PROCEDEE DE BAZĂ ALE

FACILITĂRII
CURS 3
PROCEDEELE FACILITATORII DE BAZĂ IN FNP

• REZISTENȚA: să ajute/sa faciliteze contracția musc

sau controlul motor, pt a crește forța musc si pt a
ajuta la învățarea motorie
• IRADIEREA ȘI ÎNTĂRIREA: se folosește pt
răspândirea răspunsului la stimulare
• CONTACTUL MANUAL: pt a crește puterea și a ghida
mișcarea cu ajutorul prizei manuale și a presiunii
• POZIȚIA CORPULUI ȘI MECANICA ACESTUIA:
ghidarea și controlul mișcării sau al stabilității
• COMENZILE VERBALE: se folosesc anumite cuvinte și un
anumit volum vocal pt a direcționa pac.
• VEDEREA/observația vizuală: se folosește urmărirea cu
privirea pt a ghida mișcarea si pt a crește forța musc
• TRACȚIUNEA ȘI APROXIMAREA (COAPTAREA): elongația sau
compresia membrelor sau a tr facilitează mișc și stabilitatea
• STRETCHIUL/întinderea: se folosește elongația/întinderea
musc și stretch reflexul pt a facilita contracția și pt a scădea
oboseala musc
• TIMINGUL/SINCRONIZAREA/SECVENȚIALITATEA MIȘCĂRII:
se promovează secvențialitatea normală și se crește
contracția musc prin secvențialitatea pt întărire
• PATERNURILE: mișcările sinergistice, componentele mișcării
normale funcțional
 REZISTENȚA

• Obiective terapeutice:
• Facilitează abilitatea m de a se contracta printr-o mai bună
recrutare motorie
• Crește controlul motor și învățarea motorie
• Ajută pac să recâștige conștientiza mișcării și direcția
acesteia (conștientizare kinestezică)
• Facilitează sinergiștii
• Crește forța musc
• Ajută pacientul să se relaxeze (inhibiție reciprocă)
• Definiție:
• R optimă se referă la intensitatea R oferită în timpul unei
activități. Ea tb să fie corespunzătoare condiției pac și scopului
activității respective.
• Gelhorrn a arătat că at când se opune R unei contracții musc,
răspunsul muscular la stimularea corticală crește.
• Tensiunea musculară activă produsă de R este cea mai eficientă
facilitare proprioceptivă.
• Intensitatea facilitării este direct proporțională cu intensitatea
R. Reflexele proprioceptive de la m contractați cresc răspunsul m
sinergiști la nivelul aceleiași articulații și asociază răspunsul
sinergiștilor de la articulațiile învecinate. Această facilitare poate
fi răspândită de la proximal la distal și dinspre distal spre
proximal.
• Antagoniștii m facilitați sunt în mod normal inhibați. Dacă
activitatea musc a antagoniștilor devine intensă, poate exista
deasemenea activitate la nivelul grupului musc antagonistic (co-
R opusă în fct de tipurile de contracție musculară:

