MODELE DE MIȘCARE/PATTERNURI/DIAGONALE

PENTRU SCAPULĂ, PELVIS ȘI MS

CURS 4 și 5
 PATTERNURILE DIAGONALELOR
• Paternurile de mișcare asociate cu FNP sunt
compuse din diagonale multiarticulare,
multiplanare și mișcări rotaționale ale
extremităților, trunchiului și gâtului.
• Multiple grupe musculare se vor contracta
simultan
 PATTERNURILE FNP
• Toate paternurile extremităților prezintă 3 componente:
• FLEXIE-EXTENSIE
• ABDUCȚIE-ADDUCȚIE
– Spre și dincolo de linia de mijloc (adducție)/departe de și peste
linia de mijloc (abducție)
• RI-RE
– Rotația (RE: supinație și inversie; RI:pronație și eversie)
• Extremitatea sup și inf prezintă 2 patternuri/diagonale
• Patternurile trunchiului se numesc chopping și lifting
• Patternurile gâtului implică flexie/rotație de aceeași parte și
extensie /rotație de partea opusă
• Patternurile scapulare (umărului) –coborârea ant și ridicarea post
• Patternurile pelviene (bazinului)- ridicare ant și coborâre post
• Există 2 patternuri în pereche pt extremitatea sup și inf: D1 și D2
• Fiecare din acest pattern poate fi executat fie în flexie fie în
extensie.
• Patternul este definit de mișc ce se produce în pivotul proximal-
fie articulația umărului fie a șoldului. Un pattern este denumit
după poziția finală a umărului sau șoldului când patternul
diagonalei a fost finalizat
• Mișcările segmentelor distale față de umăr sau șold se produc
simultan în timpul fiecărei diagonale.
• Diagonalele pot fi executate unilateral sau bilateral. Paternurile
bilaterale pot fi realizate simetric (ex. D1 flexie ale ambelor
extremități); asimetric (ex. D1 de flexie a unei extremități
asociată cu D2 flexie a celeilate extremități) sau reciproc (ex. D1
flexie a unei extremități și D1 de extensie a extremității opuse)
• Rotația trebuie să înceapă patternul
• Părțile distale trebuie să completeze
amplitudinea maximă de mișcare înainte de
punctul de mijloc al patternului
 DIAGONALELE UMĂRULUI (SCAPULARE)

• Patternuri specifice
• Paternurile scapulare pot fi executate cu pac
culcat pe masa de tratament, pe o saltea, în
șezut sau în ortostatism.
• Humerusul tb sa fie liber să se miște pt a
permite și scapulei să se miște.
• Poz de DL permite mișcarea liberă a scapulei și
întarirea/tonifierea activității tr.
1. Ridicarea anterioară și coborârea posterioară

• Kt stă în spatele pac cu fața spre capul pac.

 
Ridicarea anterioară
• Priza: Kt plasează o mână pe aspectul ant al
art glenohum fâcând un câuș cu degetele pe
acromion.
• Cealaltă mână o acoperă și o susține pe prima.
• Contactul cu degetele și nu cu planul palmei.
 MIȘCĂRILE SCAPULARE

Mișcarea Mușchii:componentele principale

Ridicarea anterioară Ridicatorul scapulei, romboizii, dințatul ant

Coborârea posterioară Dințatul anterior (inf), romboizii, marele dorsal

Ridicarea post Trapezul, ridicător al scapulei

Coborarea ant Romboizii, dințatul ant, pectoralul mic și mare

• Poziția elongată: trageți de întreaga scapulă în jos și în
spate spre CVT inf (coborărea post) cu unghiul inf rotat
spre CV. Asigurați-vă că complexul glenohumeral este
poziționat post față de linia centrală anteropost a
corpului (planul frontal de mijloc).
• Kt poate vedea sau simți că m ant ai gâtului sunt
tensionați. Nu tb să împingeți prea departe aî să ridicați
capul pac.
• Presiunea continuă pe scapulă nu tb să cauzeze
răsucirea post sau rotația CV.
• Comandă: ”trageți de umăr în sus spre nas. Trage”
• Mișcarea. Scapula se mișcă spre înainte și în sus pe o
linie ce urmărește aproximativ nasul pac. Unghiul inf se
mișcă de-a lungul spinei.
• Mecanica corpului: Kt menține brațele relaxate și lasă
corpul să opună R prin mutarea greutății de pe piciorul
din spate pe cel din față.
• Rezistența: Linia R este un arc ce urmărește curba
corpului pac.
• Pt a opune R componentei rotaționale, kt opune R
unghiului inf in direcția coloanei. Se începe cu coatele
în jos și antebrațele paralele cu spatele pac. La capătul
acestui pattern coatele kt se extind și se ridică spre în
sus.
• Poziția finală: scapula este în sus si spre în față cu
acromionul apropiat de nasul pac. Unghiul inf este
mutat de-a lungul CV. În poz finală activitatea musc
mișcă scapula în această direcție. M retractori
(proiectie post) scapulari și depresori(coborâre) sunt
contractați.
• Activități funcționale: Acest pattern scapular
facilitează activități ca rostogolirea spre inainte,
ajungând în fața corpului, și fazele legate de mers.
 COBORÂREA POSTERIOARĂ
• Priza: Kt plasează căușul mâinilor de-alungul mg vertebrale a
scapulei, cu o mână imediat deasupra celeilate. Degele sunt pe
scapulă arătând spre acromion. Încercați să puneți toată presiunea
sub spina scapulei.
• Poziția elongată: împingeți scapula în sus spre înainte (elevație
ant) cu unghiul inferior mutat spre spină până când se simte și se
vede contracția m post dedesubtul spinei scapulare. Presiunea
continuă pe scapulă nu tb să cauzeze răsucirea ant sau rotația CV.
• Comandă: ”împingeți omoplatul în jos spre mine. Împingeți”
• Mișcarea. Scapula se mișcă în jos (caudal) și în spate (adducție)
spre coloana toracică inf cu unghiul inf rotat spre coloană.
• Mecanica corpului: Se mențin coatele flexate și antebrațele
paralele cu linia pe care se opune R. Greutatea kt se încarcă pe
piciorul din spate și permite coatelor să cadă aî scapula pac să se
miște în jos și în spate.
• R: Linia R este un arc ce urmărește curba corpului pac. Pt
a opune R componentei rotaționale, kt opune R unghiului
inf in direcția coloanei. Se începe prin ridicare scapulei în
sus spre nasul pac. Pt ca scapula să se miște spre linia de
mijloc anteropost, R se face spre inainte si aproape paralel
cu patul. La sfârșitul acestei misc R se face în față sa spre
în sus spre tavan cu o R rotațională departe de col vert.
• Poziția finală: scapula este coborâtă și retractată cu
complexul glenohumeral post față de linia centrală
anteropost a tr. Mg vertebrală a scapulei tb să fie plată și
să nu fie departată de corp.
• Activități funcționale: Acest pattern activează extensia tr ,
rostogolirea spre înapoi, folosirea cârjelor în timpul
mersului și împingerea în sus cu un trunchi dr. Când pac se
transferă de pe un scaun cu rotile în pat el poate utiliza
coborârea post a scapulei.
 2. COBORÂREA ANTERIOARĂ ȘI RIDICAREA POSTERIOARĂ

• Kt stă în spatele capului pac cu fața spre șoldul (fesa) dr al pac.

