Studenti: Ivorciuc Sergiu

Mandalac Alex

Profesor univ.:Bejinaru Ruxandra

 GLOBALIZAREA
ECONOMIEI MONDIALE
 Intr-un sens larg, globalizarea economiei mondiale poate fi
definita ca fiind procesul deosebit de dinamic al cresterii
interdependintelor dintre statele nationale, ca urmare a extinderii si
adancirii legaturilor transnationale in tot mai largi si variate sfere ale
vietii economice, politice, sociale si culturale si avand drept
implicatie faptul ca problemele devin mai curand globale decat
nationale, cerand la randul lor o solutionare mai curand globala decat
nationala.
 Procesul de globalizare a economiei mondiale, a inceput la
mijlocul anilor '80, a capatat noi valente si adepti in deceniul '90 si
continua in prezent sa se manifeste cu putere desi are de infruntat
conceptii regionaliste si nationaliste.
 Globalizarea este definita prin interdependenta economiei dintre state,
ca urmare a cresterii coeficientului de dependenta fata de economia
mondiala.
 Globalizarea este conceputa ca proces al diminuarii taxelor vamale, al
renuntarii la politica vamala si la restrictiile de circulatie a marfurilor,
serviciilor, tehnologiilor si capitalurilor, pe masura dezvoltarii schimburilor
economice internationale.
 Globalizarea este considerata ca factor ce determina diminuarea rolului
guvernului national ca urmare a extinderii actiunii capitalului investitional
international si a societatilor transnationale.
 Globalizarea este apreciata drept proces de administrare a lumii catre
forte transnationale.
 Procesul de globalizare a economiei mondiale, a început la mijlocul
anilor '80, a căpătat noi valenţe şi adepţi în deceniul '90 şi continuă în
prezent să se manifeste cu putere deşi are de înfruntat concepţii regionaliste
şi naţionaliste.
 Într-un sens larg, procesul de globalizare economică, poate fi
definit ca fiind procesul dinamic al creşterii interdependenţelor dintre
statele naţionale, ca urmare a extinderii şi adâncirii legăturilor dintre
acestea şi variate sfere ale vieţii economice, politice, sociale şi culturale.
      Abordată din punct de vedere economic şi financiar, globalizarea
poate fi definită drept întărirea şi lărgirea legăturilor dintre economiile
naţionale pe piaţa globală a bunurilor, serviciilor şi mai ales a
capitalurilor.
       Globalizarea a devenit un proces obiectiv, implacabil, care se
desfăşoară cu o viteză adeseori ameţitoare, cuprinzând în sfera sa
cvasitotalitatea statelor lumii. Sub aspect strict economic, al eficienţei
alocării şi utilizării resurselor, globalizarea economică apare ca un
fenomen raţional, de natură să furnizeze un volum mai mare de bunuri şi
servicii cu resurse tot mai puţine.
     Globalizarea economică presupune, aşadar, în esenţă,
globalizarea procesului de creare a producţiei interne brute ale statelor
lumii.
 Opinii asupra fenomenului de globalizare economica

 Susţinătorii globalizării

        reducerea costurilor
        accelerarea tranzacţiilor
 creşterea vitezei de derulare a operaţiunilor comerciale,
financiare şi tehnologice;
         extinderea puternică a pieţelor şi crearea de noi pieţe
 În consecinţă are loc o creştere a eficienţei întregii activităţi
economice la nivel planetar ca urmare a mişcării libere a
capitalurilor, investiţiilor, tehnologiilor şi forţei de muncă spre
domeniile şi zonele mai profitabile.
 Oponenţii globalizării invocă şi uneori absolutizează consecinţele
negative:
         desfiinţarea naţiunii şi statului naţional;
 reducerea locurilor de muncă în ţările în curs de dezvoltare
sau cu un nivel mai redus al productivităţii muncii;
       specializarea unor state în activităţi de producţie generatoare
de poluare şi care necesită un consum mare de muncă, materii
prime şi energie;
         adâncirea decalajelor economice ( în prezent 258 de persoane
deţin o bogăţie egală cu cea posedată de 2,5 miliarde de oameni –
aproape ½ din populaţia Terrei).