• Izotonică (dinamică): intenția pac este de a produce

mișcare
• Concentrică: scurtarea agonistului produce mișcarea
• Excentrică: o forță exterioară, gravitația sau
rezistența ,produce mișc. Mișc este oprită/limitată de
către alungirea controlată a antagonistului.
• Izotonică (stabilizatoare): intenția pac este mișcarea;
mișcarea este oprită de o forță exterioară (de obicei
rezistența) .
• Izometrică (statică): intenția atât a pac cât și a kt este ca
mișcarea să nu se producă
• R la contracția musc concentrică sau excentrică tb să fie
ajustată aî mișc să se producă întro manieră lină și
coordonată. Antagoniștii m facilitați permit o activitate/mișc
coordonată și de aceea sunt inhibați suficient pt a permite
activitatea.
• R la o contracție stabilizatoare tb să fie contralată pt a
menține poziția stabilizatoare.
• Când se opune R unei contracții izometrice, acesta tb să
crească și să scadă gradual aî să nu se producă mișc.
• Este important ca R să nu cauzeze durere, oboseală nedorită,
sau o iradiere nedorită. Pac nu tb să-și oprească respiratia pe
parcursul mișc, iar controlul și sincronizarea inspirului și
expirului poate crește forța pac și mișcarea activă.
 IRADIEREA ȘI ÎNTĂRIREA
• O R aplicată corect va determina o iradiere și o întărire.
• Def: Iradierea poate fi definită ca o răspândire a răspunsului la
stimul
• Acest răspuns poate fi văzut ca o creștere a facilitării (contracției) sau
inhibiției (relaxare) la nivelul m sinergiști sau la nivelul patternurilor
de mișcare. Raspunsul crește dacă stimulul crește în intensitate sau
durată (Sherrington).
• Kabat a spus că este R la mișc ce produce iradiere, și răspândirea
activității musc se va produce în paternuri specifice.
• Def: întărirea este def de dicționar ca ”a întării printr-o adugare
noua/proaspătă pt a-l face mai puternic”. Terapeutul
conduce/direcționează întărirea m slabi prin intensitatea R oferită
m slabi.
 IRADIEREA
• Muşchii sunt capabili să-şi „recupereze”
energia, unii de la alţii (în ridicarea unui
ciocan, greutatea care acţionează asupra
flexorilor cotului şi degetelor, antrenează
încordarea, şi contracţii puternice a restului
corpului).

.
• Creșterea intensității R va crește cantitatea și extinderea
răspunsului muscular. Modificarea mișcării asupra căreia se
opune R sau modificarea poziției pac va modifica
deasemenea rezultatele. Kt ajustează intensitatea R și tipul
de contracție musc în funcție de:
• 1. condiția pac (FM, coordonare, tonus musc, durere,etc)
• 2. obiectivul tratamentului
• Deoarece fiecare pac reacționează diferit, nu este posibil să
se dea niște instrucțiuni generale asupra intensității R sau
asupra cărei mișc să se opună R. Pt avealuarea rezultatelor
tratamentului, kt poate determina cea mai bună R, iradiere
sau întărire.
• EXEMPLE DE OFERIRE A R
• Se opune R contracției mus la niv membrului neafectat pt a
produce contracția m în membrul contralateral imobilizat
• Se opune R flexiei șoldului pt a determina contracția
mușchilor flexori ai tr
• Se opune R supinației antebrațului pt a facilita contracția
rotatorilor externi ai umărului
• Se opune R flexiei șoldului cu add și RE pt a facilita
contracția mușchii dorsiflexori ipsilaterali cu inversie
• Se opune R flexiei gâtului pt a stimula flexia tr și a șoldului
• Se opune R extensiei gâtului pt a stimula extensia tr și a
șoldului
 CONTACTUL MANUAL

• Obiective terapeutice:
• Presiune pe un m pt a ajuta acea abilitate a m de a se
contracta
• Oferă pac securitate și încredere
• Promovează percepția tactil-kinestezică
• Presiunea opusă direcției de mișcare pe orice punct
al membrului care execută mișc stimulează m
sinergiști ai membrului să întărească mișc.
• Contactul pe tr pac pt a ajuta mișcarea membrului
indirect prin promovarea stabilității tr.
• Priza kt stimulează receptorii cutanați ai pac și alți receptori ai presiunii.
Acest contact dă informații pac despre direcția corectă de mișc. Stimulii
exteroceptivi şi proprioceptivi, daţi de către atingerea şi presiunea
mâinilor kt, constituie 2 mecanisme de facilitare f importante, mai ales la
nivelul extremităţilor pac.
• Mâna kt tb să fie plasată pt a aplica presiune opunându-se direcției de
mișc.
• Marginile MS sau MI sunt considerate suprafețe neutre și pot fi
susținute.
• Pt o mișcare controlată și pt imprimarea unei R rotatorie kt va utiliza priza
lumbricală.
• În priza lumbricală presiunea vine de la flexia articulațiilor
metacarpofalangine, ce permite degetelor kt să se armonizeze cu acea
parte a corpului.
• Priza lumbricală oferă kt un control bun al mișcării tridimensionale fără a
cauza durere pac datorită strângerii sau a unei presiuni prea mare la nivel
osos.
• Dacă pac nu are control sau are un control scăzut al activității
musc excentrice (de exemplu trecerea din ortostatism în
șezut), kt tb să-i ofere pac o informație kinestezică prin
punerea mâinilor pe vf crestei iliace și prin aplicarea presiunii
în jos și în spate.
• Dacă anumiți m au o activitate sinergistă prea mică, kt poate
facilita activitatea musc dorită prin oferirea unui stimul tactil.
Stimulul tactil va fi realizat când și unde pac are nevoie de el
dar numai atâta timp cât este necesar pt că pac are nevoie de
creșterea independenței și de promovarea învățării motorie.
• Obiectivul este ca pac să fie capabil să-și controleze singur
activitatea. Kt va avea o mână distal iar cealaltă mână proximal
sau tot distal când tratează pac pt activități ale extremităților.
• Dacă este necesar pt a rezolva problemele pac, kt poate
schimba prizele normale.
POZIȚIA CORPULUI ȘI MECANICA ACESTUIA