 
• COBORÂREA ANTERIOARĂ
• Priza: Kt plasează o mâna post cu degete ținând mg axilară a scapulei.
Cealaltă mână ține ant mg axilară a m mari pectorali și pe procesul
coracoid. Dg ambelor mâini privesc spre ilionul opus iar brațele sunt
aliniate în aceași direcție.
• Poziția elongată: ridicați întreaga scapulă în sus și spre în spate, mijlocul
spatelui capului (ridicare post). Asigurați-vă că complexul glenohumeral
este poziționat post față de linia centrală anteropost a corpului (planul
frontal de mijloc). Kt poate vedea și simți ca zona abdominală este
contractată de la coastele ipsilaterale la pelvisul contralateral. Presiunea
continuă pe scapulă nu tb să cauzeze răsucirea post sau rotația coloanei.
• Comandă: ”trageți omoplatul în jos spre buric. Trageți”
• Mișcarea. Scapula se mișcă în jos si înainte, într-o linie care vizează
creasta iliaca anterosup opusă. Scapula se mișcă înainte cu unghiul inf în
direcția spinei.
• Mecanica corpului:
• Se mută greutatea corpului de pe pic din spate pe cel
din fața pt a imprima o R ce vine din mutarea
greutății corpului kt.
• Rezistența: Linia R este un arc ce urmărește curba
corpului pac. La sfârșitul acestei misc kt este ridicat
într-o linie paralelă cu fața ant a toracelui pac.
• Poziția finală: scapula este rotată spre înainte,
coborâtă și abdusă. Complexul glenohumeral este
ant față de linia centrală anteropost a trunchiului.
• Activități funcționale:, rostogolirea spre înainte,
aruncarea unei mingi, ajungerea la ceva inalt,
ajungerea în jos la pic pt a-si pune șoseta sau
pantoful.
 Ridicarea posterioară

• Priza: Kt plasează mâinile post de m trapez superior, sup față de

spina scapulei. Suprapuneți palmele dacă este necesar pt a sta distal
de joncțiunea CV cu prima coastă.
• Poziția elongată: rulați scapula în jos și spre înainte spre ilionul opus
(coborâre ant) cu unghiul inf mutat spre spină până când kt simpte că
trapezul sup este contractat. Nu tb să împingeți prea departe aî să
ridicați capul pac. Presiunea continuă pe scapulă nu tb să cauzeze
răsucirea ant sau rotația coloanei.
• Comandă: ”ridicați umărul în sus. Împingeți”
• Mișcarea. Scapula se trage în sus și în spate (adducție), într-o linie
care vizează vârful capului pac cu unghiul inf rotat în afara spinei.
Compexul glenohumeral se mișcă post și se rotește în sus.
• Mecanica corpului:
• Se mută greutatea corpului de pe pic din față în spate pt a permite
mișcarea scapulei. Antebrațele kt rămân paralel cu linia de R.
• Rezistența: Linia R este un arc ce urmărește curba
corpului pac. La sfârșitul acestei misc kt este ridicat
în jurul toracelui și depărtat de vârful capului pac.
• Poziția finală: scapula este ridicată și addusă.
Complexul glenohumeral este post față de linia
centrală anteropost a trunchiului.
• Activități funcționale: rostogolirea spre înapoi, a
ridica ceva înaite de a arunca, punerea unui tricou.
• Puncte cheie:
• când se execută paternul scapular nu tb permisă
rostogolirea sau rotația tr.
• Complexul glenohumeral este parte a paternului
scapular. Humerusul tb să fie liber pt a se mișca
de-a lungul paternului.
 UTILIZĂRI SPECIFICE ALE PATERNULUI
SCAPULAR

• Exersarea scapulară pt crestera mișcării și stabilității

• Exersarea mușchilor tr
– Folosirea timing for emphasis previne mișcarea scapulară la
începutul paternului înainte ca kt să simtă m contractați.
Când această contracție apare kt schimbă R la scapulă aî
atât mișc scapulei cât și a tr să fie rezistată
– La sfârșitul mișcării scapulare, blocați scapula cu o
contracție stabilizatoare și exersați tr cu repetarea
contracțiilor.
– Folosiți tehnica Inversări antagoniste pt a antrena
coordonarea și pt a preveni sau reduce oboseala m
scapulari și ai tr.
• Exersați activități funcționale cum ar fi
răsucirea/rostogolirea
– Cand mușchii tr sunt contractați se poate extinde acțiunea lor în
cadrul activităților funcționale cum ar fi rostogolirea ant sau post.
Dați o comandă mobilizatoare”rostogoliți-vă spre înainte” și
opuneți R activit funcț folosind o scapulă stabilizată ca o ureche.
– Contracțiile repetate a activit funcț vor reantrena atât învățarea
activității cât și abilitatea fizică de a o executa.
• Facilitați misc cervicală și stabilitatea (prin R asupra misc
scapulare și stabilizare, de îndată ce m scapulari și ai gâtului
se reantrenează unii pe alți)
– Opuneți R misc sau faceți o contr stabilizatoare a scapulei și a
capului simultan pt a exersa mușchii ce pleacă de la CVC la scapulă
– Intindeți acești m pentru creșterea AM, stabilizati CVC și opuneți R
mișcării scapulare corecte
• Facilitați misc bratului și stabilitatea (prin opunerea R misc
scapulare și stabilizare de îndată ce m scapulari si ai
brațului se susțin unii pe alții)
– Patternurile de ridicare scapulară lucrează cu patternurile de
flexie a brațului
– Patternurile de coborâre scapulară lucrează cu patternurile de
extensie a brațului
• Tratați tr inf indirect prin iradiere. Imprimați o R maximală
susținută la stabilizarea sau la paternul scapular izometric
până când vedeți sau simțiți contracția dorită a m tr inf.
• Puncte cheie:
• Paternurile scapulare lucrează direct și asupra coloana.
• Când se folosesc aceste patternuri pt rostogolire, scapula
este un suport/maner și rostogolirea este exersată.
 DIAGONALELE PENTRU CENTURA PELVIANĂ

• PATTERNURI SPECIFICE
• Pelvisul este parte a tr , astfel că mișcarea în patternul
pelvin depinde și de cantitatea de mișcare produsă la
nivelul CV inf.
• Biomecanic este imposibil să miști pelvisul fără mișcare și
la nivelul CV deoarece el este conectat cu aceasta.
• Patternul pelvin poate fi realizat cu pac în decubit, șezând,
ortostatism sau in patrupedie. Partea care tb mobilizată
nu tb să fie încărcată cu greutatea corpului.
• Poziția de DL oferă libertate de misc a pelvisului și
recuperează mai ușor activitatile tr și ale ext inf.
1. Ridicarea anterioară și coborârea posterioară

• Kt stă în spatele pac cu fața spre umărul dr al pac.