 De asemenea, se menţionează pericolele privind desfiinţarea

unor ramuri, falimentarea unor bănci, destabilizarea vieţii
economice, inclusiv a unor state.
 Factorii determinanti ai globalizarii economiei

 Factorii economico-comerciali care au influenţat adâncirea

procesului de globalizare a economiei mondiale sunt:
      Liberalizarea comerţului
      Liberalizarea pieţelor de capital 
      Liberalizarea investiţiilor străine directe
 Sărăcia

 Sărăcia la nivel mondial, cunoaşte următoarele coordonate:

 numărul persoanelor ce supravieţuiesc în condiţii de sărăcie
extremă a crescut cu 200 de milioane în ultimii cinci ani, în
special în Africa Sud-Sahariană, Asia Centrală, Europa Estică şi
Asia de Sud-Est ;
 850 de milioane de persoane câştigă sub salariul ce asigură
pragul minim de subzistenţă ;
 peste 250 de milioane de copii sunt atraşi pe piaţa muncii ;
 tot mai mulţi copii trăiesc în gospodării cu o singură sursă de
venit ;
 ponderea în PIB a fondurilor alocate securităţii sociale a
scăzut după 1992 chiar şi în ţările dezvoltate din America de Nord
şi Europa .
 Migrarea

 Fluxurile migratoare internaţionale se împart, la rândul lor,

în mai multe categorii : 66
 din ţările în dezvoltare către ţările dezvoltate (de exemplu
din Africa şi Asia către
 Europa, SUA, Canada) ;
 din Centrul şi Estul Europei către Europa de Vest şi de Nord,
SUA, Canada şi
 Australia ;
 din Sudul Europei către Vestul şi Nordul Europei ;
 din ţări în dezvoltare în ţări tot în dezvoltare (de exemplu
migraţia spre ţările
 exportatoare de petrol Arabia Saudită, Kuweit) .
 Având în vedere acest fenomen se observă structurarea lui
în jurul unor anumite
Caracteristici:
 caracterul de flux şi reflux datorită fie expirării contractelor de

muncă pe durată
 limitată, fie din cauza recesiunii economice când sunt constrânşi să

se întoarcă în ţară;
 deşi iniţial era reprezentat de muncitori necalificaţi, ulterior s-a

observat o nouă
 prezenţă şi anume emigranţi supercalificaţi ;

 vârsta emigranţilor între 20 şi 40 de ani ;

 ponderea emigranţilor în structura populaţiei active este cuprinsă

între 3-10%, iar în

 cadrul ţărilor arabe chiar 50% ;

 salariile oferite sunt inferioare faţă de cele ale cetăţenilor ţărilor

respective ;
 ostilitate manifestată din partea populaţiei locale împotriva

fenomenului .
 Circulaţia forţei de muncă este analizată clar întro anexă a
GATS numită Anexă privind circulaţia. Se observă existenţa unor
avantaje, dar şi dezavantaje ale normelor GATS.

 La capitolul avantaje menţionăm :

 regimul nediscriminatoriu reliefat de modalitatea
tratamentului naţional aplicat
 furnizorilor externi şi autohtoni şi de prezenţa clauzei
naţiunii celei mai favorizate ;
 angajamentele asumate trebuiesc aplicate rezonabil,
obiectiv şi imparţial ;
 nu se impune recunoaşterea de către state a calificărilor
străinilor ;
 măsurile luate de un stat la frontieră nu trebuie să anuleze
avantajele oferite prin
 ratificarea acordurilor încheiate .
 La capitolul dezavantaje avem în vedere :

 nu se explică clar aplicarea normelor străinilor care lucrează ca

angajaţi ai firmelor locale;

 regimul de vize ce discriminează circulaţia străinilor datorită

birocraţiei şi corupţiei ;

 nu se interzice guvernelor statelor străine să nu ia măsuri severe

de control asupra intrării străinilor pe propriu teritoriu, facilitănd
discriminarea în funcţie de provenienţa emigranţilor .
 Intrebari:

1. Cum poate fi definita globalizarea, si cand anume a inceput?

2. Care sunt sustinatorii globalizarii?
3. Ce invoca si absolutizeaza oponentii globalizarii in consecintele
negative?
4. Care sunt factorii determinanti ai globalizarii?
5. Ce coordonate cunoaste saracia la ordin mondial?
6. Care sunt caracteristicile migrarii.