• OBIECTIVE:
• Permite terapeutului un control eficient al mișcării pac
• facilitează controlul direcției de R
• permite kt să opună R fără să obosească

Un control mai eficient al mișcării pac se obține at

când kt este în linie cu mișcarea dorită. Pe măsură ce kt
iși schimbă poziția, direcția de R se modificată și se
mișcarea pac se modifică cu acesta.
• REGULI:
• Corpul kt tb să fie in linie cu mișcarea sau forța
dorită. Pt a se alinia corect, umerii și pelvisul kt sunt
cu fața pe direcția de mișcarea. Brațele și palmele
sunt și ele aliniate cu mișcarea. Dacă kt nu poate
păstra o direcție corectă a corpului, mâinile și
brațele tb să mențină un aliniament cu mișcarea.
• R vine de la corpul kt în timp ce brațele și palmele
sunt aproximativ relaxate. Prin utilizarea greutății
propriului corp kt poate oferi o R prelungită fără să
obosească.
• Dacă palmele lui sunt relaxate poate simți răspunsul
pac.
 Poziția pac
• Nu doar poziția kt și mecanica corpului acestuia
sunt importante ci și poz în care pac este tratat.
• Deasemena obiectivul tratamentului este alt
factor care influențeză această poz.
• Activitatea funcțională de care pac are nevoie ,
tonusul musc, forța musculară, durerea și
stabilitatea sunt alți factori care tb luați în
considerare când se alege o poziție în care se
tratează pac.
  STIMULAREA VERBALĂ
• OBIECTIVE:
• Ghidează startul mișcării sau tipul de contracție
• Infleunțează forța rezultată din contracția musc
• Oferă corecție pac

• Comanda verbală îi spune pac ce să facă și când să facă. Kt tb întotdeauna

să-și amintească că, comanda este dată pac și nu acelei părți a corpului
care tb tratată.
• Instrucțiunile preparatorii tb să fie clare și concise, fără cuvinte în plus care
nu sunt necesare. Acestea pot fi combinate cu mișcarea pozivă pt a învăța
pac mișcarea dorită.
• Sincronizarea comenzii este importantă pt a coordona reacțiile pac cu
mâinile kt și cu R.
• Ghidează startul mișcării și contracția musc.
• Ajută la oferirea corecțiilor pac pt mișcare sau stabilitate.
• Sincronizarea comenzii este deasemenea foarte importantă
at când se utilizează stretch reflexul.
• Comanda inițială tb dată imediat înainte de realizarea
stretchiului pe lanțul musc pt a sincroniza efortul conștient
al pac cu răspunsul reflex.
• Comanda de acțiune este repetată pt a determina un efort
mare sau pt a redirecționa mișc.
• În tehnicile de inversare, sincronizarea corectă dintre
comanda verbală și activitatea musculară este importantă
când kt schimbă direcție de R.
• O comandă preparatorie tb dată când kt schimbă mâinile
sau o comandă de acțiune poate fi dată când kt aplică R pe
direcția de mișc nouă.
• Intensitatea cu care comanda verbală este dată poate
afecta forța rezultată din contracția musculară.
• Kt poate da o comandă puternică (cu o intensitate a
sunetului mare) când este dorită contracția m
puternici și poate folosi o comandă mai moale și un
ton mai calm când obiectivul este de relaxare și de
diminuare a durerii.
• Comanda cuprinde 3 părți:
1. Pregătirea- pregătește pac pt acțiune
2. Acțiunea: spune pac să înceapă acțiunea
3. Corecția- spune pac cum să corecteze și să modifice
acțiunea
• Exemple de comenzi
• Izometric (static) - „ţine (rezistă) împotriva
mea”
• (dezvoltarea tensiunii) - „nu mă lăsa să
împing”
• Izotonic (concentric) - „împinge” (spre mine)
• (accelerare, lucru pozitiv) - „trage”
(depărtează de mine)
• Izotonic (excentric) - „cedează”
• (alungire sub tensiune) - „lasă să se mişte”
 VIZUALIZAREA MIȘCĂRII
OBIECTIVE:
• Promovează o putere de contracție mai mare
• Ajută pac să-și controleze și să-și corecteze poziția și mișcarea
• Infleunțează mișc capului și a corpului pac
• Oferă o cale de comunicare și ajutor pt a asigura
interacțiunea cooperativă