 
• RIDICAREA ANTERIOARĂ

• Priza: degete unei mâini fac priză în jurul crestei iliace exact dinspre ant
spre mijloc. Cealaltă mână se suprapune peste prima.
• Poziția elongată: trageți de creasta pelvisului în spate și în jos pe direcția
coborării post. Pelvisul se mișcă într-un ax convex dorsal în spate și în jos.
Kt vede și simpte întinderea țesuturilor dinspre creastă iliacă spre toracele
opus și tensionarea acestora. Presiunea continuă nu tb să cauzeze răsucirea
post sau rotația coloanei.
• Comandă: ”trageți de pelvis în sus. Trageți”
• Mișcarea. Pelvisul se mișcă spre înainte și în sus cu o ușoară înclinare post
pt a urma arcul de misc. Există o scurtare ant a tr pe acestă parte (flexie lat)
• Mecanica corpului: Kt începe cu coatele flexate pt a trage creasta
iliacă în jos și în spate. Odată cu progresia mișc coatele kt se extind
iar greutatea se mută de pe piciorul din spate pe cel din față.
• Rezistența: Linia R se realizează pe un arc ce urmărește curba
corpului pac.
• Kt începe să opună R trăgând de pelvis în spate spre el și în jos
spre masa de tratament. Pe măsură ce pelvisul este mișcat spre
poziția de mijloc, linia de R este aproape dreaptă în spate. La
sfârșitul misc R este în sus spre tavan.
• Poziția finală: pelvisul este orientat în sus (elevat) si anterior spre
umăr cu o ușoară creștere a înclinării post. Partea sup a tr (stg)
este scurtată și flexată lat fără a modifica însă lordoza lombară.
• Activități funcționale: Acest pattern este întîlnit în anumite faze
de mers și în rostogolirea spre înainte.
 Coborârea posterioară

• Priza: Kt plasează căușul mâinilor pe tuberozitatea

ischiadică. Mainile sunt suprapuse iar degete privesc
diagonal spre înainte.
• Poziția elongată: împingeți tuberozitatea ischiadică în sus
și spre înainte pt a aduce creasta iliacă în jos aproape de
toracele opus (elevație anterioară). Presiunea continuă nu
tb să cauzeze răsucirea ant sau rotația coloanei.
•  Comandă: ”stați în mâna mea. Împingeți”
• Mișcarea. Pelvisul se mișcă în jos (caudal) și post. Tb să
existe o elongație a tr de acceași parte însă fără a modifica
lordoza lombară.
• Mecanica corpului: Kt începe cu coatele flexate pt a
mișca pelvisul pac spre in jos și se mută greutatea
corpului de pe piciorul din față pe cel din în spate.
• Rezistența: R se realizează tot timpul deasupra
tuberozității ischiadice în timp ce împinge spre înainte
pe diagonală (anterior și cranial)
• Poziția finală: pelvisul este coborât și în spate (post)
cu o ușoară creștere a înclinării ant. Partea tr de
deasupra (stg) este elongată fără a modifica LL.
• Activități funcționale: Putem întâlni această mișcare,
în faza finală a deverselor activități, în urcarea scărilor,
sărituri, mersul pe tocuri.
 2. Coborârea anterioară și ridicarea posterioară

• Kt stă în spatele pac cu fața către o linie formată prin flexia soldului pac de aprox
250 .
 
• COBORÂREA ANTERIOARĂ
• Priza: Kt plasează degetele de la o mâna pe marele trohanter al femurului.
Cealaltă mână se plasează peste prima sau se poate plasa dedesubtul spinei iliace
antero sup.
• Priză alternativă: kt plasează degetele de la mâna post pe tuberozitatea
ischiadică. Mâna anterioară se plasează dedesubtul spinei iliace antero sup.
• Pentru o prindere cu ajutorul piciorului, se plasează mâna dr pe spina iliaca
antero inf iar mâna stg pe genunchiul dr al pac. Kt tb să mute piciorul pac până
când femurul ajunge pe linia paternului (aprox 200 de flexie a șoldului).
• Poziția elongată: ridicați ușor pelvisul sus (cranial) și în spate (dorsal) spre coloana
toracică inf(elevație post). Atenție să nu rotați să compresați articulațiile coloanei.
• Comandă: ”trageți în jos și în față (puneți genunchiul în mâna mea)”
• Mișcarea. Pelvisul se mișcă în jos și anterior. Tb să existe o elongație a
tr de această parte însă fără a modifica lordoza lombară.
• Mecanica corpului: Se mențin coatele flexate și antebrațele paralele
cu spatele pac. Greutatea kt se încarcă pe piciorul din față în timpul
mișcării pt a permite coatelor să se extindă.
• Rezistența: La începutul misc, R se opune spre coloana toracică inf a
pac. Pe măsură ce mișc continuă linia de R urmează curba corpului
pac. La sfârșitul patternului R se opune pe diagonală în spate spre Kt
și în sus spre tavan
• Poziția finală: pelvisul este în jos și spre înainte. Tr este elongat fără a
modifica însă lordoza lombară.
• Activități funcționale: În activitățile zilnice întâlnim aceste mișcări
într-un mod excentric (intenția de a coborî scări, faza de mers
(trecerea de pe un pic pe altul). Pt a facilita aceste activități kt
plasează mâinile ca și când am facilitatea ridicarea posterioară a
pelvisului și opunem R la contracția excentrică.
 Ridicarea posterioară
• Priza: Kt plasează căușul mâinilor pe creasta ilionului dinspre post
spre linia de mijloc. Cealaltă mână este suprapusă peste prima. Nu
există contact cu degetele.
• Poziția elongată: ușor împingeți pelvisul în jos și spre înainte până
când kt vede și simte că țesuturile laterale post de pe această parte a
tr sunt contractate. Pelvisul este poziționat în direcția coborârii ant.
Presiunea continuă nu tb să cauzeze răsucirea ant sau rotația
coloanei.
• Comandă: ”împingeți pelvisul în sus și în spate, ușor.”
• Mișcarea. Pelvisul se mișcă în sus (cranial) și în spate (dorsal) într-o
ridicare post. Tb să existe o elongație a tr de pe această parte (flex
lat).
• Mecanica corpului: Pe măsură ce pelvisul se mișcă în sus (cranial) și în
spate (dorsal) mutați greutatea pe piciorul din spate. În același timp
flexați coatele astfel încât ele să se indrepe în jos spre pat.
• Rezistența: R opusă începe cu ridicarea crestei iliace posterioare
aproape spre mg lat a mesei. La sf mic R opusă a făcut un arc în jurul
corpului și acum urmărește să ridice creasta iliacă în sus spre tavan.
•  Poziția finală: pelvisul este în sus și în spate (post) Partea tr de
deasupra (st) este scurtată și flexată lat fără a crește lordoza
lombară.
• Activități funcționale: Putem întâlni această mișcare, în mersul
înapoi, pregătirea pt lovirea unei mingi cu pic.
• Puncte cheie:
• Paternul soldului pur nu modifică gradul de înclinare al pelvisului
• Mișcarea pelvisului vine de la activitatea mușchilor tr. Nu permiteți
piciorului să împingă pelvisul în sus.
• M implicați în coborârea pelvisului sunt m contralaterali ce realizează
ridicarea pelvisului.
UTILIZĂRI SPECIFICE ALE PATERNURILOR PELVINE

