Stiaţi că renumitul medic al

antichităţii, Claudius Galen a fost

printre primii care au cercetat
alcătuirea sistemului nervos ?
El a studiat anatomia sistemului
digestiv, respirator, nervos,
musculatura şi inima.
A fost medicul lui Marcus
Aurelius.

130-200 î.e.n.
 Să recunoaştem organele
componente ale sistemului nervos
central :

Encefal – creier mare

- creier mic – cerebel
- trunchiul cerebral
Măduva spinării
 Ştiaţi că
fondatorul medicinei
moderne a fost
1514-1564 savantul Andre Vesale
ANDRE VESALE ?
În anul 1543 a
publicat prima
anatomie modernă,
care cuprindea şi
capitolul referitor la
creier şi organele de
simţ.
În imaginea din
stânga, jos ,este
Componentele encefalului sunt protejate de :

1.Oasele cutiei craniene

2.Membranele meningeale

3. Lichidul cefalorahidian.
 Meninge

Dura- mater Arahnoida Pia- mater

Meningele sunt formaţiuni cu rol de protecţie şi

hrănire.
Dura- mater este o membrană meningeală aflată în
contact cu oasele cutiei craniene. Arahnoida se află între dura-
mater şi pia- mater. Iar membrana pia- mater este în contact cu
organele nervoase.
 Măduva spinării este protejată de:
1. Canalul coloanei vertebrale
2. Meninge – dura-mater, arahnoida, pia-
mater
3. Lichidul cefalo-rahidian
 Adnotează componentele marcate cu săgeţi !

CUTIA CRANIANĂ

CREIER
MARE
MENINGE
CREIER
LICHID
MIC
CEFALO
RAHIDIAN

TRUNCHI MĂDUVA
CEREBRAL SPINĂRII
 Este organul nervos
situat în interiorul canalului
vertebral.
Se întinde de la baza
encefalului, din regiunea
cervicală, până în dreptul
vertebrei a II a din regiunea
lombară.
Are aspectul unui
cilindru, turtit antero-posterior,
prezentând două şanţuri – unul
anterior, altul posterior.
 Regiunea lombară

De la nivelul vertebrei a II a
lombare, măduva spinării
continuă cu o formaţiune numită
firul terminal şi un mănunchi
de nervi cu aspect de coadă de
cal.
 Este un complex de organe
nervoase situate în continuarea
măduvei spinării. Reprezintă
partea inferioară a encefalului.
 Trunchiul cerebral este o
componentă a encefalului.
Dintre organele componente ale
sale fac parte bulbul rahidian, aflat în BULB
RAHIDIAN
prelungirea măduvei spinării şi puntea lui
Varolio.
PUNTEA LUI VAROLIO
 Este organul nervos
situat în partea posterioară a
trunchiului cerebral, acoperit
parţial de creierul mare.

Se mai numeşte cerebel.

Cerebelul face parte din
alcătuirea encefalului.

CEREBELUL
 Cerebelul este format din două
emisfere cerebeloase. La suprafaţă,
emisferele sunt brăzdate de şanţuri
aproape paralele.
Emisferele cerebeloase sunt unite
printr-o formaţiune mijlocie numită vermis.
 Este cel mai voluminos organ
nervos al encefalului.
Format din două emisfere
cerebrale, separate în profunzime de o
formaţiune de substanţă albă numită
corpul calos.
 EMISFERELE CEREBRALE (EC)
 Reprezinta partea cea mai voluminoasa a
encefalului si sunt formate din cele 2
emisfere despartite prin fisura
interemisferica
 Suprafata EC este brazdata de numeroase
santuri care delimiteaza lobi (frontal,
parietal, temporal, occipital) si girusuri
(precentral, postcentral si hipocampic)
 Suprafaţa emisferelor este brăzdată de numeroase
şanţuri.Cele mai profunde formează lobii cerebrali .
 Şanţurile mai puţin adânci împart lobii
cerebrali în giri sau circumvoluţiuni cerebrale.
Circumvoluţiunile au rol în mărirea suprafeţei
emisferelor cerebrale.
 STRUCTURA INTERNA
 Substanta alba- la interior, formeaza fibre:
- ascendente (senzitive)
- descendente (motorii)
- de asociatie
- comisurale
 Substanta cenusie- la exterior, formeaza
cortexul (scoarta cerebrala)
 SCOARTA CEREBRALA
a). Sistemul limbic- centrul emotiilor
- contine creierul olfactiv si de
comportament

b). Neocortexul- aparuta mai nou filogenetic contine 3 zone:

- senzitive- la care vin informatii de la sensibilitate (tactila,
termica, dureroasa), informatii vizuale, auditice, gustative,
olfactive- humunculus senzitiv
- motorii- de la care pleaca informatiile la organele
efectoare- humunculus motor
- de asociatie- unitate senzitivo-motorie
FUNCTIILE SCOARTEI CEREBRALE

 1. Reflexe neconditionate- innascute

(clipit, tuse, stranut, secretie salivara,
alimentar, reproducere, aparare, etc.)
 2. reflexe conditionate- dobandite pe
parcursul vietii ca urmare a interactiunii cu
factorii de mediu
 Fondatorul neurologiei româneşti,
savantul Gheorghe Marinescu, a publicat
în colaborare cu Victor Babeş primele
fascicole ale Atlasului de histopatologie a
sistemului nervos.
Una din lucrările sale de bază,
recunoscută în întreaga lume este ,,Celula
nervoasă “, publicată în 1909.
1863 - 1938
 Pentru că
suntem la început de
drum în tainele
anatomiei şi
fiziologiei omului, se
cuvine să cunoaştem
jurământul lui
Hipocrate , părintele
medicinei.
Numai astfel
putem împărtăşi
dragostea pentru
 ,,Jur pe Apolo
medicul, pe Asclepios, pe
Higea şi Panaceea, pe
toţi zeii şi zeiţele,
luându-i ca martori, că
voi îndeplini, pe cât mă
vor ajuta puterile şi
priceperea, jurământul
şi legământul care
urmează.Pe învăţătorul
meu într-ale medicinei îl
voi socoti deopotrivă cu
cei care m-au adus pe
îi voi învăţa fără plată şi fără să le
cer vreun legământ.
Preceptele, lecţiile orale şi
tot restul învăţăturii le voi
împărtăşi fiilor mei, fiilor
învăţătorului meu şi ucenicilor
uniţi printr-o făgăduială şi printr-
un jurământ, potrivit legii
medicale, dar nimănui altcuiva.
Voi îndruma îngrijirea
bolnavilor spre folosul lor, pe cat
mă vor ajuta puterile şi mintea, şi
mă voi feri să le fac orice rău şi
orice nedreptate.
 În orice casă aş
intra ,voi intra în folosul
bolnavilor, păzindu-mă de
orice faptă rea şi stricătoare
comisă cu bunăştiinţă.
Orice aş vedea şi aş
auzi în timp ce-mi fac
meseria şi chiar în afară de
aceasta, nu voi vorbi despre
ceea ce nu-i nevoie să fie
destăinuit, socotind că, în
asemenea împrejurări,
păstrarea tainei este o
datorie.
 Dacă voi respecta
acest legământ fără să-l
încalc, fie să mă bucur pe
deplin de viaţa şi de
meseria mea, pururi cinstit
de ceilalţi,iar dacă voi
nesocoti şi voi fi sperjur,
merit să am o soartă
dimpotrivă .”
 Pentru cei care
vor să afle mai multe
lucruri sunt prezentă
întotdeauna.
Pentru cei care
doresc mai puţin, pot
să fiu un sprijin .
profesor,
Valentina Stupineanu