• Sistem de feedback pate promova o activitate musc mai mare

și mai puternică. De exemplu, când pac privește membrul în
timp ce exersează este obținută o contracție mai puternică.
Utilizarea vizualizării ajută pac să-și controleze și să-și
corecteze mișc.
• Mișcarea ochilor va influența atât mișc capului cât și a
corpului (dacă pac privește spre direcția unde vrea să
se deplaseze, capul urmează mișc ochilor).
• Mișcarea capului va facilita la rândul său o mișc a tr
mai mare și mai puternică.
• Contactul vizual între pac și poz kt este o altă cale de
comunicare și ajută la îmbunătățirea cooperării
interacțiunii.
• Pt pac vârstnici imputul vizual poate fi mai important
decât imputul verbal.
 TRACȚIUNEA
• Def: tracțiunea este elongația unei extremități sau a tr. Se
realizează o separare a suprafețelor articulare pt a activa
receptorii articulari. Knott Voss și alții au afirmat că efectul
terapeutic al tracțiunii se datorează stimulării receptorilor
articulari.
• Receptorii proprioceptivi situaţi în structurile articulare şi
periarticulare, pot fi stimulaţi cu ajutorul tracţiunii şi aproximării.
• Tracțiunea acționează deasemenea ca un stretch stimul prin
elongarea mușchilor.
• Se urmărește aplicarea unei forțe de tracțiune graduală până când
se obține rezultatul dorit. Tracțiunea este menținută pe parcursul
mișcării și asociată cu o R corespunzătoare.
• Tractiunea se va aplica intodeauna impotriva gravitatiei si este
asociată cu flexia
• Obiective terapeutice:
• Îmbunătățeste răspunsul muscular-facilitează activarea motorie
pt a îmbunătăți mobilitatea și inițierea mișcărilor.
• Promovează mișcarea. Facilitează mișc în special tragerea și
mișcările antrigravitaționale
• Ajută la elongația țesutului musc când se utilizează stretch
reflexul; asistă contracțiile izotonice
• Opune R unor componente ale mișc. De obicei se folosește cu
majoritatea mișcărilor de flexie. De exemplu, se foloseșete
tracțiunea la începutul flexiei umărului pt a opune R elevației
scapulare.
• Poate fi menținută pe parcursul întregii mișcări