• Pelvisul și extremitatea inf se faciliteză și se susțin reciproc:

• Patternurile de coborâre pelviană lucrează impreună și
facilitează mișcările MI când se încărcă propria greutate.
• Patternurile de elevație pelviană lucrează impreună și
facilitează pășirea sau mișcările de ridicare a MI.
• Exersarea pelvisului pt îmbunătățirea mișcării și a stabilității
• Facilitarea mișcărilor tr și a stabilității prin utilizarea taiming
for emphasis și a R pt facilitare.
– R opusă paternurilor pelvine pt a exersa flexia, extensia și flexia
lat a tr. Pelvisul nu tb dus prea mult în față într-o inlicnare ant sau
post în timpul acestor exerciții.
1. Folosiți stretchingul repetat la începutul misc sau pe
parcursul acesteia pt a tonifia acești mușchi ai tr.
2. Tehnica de Inversări antagoniste pt a antrena coordonarea și
a preveni sau reduce oboseala m care au lucrat.
• Folosiți Inversări stabilizatoare sau Stabilizarea ritmică pt a
facilita tr inf și stabilitatea pelvisului
• Exersați activități functionale pt tr.
– Folosiți o contracție stabilizatoare pt a bloca pelvisul și apoi dați o
comandă funcțională ”răsuciți/rostogoliți” și opuneți R activității
folosind stabilizarea pelvisului ca un mâner.
– Folosiți Contracții repetate pt a tonifia și a stimula învățarea activit
funct.
– Folosiți Combinații izotonice pt a învăța controlul mișcărilor tr cu
contracții concentrice și excentrice în timp ce mențineți pelvisul
stabilizat.
– Folosiți Tehnici de Inversare pt a preveni sau reduce oboseala musc
• Pelvisul și extremitatea inf se faciliteză și se
stimulează reciproc.
– Paternurile de coborâre a pelvisului lucrează
împreună și facilitează mișcările memb inf în
timpul încărcării propriei greutăți.
Blocați/stabilizați coborârea post a pelvisului și
apoi exersați extensia extremității inf ipsilaterale.
– Patternurile de elevație pelviană lucrează
impreună și facilitează pășirea sau mișcările de
ridicare a MI. Blocați/stabilizați ridicarea ant a
pelvisului și apoi exersați flexia extremității inf
ipsilaterale.
• Tratați tr superior și zona cervicală indirect prin
iradiere. Opuneți o R maximală susținută pt a stabiliza
sau a realiza o contr izometrică a paternurilor pelvine
până când simțiți sau vedeți contracția mușchilor tr
sup sau a zonei cervicală dorită.
• Puncte cheie:
• Mișcările pelvisului lucrează împreună și facilitează
miscările MI, paternurile pelvisului nu corespund
exact patternurilor extremit inf
• Când folosiți patternurile pelvisului pt rostogolire,
pelvisul este un punct de sprijin/un mâner în timp ce
se realizează rostogolirea
 DIAGONALELE MS
• sunt folosite pt a trata disfuncții cauzate de probleme
neurologice, tulburări/deficite musculare și restricții/limitări
articulare.
• pot fi folosite si pt a exersa/antrena si trunchiul.
• R opusă mușchilor puternici ai MS produce iradiere spre alți
mușchi slabi din altă parte a corpului.
• Se pot folosi toate tehnicile FNP cu patternurile Ms.
• Alegerea unei tehnici individuale sau sau a combinațiilor de
tehnici depinde de condiția pac și de obiectivele tratamentului.
• Putem combina pt început Inversările dinamice cu Combinații
izotonice, Contracțiile repetate cu Inversările dinamice sau
Contracția –relaxarea sau Ține-relaxează cu Combinații izotonice
sau Inversări dinamice.
• EXTREMITATEA SUPERIOARĂ ARE 2 DIAGONALE:

• D1 de FLEXIE
• FLEXIE-ADDUCȚIE- RE
• D2 DE EXTENSIE
• EXTENSIE- ABDUCȚIE-RI

• D2- DE FLEXIE
• FLEXIE-ABDUCȚIE-RE
• D2 de EXTENSIE
• EXTENSIE-ADDUCȚIE-RI
• Umărul și complexul pumn-mână sunt contractate împreună în sinergia
paternului.
• Cotul este liber să se miște în flexie sau extensie sau să râmănă în poz neutră.
• Nu se permite brațului să se miște în lateral în afara schemei de mișc pt a
compensa mișcările limitate ale umărului.
 • EXTREMITATEA SUPERIOARĂ
• F-ABD-RE (D2) F-ADD-RE (D1)

• E-ABD-RI (D1) E-ADD-RI (D2)

 Reguli pt diagonalele MS
• Poziția pac: pac este poziționat aproape de mg stg a mesei.
• Se începe cu umărul și antebrațul în rotație neutră și se mișcă MS
într-o amplitudine elongată a paternului cu o rotație
corespunzătoare, începând cu pumnul și degetele.
• Poziția kt: kt stă pe partea stg a mesei cu fața spre linia diagonală,
brațele și mâinile aliniate cu mișcarea.
• Priza de pe mâna pac ia contact cu suprafața activă dorsal sau
palmar și ține marginea mâinii pt a opune R componentei rotatorii.
Folosind priza lumbricală prevenim strângerea sau ciupirea mâini
pacientului.
• Tracțiunea și aproximarea: tracțiunea și aproximarea sunt părți
importante ale R. Se folosește tracțiunea la începutul mișc atât pt
flexie cât și pt extensie. Se folosește aproximarea la finalul
patternului pt a stabiliza brațul și scapula.
• Timingul normal: mâna si piciorul (componentele distale) încep
paternul și mobilizându-se pe parcursul acestuia. Rotația umărului și
a antebr acompaniază rotația pumnului (deviație radială sau ulnară).
După ce miscarea distală este completă scapula se mișcă împreună
cu umărul sau umărul și cotul pe parcursul misc. Membrul se mișcă
pe diagonală, rotația apărând lin de-a lungul mișcării.
• Timing for emphasis: Contracțiile repetate și Combinații izotonice
lucrează eficient
• Stretchingul: în patternul MS se folosește stretch stimulul cu sau fără
stretch reflexul pt a facilita o mișc ușoară sau puternică, sau la
inițerea misc. Contracțiile repetate în timpul misc facilitează o
mișcare puternică sau ghidează mișcarea în direcția dorită. Tehnica
Stretchingul repetat la începutul paternului este folosit când
pacientul are dificultăți în inițierea mișcării și ghidează direcția de
misc. Pt a obține un stretch reflex kt tb să alungească (elongheze)
atât componenta distală cât și pea cea proximală.
• Iradierea și întărirea: se poate folosi diagonala
pt MS puternic (uni sau bilateral)pt a genera o
iradiere la nivelul celorlalte părți ale corpului.
• Poz pac asociată cu intensitatea R controlează
intensitatea iradierii.
• Se folosește iradierea pt a tonifia mușchii sau
pt a mobiliza articulații în alte părți ale
corpului, pt a relaxa lanțul musc, și pt a facilita
activit funct cum ar fi rularea.
 D1 FLEX-ADD-RE
ARTCULAȚIA MIȘCAREA PRINCIPALELE COMPONENTE MUSC

