la


schimbarea directiei cu 900;

c) unghiul de derivă al navei este


unghiul format de direcţia axului
longitudinal al navei cu tangenta la
curba de giraţie în centrul de greutate al navei;

d) abaterea laterala este distanta pana la care nava devine perpendiculara pe linia


prova-pupa de la începutul mişcării de giratie.
Calitati evolutive – stabilitatea de drum

Stabilitatea de drum este proprietatea navei de a-şi menţine direcţia de


deplasare atunci când cârma este în axul longitudinal al navei.
Această calitate este opusă giraţiei navei deoarece o navă cu stabilitate bună
de drum, girează mai greu şi invers.

Gireaza bine/ Gireaza greu


Stabilitate de drum nesatisfacatoare Foarte buna stabilitate de drum
Calitati evolutive – stabilitatea de drum

Astfel, dacă nava cu cârma în axul longitudinal al navei tinde să vină:


• cu prova în vânt, se spune că este ardentă,
• cu pupa în vânt, se numeşte navă moale.

Dacă apare o abatere a navei de la drum prin salturi bruşte, poziţia cârmei
neavând importanţă, avem de a face cu o navă ambardee.
Intrebări şi răspunsuri
1. Proprietatea navei de a reveni din poziţia bandată la poziţia
iniţială se numeste:
a) Stabilitate de drum
b) Stabilitate longitudinală
c) Stabilitate transversală
d) Stabilitatea navei
 
2. Viteza economică este viteza
a) pe care o atinge motorul cu un consum minim de combustibil
b) care poate fi dezvoltata folosindu-se motoarele la capacitate minimă
c) la care este posibilă guvernarea navei cu toate că este cea mai mică
d) atinsă cu motoarele funcţionând la parametrii normali
3. Termenul de navă ambardee se utilizează atunci când:
a) nava rămâne înclinată într-unul dintre borduri
b) apare o abatere a navei de la drum prin salturi bruşte, poziţia cârmei
neavând importanţă
c) apare o mişcare oscilatorie în jurul axului transversal, poziţia cârmei
neavând importanţă
d) apare o mişcare oscilatorie în jurul axului longitudinal, poziţia cârmei
neavând importanţă

4. Se spune despre o nava că este ardentă daca:


a) având cârma în axul longitudinal nava oscilează în jurul axului transversal
b) având cârma în axul longitudinal nava oscilează în jurul axului
longitudinal
c) având cârma în axul longitudinal al navei tinde să vină cu prova în
vânt
d) având cârma în axul longitudinal al navei tinde să vină cu pupa în vânt
Bibliografie

[1] IMO Vega database, International Maritime Organization, DNV, 2013.


[2] SOLAS, International Convention for the Safety of Life at Sea,
Adoption: 1 November 1974; Entry into force: 25 May 1980.
[3] MARPOL, International Convention for the Prevention of Pollution
from Ships, Adoption: 1973 (Convention), 1978 (1978 Protocol),
1997 (Protocol - Annex VI); Entry into force: 2 October 1983
(Annexes I and II).
[4] Load Line, International Load Line Convention, Adoption 5 April
1966, Entry into Force 21 July 1968.
[5] Tonnage 1969, International Convention on Tonnage Measurement of
Ships, Adoption 23 June 1969, entry into force 18 July 1982.
[6] STCW Convention and Code, International Convention on Standards
of Training, Certification and Watchkeeping for Seafarers (STCW),
Adoption: 7 July 1978; Entry into force: 28 April 1984; Major
revisions in 1995 and 2010.

S-ar putea să vă placă și