• Tracționarea părții afectate este utilă când se tratează pac cu

durere articulară.
 APROXIMAREA
• Def: Aproximarea este compresiunea unei extremități sau a tr. Este deci o
apropiere prin compresiune a suprafețelor articulare, de obicei realizată prin
încărcarea greutății pe segmentul țintă.
• Stimulează contracția musc ulterioară aproximării, care se presupune că se
datorează stimulării receptorilor articulari. Un alt motiv posibil pt creșterea
răspunsului musc este contracararea tulburărilor de poz sau de postură
determinate de aproximare.
• compresiunea este folosită să activeze proprioceptorii articulari, pt a declanșa
cocontracția, stabilitatea articulară și încărcarea greutății.
• Realizarea unei aproximări graduale și lină se poate utiliza în cazul pac cu
articulații instabile sau dureroase.
• crește conștientizarea kinestezică
• Folosită pentru a stimula stabilitatea proximală și extensia posturală şi m staticii.
• Eficientă în combinație cu stabilizarea ritmică
• Contraindicată în cazul articulațiilor inflamate
• Aproximarea se va aplica totdeauna cu gravitatie
• Obiective terapeutice:
• Promovează stabilizarea/stabilitatea
• Facilitează încărcarea greutății și contracția musc
antigravitațională
• Asistă contracțiile izometrice
• Este folosită de obicei cu extensia (mișcările
antigravitaționale asistate)
• Facilitează reacțiile verticale
• Opune R unor componente ale mișc. De
exemplu, se folosește aproximarea la sfârșitul
flexiei umărului pt a opune R elevației scapulare.
• Două modalități de a realiza aproximarea:
– Aproximarea poate fi aplicată rapid sau gradual și
poate fi repetată în timpul execuției unui pattern
• aproximarea rapidă: forța este aplicată rapid pt
a determina un răspuns de tip reflex
• aproximarea lentă: forța este aplicată gradual, în
funcție de toleranța pac
• In caz de hipotonie musculară, tracţiunea sau
compresiunea se menţin pe tot parcursul mişcării
active
 Indicații de utilizare a tracțiunii și aproximării

• Forța de aproximare este întotdeauna menținută

îndiferent dacă acesta se realizează rapid sau gradual.
• Kt menține forța și opune R răspunsului musc rezultat.
• Aproximarea tb să se coordoneze cu o comandă
corespunzătoare. De exemplu: ”menține” sau ”rezistă
acolo”.
• Articulațiile pac tb să fie corect aliniate și întro poz de
încărcare a greutății înainte ca aproximarea să fie aplicată.
• Când kt simte că, contracția musc activă scade,
aproximarea este repetată și rezistată din nou.
• Tracțiunea facilitează mișcarea iar aproximarea
facilitează contracția izometrică sau activitatea de
stabilizare, iar kt o poate utiliza pe cea pe care o
consideră mai eficientă pt atingerea obiectivelor
propuse.
• De exemplu, folosirea activităților FNP întro poz
verticală și combinarea lor cu aproximarea împreună
cu activitatea musc concentrică sau excentrică poate
fi un tratament mai eficient.
• Folosirea activităților MS împotriva gravitației poate fi
combinată cu aproximarea, în loc de tracționare pt că
aceasta promovează o funcție mai bună.
•  
 STRETCHING-UL
• Stretching-ul scurt este aplicat mușchiului care urmează să fie
facilitat.
• Stretching-ul poate fi aplicat la începutul mișcării sau intermitent,
pe parcursul amplitudinii de mișcare pt a activa sau reîntări
activarea musc/ contracția.
• Stretching-ul scurt activează fusurile musculare și excită mușchiul
agonist prin activarea reflexului monosinaptic de flexie.
• Imprimând un stretching rapid asupra m înaintea contracției
acestuia se va obține o facilitarea a raspunsului muscular cu o
forță mai mare de-a lungul mecanismelor stretch reflexului. Este
cel mai eficient dacă toate componentele mișcarii sunt întinse
simultan.
• Răspunsul lanțului musc la stretching-ul imprimat de kt poate
determina un stretch reflex sau poate doar stimula acești
mușchi.
• Realizarea stretchiului asupra mușchilor tb să se realizeze doar
când kt dorește facilitarea activității musc dinamice.
• Uneori stretchiul este contraindicat at când există leziuni
musculare, articulare, osoase sau tendinoase.
STRETCH STIMULUL

Obiective terapeutice:
• facilitează contracția musc
• facilitează contracția mușchilor sinergiști asociați
• Stretch stimulul apare at când mușchiul este elongat.
El este folosit în timpul activităților normale ca o
mișcare preparatorie pt a facilita contracția musc.
• Stimulul facilitează mușchii elongați, mușchii sinergiști
de la o sg articulație sau alți mușchi sinergiști asociați.
• O facilitare mai mare se poate obține dacă toți mușchii
sinergiști ai unui membru sau ai tr sunt întinși.