Scapula Elevație ant Dințat ant (sup),trapez,

Umărul Flex-add-RE Pectoralul mare (supe), deltoid(ant), biceps,

coracobrahialul

Cotul Extins(poz neschimbată) Tricepsul, anconeul

Flexat Biceps, brahialul

Antebrațul Supinație Brahioradialul, supinatorul

Pumnul Flexie radială Flexorul radial al carpului (lung și scurt)

Degetele Flexie, deviație radială Flexerul degetelor (superficial și profund),lumbricalii,

interosoșii

Policele Flexie, add,opozitie Flexorul policelui (lung și scurt), add policelui, opozanții
• Priza: Mâna distală: Mâna dr a kt face priză pe
suprafața palmară a mâinii pac. Degetele kt sunt pe mg
ulnară iar policele opune contrapresiune pe mg radială.
• Mâna proximală: mâna stg a kt apucă antebr pac pe
dedesub chiar proximal față de cot. Degete sunt pe mg
radială iar policele pe mg ulnară.
• Poziția alungită: pumnul în ext și antebr în pronație. Se
menține poziția pumnului și mâinii în timp ce kt execută
ext și abd umărului. Palma este orientată la aprox 450
inclinare ulnară. Tracțiunea aduce scapula în coborâre
post. Se continuă tracțiunea pt a scurta partea stg a tr
pac.
• O abd a umărului prea mare oprește misc tr și trage
scapula în afara poziției.
• O RI prea mare inclină scapula spre înainte.
• Mec corpului: Kt este în poz ortostatică lângă cotul pac cu
fața spre picioarele pac. Mișcarea pac (flexie-RE) determină o
pivotarea a kt aî ajunge cu fața pe diagonală spre capul pac.
Se permite ca miscarea pac să împingă greutatea kt de pe
piciorul din spate pe cel din față.
• Stretchingul: mâna proximală aplică o tracțiune rapidă cu
rotația umărului și scapulei. În același timp mâna distală
imprimă o tracțiune pumnului.
• Atenție: tracționați pumnul în linie cu oasele metacarpiene.
Nu forțați extensia exagerată a pumnului!
• Comanda: ”strange mâna mea trage în sus și traversează
nasul. Strânge și trage”
• Mișcarea: degetele și degetul mare se flexează aî să permită
mișcarea pumnului în flexie radială. Mg radială a mâinii
conduce/determină umărul să se miște în flexie cu add și RE
și scapula să se miște în ridicare ant. Continuarea acestei
mișc elonghează tr pac cu rotație spre dr.
• R: Mâna distală a kt combină tracțiunea prin intermediul flexiei
pumnului cu o R rotatorie a deviației radiale. R rotatorie a
pumnului oferă R supinației antebrațului precum și add și RE a
umărului. Forța de tracțiune opune R atât flexiei pumnului cât
și flexiei umărului. La capătul mișc poate fi necesar ca Kt să
imprime o aproximare cu mâna distală pt a stabiliza cotul în
extensie.
• Mâna proximală combină o forță de tracțiune cu o R rotatorie.
Linia de opunere a R este în spate spre poziția de start.
Menținerea forței de tracțiune va ghida R kt pe un arc de
mișcare corect.
• Se folosește aproximarea la finalul patternului pt a opune R
elevației scapulare și pt a stabilza cotul și umărul.
• Poziția finală: scapula este în ridicare ant iar umărul este în
flexie și add cu RE, humerusul traversează linia de mijloc
(peste fața pac). Antebrațul este supinat, cotul este flectat
partial, iar pumnul și degetele sunt flexate. Continuarea mișc
va imprima o mișc de rotație și o extensie a tr pac spre dr.
• Timing for emphasis: Kt poate opri misc la
începutul mișcării de flexie a umărului sau poate
permite umărului să ajungă la jumătatea AM și
să exerseze pumnul, mâna ori degetele. Se
poate bloca rotația antebrațului sau se poate
permite acestuia să se miște cu pumnul.
• Puncte cheie:
• Stretchingul pumnului și umărului este realizat
cu tracțiune, nu se face o extensie prea mare
• Aproximarea cu mana distală pt a stabiliza cotul
în extensie la finalul mișcării
• Humerusul traversează linia de mijloc (nasul
când capul pac nu este întors)
 D1 EXT-ABD-RI
ARTCULAȚIA MIȘCAREA PRINCIPALELE COMPONENTE MUSC

Scapula Coborâre post Romboizii

Umărul Ext-abd-RI Marele dorsal, deltoidul (mijlociu și post), tricepsul,

rotundul mic, subscapularul

Cotul Extins(poz neschimbată) Tricepsul, anconeul

Flexat Biceps, brahialul

Antebrațul Pronație Brahioradialul, pronatorii (rotundul și pătratul)

Pumnul Extensie ulnară Extensorul ulnar al carpului

Degetele Extensie, deviație ulnară Extensorul lung al dg, lumbricalii, interosoșii

Policele Abd palmară ,extensie Abductorul scurt al policelui, extensorul policelui

• Priza: Mâna distală: mâna stg este în contact cu
suprafața dorsală a mâinii pac. Degetele kt sunt pe mg
ulnară iar policele opune contrapresiune pe mg radială
• Mâna proximală: cu mâna proximală orientată spre
suprafața ventrală, se folosește priza lumbricală pe mg
radială și ulnară a antebr pac proximal față de pumn.
• Poziția alungită: se poziționeză pumnul în flexie radială
și antebr în supinație. Se menține poz pumnului și mâinii
în timp ce kt execută flex și add umărului. Se pot utiliza
tracțiuni blânde pt a aduce scapula în ridicare ant și pt a
ajuta la elongarea m umărului. Humerusul traversează
peste nasul pac și palma priveste spre urechea dr a pac.
Continuarea acestei mișc poate produce elongație a tr cu
rotație spre dr. Dacă pac tocmai a completat miscarea
antagonistă (flex-add-RE), se începe sfârșitul acestui
pattern.
• Mecanica corpului: Kt este în poz ortostatică în linia mișcării
orientat spre mâna pac. Se începe cu greutatea pe piciorul
din față iar mișcarea pac împinge greutatea kt pe piciorul din
spate. Se mută tr kt spre dr pt a prmite mișc brațului și pt a
controla pronația cu priza distală. Pe măsură ce brațul pac se
apropie de capătul mișcării, corpul kt se întoarce cu fața spre
picioarele pac.
• Stretchingul: se aplică stretchiul umărului și mâinii simultan.
Mâna proximală a kt imprimă o tracțiune rapidă cu rotația
umărului și scapulei. Se combină această mișc cu tracțiunea
pumnului imprimată cu mâna distală.
• Comanda: ”mâna la spate, împinge brațul în jos lângă tine,
impinge”.
• Mișcarea: degetele și policele se extind aî să permită extensia
ulnară a pumnului. Marginea ulnară a mâinii
conduce/permite umărului să se miște ext cu abd și RI.
Scapula se mișcă în coborâre post. Continuarea acestei mișc
este o coborâre pt a ajunge în spatele călcâiului stg cu
scurtarea părții stg a tr.
• R: Mâna distală a kt combină tracțiunea prin intermediul ext
pumnului cu o R rotatorie a deviației ulnare. Rezistența
pronației antebr și a RI a umărului și a abd vine de la R
rotatorie a pumnului.
• Forța de tracțiune a pumnului opune R mișcării pumnului și
ext umărului.
• Mâna proximală combină o forță de tracțiune cu o R
rotatorie. Linia de opunere a R este în spate spre poziția de
start. Pe măsură ce mișcarea brațului se apropie de
finalizarea extensie ambele mâini trec de la tracțiune la o
forță de aproximare.
• Poziția finală: Scapula este în coborâre post maximă.
Humerusul este în exten de partea stg, antebr este pronat iar
palma este orientată la 45 grade de planul lat.
• Pumnul este in exten ulnară, degetele sunt extinse spre mg
ulnară, iar policele este extins și abdus la un unghi drept față
de palmă.
• Timing for emphasis: Kt poate opri misc la
începutul AM a extensiei umărului și exersa
pumnul, mâna sau degetele. Această poziție
plasează mâinile acolo unde pac le poate
vedea în timpul exersării
• Puncte cheie:
• Se lăsă miscarea pac să lucreze aî să împingă
greutatea kt pe piciorul din spate
• La sfârșitul mișcării ambele mâini își modifică
forța de la tracțiune la aproximare
•  
 D2 FLEX-ABD- RE
ARTCULAȚIA MIȘCAREA PRINCIPALELE COMPONENTE MUSC

Scapula Ridicare post Trapez, ridicător al scapulei, dințat ant

Umărul Flex-abd-RE Deltoid(ant), biceps (capul lung), coracobrahialul,

supraspinosul, infraspinosul, rotundul mic

Cotul Extins(poz neschimbată) Tricepsul, anconeul

Flexat Biceps, brahialul

Antebrațul Supinație Biceps, brahioradialul, supinatorul

Pumnul Extensie radială Extensorul radial al carpului (lung și scurt)

Degetele Extensie, deviație radială Extensorul lung al dg, interosoșii

Policele Extensie, abd Extensorul policelui (lung și scurt), abd lung al policelui
• Priza: Mâna distală: Mâna dr a kt face priză pe suprafața
dorsală a mâinii pac. Dg kt sunt pe partea radială iar policele
opune contrapresiune pe marginea ulnară .
• Mâna proximală: de dedesubtul brațului, țineți partea
radială și ulnară a antebț pac, proximal față de pumn.
• Poziția alungită: se poziționează pumnul în flexie ulnară și
antebr în pronație. Se menține poziția pumnului și mâinii în
timp ce kt execută ext și add umărului. Se pot utiliza
tracțiuni blânde pt a ajuta la elongarea m umărului și ai
scapulei. Humerusul traversează linia de mijloc a corpului
spre dr și palma este cu față spre ilionul dr. Tracțiunea aduce
scapula în poz de coborâre ant. Mișcarea se continua cu o
ușoară flexia a tr spre dr.
• Mecanica corpului: Kt este în poz ortostatică deasupra
umărului pac cu pic drept în față, cu fața spre linia de
mișcare. Se începe cu greutatea corpului susținută pe pic din
față să se permite ca miscarea pac să împingă greutatea kt
pe piciorul din spate.
• Stretchingul: se aplică stretchiul umărului și mâinii simultan.
Mâna proximală a kt face o tracțiune rapidă cu rotația umărului
și scapulei. Mâna distală imprimă o tracțiune pumnului.
• Comanda: ”mâna sus, ridicați brațul. Ridicați”
• Mișcarea: degetele și degetul mare se extind aî să permită
extensia radială a pumnului. Marginea radială a mâinii
conduce/determină umărul spre executarea flexiei cu abd și RE.
Scapula se mișcă în ridicare post. Se continuă această mișc cu flex
și elongația parții stg a tr.
• R: Mâna distală a kt combină tracțiunea prin intermediul cotului
extins cu o R rotatorie a deviației radiale. Rezistența supinației
antebr precum și a abd și RE a umărului vine de la rezistența
rotatorie a pumnului. Forța de tracțiune opune R extensiei
pumnului și flexiei umărului.
• Mâna proximală combină o forță de tracțiune cu o R rotatorie.
Linia de opunere a R este în spate spre poziția de start.
• Se folosește aproximarea la nivelul humerusului, la finalul AM a
umărului pt a opune R ridicarii scapulare și pt a stabilza umărul.
• Poziția finală: humerusul este în flexie maximă (plasat
la aproximativ 3 degete de ureche) și palma la aprox
450 de planul coronal (lat). Scapula este în elevație
post. Cotul rămâne extins. Pumnul este în extensie
radială max, degetele și policele extinse spre partea
radială.
• Timing for emphasis: Kt poate opri misc la începutul
sau la mijlocul AM a flexiei umărului și exersa
pumnul, mâna sau dg.
• Puncte cheie:
• Stretchingul pumnului este realizat cu tracțiune, nu o
flexie prea mare
• rotație prea mare a umărului limitează mișc scapulară
• La finalul patternului tr este în poziție elongată
•  
 D2 EXTENSIE-ADDUCȚIE- RI
ARTCULAȚIA MIȘCAREA PRINCIPALELE COMPONENTE MUSC

Scapula Coborâre ant Dințat ant (inf), pectoralul mic ,romboizii

Umărul Ext-abd-RI Pectoralul mare, dințatul mare, subscapularul

Cotul Extins(poz neschimbată) Tricepsul, anconeul

Flexat Biceps, brahialul

Antebrațul Pronație Brahioradialul, pronatorii (rotundul și pătratul)

Pumnul Flexie ulnară Flexorul ulnar al carpului

Degetele Flexie, deviație ulnară Flexorul degetelor (superficial și profund), lumbricalii,