• Exemplu, elongația m tibial ant facilitează acest mușchi

și deasemenea facilitează și grupele musculare flexori-
add-RE.
• Dacă grupul muscular flexori-add-RE ai șoldului tocmai
au fost elongați, m șoldului și mușchiul tibial ant
contribunie la creșterea facilitării.
• Dacă toți mușchii șoldului și gleznei sunt elongați
simultan, excitabilitatea acestor mușchi crește în
continuare și se împrăștie la m flexori ai tr sinergiști.
• STRETCH REFLEXUL
• Stretch reflexul este declanșat de la mușchii afați în tensiune
determinată fie de elongație fie de contracție
• este util în deficitul de inervaţie, nu este necesar pac cu inervaţie
normală şl se contraindică în simptome acute.

Reflexul cuprinde 2 părți.

• Prima este un reflex spinal latent scurt ce produce o forță mică și nu are
semnificație funcțională.
• A doua parte numită și stretch răspuns funcțional ,are o perioadă de
latență mai lungă dar produce o contracție mai puternică și mai
funcțională.
• Pentru a fi eficientă în tratament, contracția musc ulterioară stretchiului
tb să fie rezistată.
• Forța contracției musc produse de stretch este influențată de intenția
pac, și de aceea se realizează o instruire prealabilă a acestuia.
 SINCRONIZAREA /TIMINGUL

• Def: timingul= secvențialitatea mișcărilor

• Timingul normal este secvențialitatea contracțiilor
musculare care apare în orice activitate motorie
normală, determinând o mișcare coordonată. Mișcările
distale ale patternului tb să apară primele.
• Obiective terapeutice:
• o secvențialitate normală oferă o mișcare continuă
coordonată până când sarcina este îndeplinită
• secvențialitatea normală redirecționează energia
contracției puternice către mușchii slabi.
• Sincronizarea este folosită selectiv de kt fie să
faciliteze învățarea motorie, pe măsură ce pacientul se
familiarizează cu pattern-ul unei mișcări frecvent
folosite (sincronizare normală), fie să pună accent pe o
anumită porțiune din patternul mișcării (sincronizare
pentru accentuare/întărire).
• Sincronizarea este o componentă importantă a
învățării patternului unei mișcări.
• Evoluția controlului și coordonării în timpul procedeelor este dinspre cranial
spre caudal și dinspre distal spre proximal.
• În perioada copilăriei, membrul determină mișcarea mâinilor, dar după ce
mișcările de apucare, prindere se maturizează, mâinile direcționează cursul
mișcărilor întregului membru.
• Mișcările mici pe care adultul le folosește pt menținerea echilibrului în
ortostatism încep dinspre distal (glezne) și se continuă spre proximal (șold și
tr). Refacerea secvențialitații normale a mișc tb să devină un obiectiv al
tratamentului.
• Normal secvențialitatea unei mișc este dispre distal spre proximal.
• Mișcarea unei extremități presupune ca partea centrală a corpului să fie
stabilizată.
• Mișcarea MI în față în timpul mersului necesită ca trunchiul și șoldul Mi
opus și întregul MI să aibă suficientă stabilitate pt a permite mișcarea
celuilalt MI spre înainte.
• Dar pt mișcarea unui extremități este nevoie în principal de stabilitate
centrală.
 Secvențialitatea pt întărire

• Def: secvențialitatea pt întărire implică modificarea

secvențialității normale a mișcării pt a întării/accentua
un anumit mușchi sau o anumită activitate.
• Kabat a scris că oprirea mișcării la nivelul m sinergiști
puternici va redirecționa energia acestei contracții în
mușchii slabi. Această alternare a secvențialității
stimulează reflexul proprioceptiv la nivel muscular prin
R si stretch. Cele mai bune rezultate se obțin at când
scorul mușchilor puternici este cel puțin ”forță bună”.
• Este folosită în principal cu contracțiile izotonice.
• Există cel puțin 2 metode prin care kt poate modifica
secvențialitatea normală pt un anumit obiectiv
terapeutic:
• oprirea/blocarea tuturor mișcărilor din cadrul unui
patern cu excepția uneia care va fi accentuată/
întărită
• opunerea R unei contracții izometrice sau menținute
a mișcărilor puternice din cadrul ptternului, în timp
ce Kt exersează mușchii slabi. Această R la contracția
statică blochează acel segment, în cazul acesta
opunând R contracției, este numit ”blocat în”