interosoșii

Policele Flexie, add,opoziție Flexorul policelui (lung și scurt), add policelui, opozitorii
policelui
• Priza: mâna distală: mâna stg este în contact cu suprafața
palmară a mâinii pac. Dg sunt pe partea radială iar
policele opune contrapresiune pe mg ulnară.
• Mâna proximală: mâna proximală este pe mg radială și
susține antebț pac chiar proximal de pumn. Dg sunt în
contact cu mg ulnară. Policele este pe mg radială.
• Poziția alungită: pumnul în ext radială și antebr în
supinație. Se menține poziția pumnului și mâinii în timp
ce kt execută flex și abd umărului. Se pot utiliza tracțiuni
blânde pt a ajuta la elongarea m umărului și ai scapulei.
• Palma este orientată la aprox 450 de planul lateral.
Tracțiunea aduce scapula întro elevatie post. Continuarea
tracțiunii elonghează diagonala tr pac dinspre stg spre dr.
• O RE prea mare oprește scapula să ajungă în elevație pot
max. Dacă pac tocmai a completat miscarea antagonistă
(flex-abd-RE), începe la sfârșitul acestui pattern.
• Mecanica corpului: Kt este în poz ortostatică deasupra
umărului pac cu pic stg în față, cu fața spre linia de mișcare.
Se începe cu greutatea pe piciorul din spate și se permite ca
mișcarea pac să împingă greutatea kt pe piciorul din față.
• Stretchingul: se aplică stretchiul umărului și mâinii simultan.
Mâna proximală a kt imprimă o tracțiune rapidă cu rotația
umărului și scapulei. Mâna distală imprimă o tracțiune
pumnului.
• Atenție: Nu forțați umărul întro flexie prea mare. Tracționați
pumnul în linie cu oasele metacarpiene. Nu forțați extensia
prea mare a pumnului!
• Comanda: ”strânge mâna mea, trage în jos și în diagonală”.
Strânge și trage”.
• Mișcarea: degetele și policele se flexează aî să permită flexia
ulnară a pumnului. Mg radială a mâinii conduce mișc
umărului spre ext cu add și RI. Scapula se mișcă în coborâre
ant. Se continuă această mișc cu fl tr și fl gâtului spre dr.
• R: Mâna distală a kt combină tracțiunea prin intermediul
flexiei pumnului cu o R rotatorie a deviației ulnare. R rotatorie
a pumnului oferă R pronației antebr precum și add și RI a
umărului. Forța de tracțiune a pumnului opune R flex
pumnului și ext umărului.
• Mâna proximală combină o forță de tracțiune cu o R rotatorie.
Linia de opunere a R este în spate spre poziția de start.
Menținerea forței de tracțiune va ghida R kt pe un arc de
mișcare corect.
• Mâinile se schimbă din tracțiune în aproximare pe măsură ce
umărul și scapula se apropie de finalul AM. Aproximarea
opune R coborârii scapulei și stabilizează umărul.
• Poziția finală: Scapula este în coborâre ant. Umărul este în
ext, add și RI iar humerusul traversează linia de mijloc spre
dreapta. Antebrațul este pronat ,pumnul și degetele flexate cu
palma orientată spre ilionul dr.
• Timing for emphasis: Kt poate opri misc la începutul
AM a ext umărului și sau poate permite umărului să
ajungă la mijlocul AM și să exerseze pumnul, mâna
sau degetele. Pt a exersa degetele și policele, se
mută mâna proximală pt a da R distal chiar deasupra
pumnului. Mâna distală poate acum exersa degetele
separat sau împreună.
• Puncte cheie:
• Stretchingul pumnului și umărului este realizat cu
tracțiune, nu se execută o flexie prea mare
• Aproximarea la finalul AM pt a opune R scapulei și pt
a stabiliza umărul
• Humerusul traversează linia de mijloc
 Pozitii alternative
FLEXIE - ADD - RE CU COTUL FLEXAT

• Priza: Mâna distală: este la fel ca cea folosita pt paternul clasic.

• Mâna proximală: priza proximală poate începe la fel ca la diagonala
de bază. Dar pe măsură ce umărul și cotul încep să se flexeze kt
mută mâna pe humerus. Se învelește/înconjoară humerusul cu
mâna, dinspre mginea medială, și se folosesc dg pt a imprima o
presiune opusă direcției de mișc. R la rotație vine de la linia formată
de dg și antebț kt.
• Poziția alungită: poziționarea membrului ca cea descrisă ant
• Mecanica corpului: la fel ca patternul clasic. Se folosește greutatea
corpului pt R.
• Stretchingul: se folosește același mod de aplicare al acestuia
• Comanda: ”strâneți mâna mea, trageți în sus traversând nasul și
îndoiți cotul. Atingeți urechea dr”
• Mișcarea: după flexia cotuluiși supinația antebț umărul și cotul
încep să se flexeze. Umărul și cotul se mișcă cu aceeași viteză și
finalizează mișcarea în același timp.
• R: Mâna distală a kt opune R pumnului și antebț
ca la patternul 3. Rezistența rotatorie asociată cu
tracțiunea înapoi spre poziția de start imprimă R
flexiei cotului.
• Mâna proximală rotește și imprimă o tracțiune
humersului înapoi spre poziția de start. Kt opune
o forță separată cu fiecare mână aî R opusă este
corespunzătoare pt forța umărului și a cotului.
• Poziția finală: umărul, antebrațul și mâna sunt
pozitionate la fel ca la patternul 3
• Cotul este flexat și pumnul pac poate atinge
urechea dr. Rotația umărului și antebrațului sunt
la ca la patternul 3. Extindeți cotul pt a verifica
cantitatea de rotație.
• Timing for emphasis: În acest patern participă 3 segemente:
umărul, cotul, pumnul, iar Kt poate opri misc pentru 2 dintre ele și
să o exerseze pe a treia.
• În patternul cu cotul îndoit este ușor de exersat RE, separat de
rotația antebrț și supinația separat de rotația umărului. Se pot face
aceste exerciții acolo unde forța de flexie a umărului și cotului este
cea mai mare. Dacă se lucrează în cadrul RE max a umărului Kt tb să
se întoarcă la model înainte de a finaliza patternul. Se poate bloca
flexia umărului la mijlocul AM și se exersează mișc cotului și dg. În
această poz pac poate vedea mișcările.
• Când se exersează mâna sau pumnul pac, kt mută priza proximală
pe antebraț sau mână pt a stabiliza și opune R articulațiilor
proximale. Priza distală se pune distal de articulațiile ce tb exersate.
• Puncte cheie:
• Humerusul tb să treacă de linia de mijloc (nasul când capul
pacientului nu este întors)
• Rezistența supinației faciliează mișcarea cotului
 EXTENSIA - ABD - RI CU COTUL EXTINS
• Priza:
• Mâna distală: este la fel ca pt patternul cu MS extins.
• Priza proximală: Învăluiți humerul cu mâna proximală aî degetele să
poată oferi presiune opunându-se direcției de RI.
• Poziția alungită: poziția scapulei, umărului, antebrațului și pumnului
este la fel ca la paternul de bază. Cotul pac este flexat maxim.
• Mecanica corpului: poz Kt este la fel ca la patternul de baza.
• Stretchingul: se aplică stretchul simultan la nivelul umărului, pumnului și
mâinii. Strechiul umărului vine de la tracțiunea rapidă cu rotație a
umărului și scapulei realizată de mâna proximală. Mâna distală continuă
tracțiunea palmei și pumnului în timp ce crește supinația
cotului.Întindeți cotul întro flexie mai mare dacă există spațiu.
• Comanda: ”mâna sus , împingeți brațul în jos spre mine și extindeți
cotul cât puteți. Împingeți”
• Mișcarea: degetele se extind și pumnul execută o ext ulnară. Umărul
începe mișcarea de ext-abd, apoi cotul începe să se extindă. Cotul atinge
o ext maximă pe măsură ce mișcarea umărului și a scapulei se
finalizează.
• Rezistența: Mâna distală a kt opune R pumnului și antebrațului
ca la patternul 4. Se opune R extensiei cotului prin rotația
antebrațului și prin ducerea mâinii înapoi spre poziția de start cu
cotul flectat.
• Mâna proximală tracționează humerusul și o combină cu o R
rotatorie pe direcția de întoarcere la poz inițială. Când umărul și
cotul se apropie de extensia maximă, se schimbă tracțiunea în
aproximare.
• Poziția finală: este la fel ca la patternul de bază.
• Timing for emphasis: se oprește extensia cotului la începutul
patternului și se exersează extensia umărului cu pronație. Se
blochează extensia umărului la mijlocul mișc și se exersează
extensia cotului cu pronație și extensia ulnară a pumnului.
• Puncte cheie:
• Timingul normal: mișcarea de extensie a cotului și a umărului se
produce simultan
• Rezistența rotațională cu mâna distală facilitează extensia cotului
și pumnului
 FLEXIE - ABD - RE CU COTUL FLEXAT
• Priza: Mâna distală: este la fel ca la diag clasica.
• Mâna proximală: priza proximală de start idem diagonala de
bază. Dar pe măsură ce umărul și cotul încep să se flexezese
mută mâna pe humerus. Se învelește/înconjoară humerusul cu
mâna, de la mg medială, și se folosesc dg pt a imprima o
presiune opusă direcției de mișc. R la rotație vine de la linia
formată de dg și antebț kt.
• Poziția alungită: poziționarea membrului ca cea descrisă ant
• Mecanica corpului: Kt este în poz ortostatică deasupra umărului
pac cu piciorul drept în față, cu fața spre linia de mișcare. Se
permite pac să împingă greutatea kt pe piciorul din spate.
• Stretchingul: se folosește același mod de aplicare al acestuia
• Comanda: ”mâna sus, ridicați brațul și îndoiți cotul. Ridicați”
• Mișcarea: dg și degetul mare se extind aî și pumnul execută o ext
radială, apoi încep mișcarea cotul și umărul. Fl cotului permit
mâinii și antebr să traverseze fața pe măsură ce fl umărului este
finalizată
• Rezistența: Mâna distală a kt opune R pumnului și
antebr idem D2. Se opune R flexiei cotului prin
realizarea tracțiunii și prin realizarea unui arc în
spate spre poziția inițială
• Mâna proximală combină R rotatorie cu o forță de
tracțiune a humersului spre poziția de start. Kt
opune o forță separată cu fiecare mână aî R opusă
este corespunzătoare pt forța umărului și a cotului.
• Poziția finală: humerusul este în flexie maximă cu
scapula în ridicare post. Cotul este flexat și antebr
pac atinge capul. Pumnul este în ext radială max, dg
și policele extinse spre partea radială. Rotația la niv
umărului și a antebr este la fel ca la patternul de
bază.
• Timing for emphasis
• În patternul cu cotul îndoit este ușor de exersat RE, separat pt rotația
antebr și supinația separat de rotația umărului. Se poate executa RE a
umărului pe toată AM în timpul acestor exerciții dar tb să ne
întoarcem la model înainte de a finaliza patternul.
• Când se exersează mâna sau pumnul pac, kt mută priza proximală pe
antebraț și opune R umărului și cotului cu această mână. Priza distală
este acum liberă să opună R corectă micărilor pumnului și mâinii.
• Pt a exersa degetele și policele se mută priza proximală pt a opune R
doar distal la nivelul pumnului. Mâna distală este acum liberă să
lucreze cu degetele su cu policele, împreună sau individual.
• Blocarea mișcării la începutul sau la mijlocul AM a flexiei umărului pt
a exersa cotul, pumnul, mâna sau degetele.
• Puncte cheie:
• Stretchingul pumnului este realizat cu tracțiune, nu o flexie prea mare
• Opuneți R flexiei cotului cu tracțiune înapoi spre poziția de start
• Extindeți cotul pac, poz este la fel ca la patternul 1
• Dați o comandă funcțională ”atingeți creștetul capului”
 EXTENSIE - ADD - RI CU COTUL EXTINS
• Priza: Mâna distală: este la fel ca pt patternul cu MS extins. Învăluiți
humerul cu mâna proximală de dedesubt aî dg să poată oferi presiune
opunându-se direcției de mișc. În timpul pozitiei de start kt poate
imprima R cu antebț împotriva antebț pac pe mg palmară.
• Poziția alungită: humerusul este în flexie max cu scapula în elevație
post. Cotul este flexat iar antebț pac atinge capul. Pumnul este în
extensie radială max cu dg extinse.
• Mecanica corpului: poz Kt este la fel ca la patternul de bază.
• Stretchingul: se aplică stretchul simultan la nivelul umărului, și mâinii.
Mâna proximală aplică o tracțiune rapidă cu rotația umărului și
scapulei. Mâna distală face tracțiunea pumnului. De obicei antebrațul
pac atinge capul pt a preveni o flexie a cotului exagerată.
• Comanda: ”strangeți mâna mea trageți în jos și în diagonală, întindeți
cotul. Strangeți și împingeți. Duceți-l spre șoldul dr”
• Mișcarea: dg și policele se flexează aî și pumnul execută o flexie ulnară.
Umărul începe mișc de ext-add, apoi cotul începe să se extindă. Palma
se măcă în jos spre șoldul opus.
• Cotul atinge o extensie max pe măsură ce mișcarea umărului și a
scapulei se finalizează.
• Rezistența: Mâna distală a kt opune R pumnului și antebr ca la
patternul de bază. Se opune R ext cotului prin rotația antebr și a
mâinii înapoi spre poziția de start. Kt execută o aproximație pt a
facilita ext cotului. Mâna proximală tracționează humerusul
combinată cu o R rotatorie pe direcția de întoarcere la poz inițială
cu cotul flectat. Se trece din tracționare în aproximare pe măsură
ce umărul și scapula traversează aproximativ jumătate din AM.
• Fiecare priză imprimă o R corectă pt obține o forță adecvată din
partea umărului și cotului.
• Poziția finală: este la fel ca la patternul de bază.
• Timing for emphasis: se oprește extensia cotului la începutul
patternului și se exersează umărul. Se blochează extensia
umărului la mijlocul AM și se exersează extensia cotului cu
pronație.
• Puncte cheie:
• Humersusul traversează linia de mijloc a corpului
• Tmingul normal : mișcarea cotului și a umărului se produce
simultan
 PATERNURILE BILATERALE ALE MS
• Exersarea bilaterală a MS pemite utilizarea iradierii
dinspre brațul puternic al pac pt a facilita mișcările slabe
sau m brațului implicat. Se poate folosi orice combinație
de patternuri în orice poziție. Se aleg acele combinații care
oferă pac și kt cel mai mare avantaj în ceea ce privește
forța și controlul.
• Când se exersează ambele MS în același timp, se va solicita
mai mult m tr dacât at când se lucrează cu un sg MS. Se
poate crește această solicitare dacă poz pac în șezând, pe
genunchi sau ortostatism.
• Combinațiile bilaterale reprezintă o modalitate eficientă de
a utiliza MS puternic pt a intări MS slab.
• Exemple de patternuri bilaterale simetrice:
– Flex-abd-RE
• Exemple de patternuri bilaterale asimetrice:
– Flex-abd-RE cu MS dr și flexie-add-RE cu MS stg
• Exemple de patternuri bilaterale simetrice reciproce
– Flex-abd-RE cu MS dr și Ext-add-RI cu MS stg
• Exemple de patternuri bilaterale asimetrice
reciproce
– Ext-add-RI cu MS dr și Flex-add-RI cu MS stg