Program de

exercitii pentru
scolioza in S
Stand in
picioare:1.
Mobilizari cap-gat.
2.
Ridicari/coborari
de umeri.
3.
Rotari de umeri
inainte/inapoi.
4.
Rotari ale bratelor
pe inspiratie si
expiratie.
5.
Arcuiri de brate
unul sus, altul jos.
6.
Cu si fara gantere:
bratele intinse se
ridica in lateral
pana la nivelul
umerilor, faraa se
sprijini pe picioare
la coborare. e
realizeaza pe
inspir/expir.
7.
!dem, dar mainile
se ridica pana
deasupra capului.
8.
e ridica bratele
deasupra capului
pe inspir, cand
mainile sunt sus se
forteaza ointindere
cat mai buna
"respiratia se tine
cateva secunde#,
apoi pe expiratie
secoboara
trunc$iul si bratele
intinse, care se
relaxeaza odata
ajunse jos. e
respira profund de
cateva ori stand
aplecat, apoi se
ridica trunc$iul
lent pe
inspiratie,vertebra
cu vertebra, capul
fiind ultimul care
se ridica.
9.
%egetele sprijinite
in spatele
urec$ilor. e
inspira si se trag
coatele lent
inapoi,atat cat
permite miscarea.
&a punctul
maxim al miscarii
se mentine
catevasecunde
pozitia fara a
respira, apoi pe
expiratie se revine
cu coatele inainte.
1.
Mainile la nivelul
pieptului, cu
coatele indoite '
arcuiri ale bratelor
inapoi, intaicu
coatele indoite,
apoi cu bratele
intinse. Cu si fara
greutati in maini.
11.
Cu sau fara baston
in maini, mainile
intinse deasupra
capului, pe
aceeasi linie
cutrunc$iul:
aplecarea
trunc$iului inainte,
bastonul in dreptul
fetei,
trunc$iul drept.
(runc$iul si
picioarele la un
ung$i de )* de
grade "vezi
imaginea#.
Acelasiexercitiu si
la spalier "sau in
loc de spalier,
mainile se sprijina
de exemplu pe
omasa solida#.
!ntins pe "urta:1.
Mainile la ceafa,
coatele intinse
inapoi, se executa
ridicari ale
trunc$iuluisuperior
de pe saltea. !dem
cu rasucirea
trunc$iului spre
dreapta.
2.
Mainile intinse
inainte, cu sau fara
baston. e ridica
mainile intinse si
seextinde spatele.
3.
Culcat inainte cu
bratele intinse
deasupra
capului: extensia
trunc$iului
curidicare bratelor
si picioarelor de pe
sol.
4.
Ridicari brat-
picior opus.
5.
!ntins pe burta,
mainile intinse
inainte tin un
baston pe
verticala.
Mainilese catara
una deasupra
celeilalte, pe rand,
cat e posibil. &a
capatul
miscariimaxime se
mentine pozitia
cateva secunde,
mana stanga fiind
deasupracelei
drepte.
6.
Culcat cu fata-n
jos, bratul stang
inainte, iar dreptul
indoit la
spate:extensia
trunc$iului cu
ridicarea bratului
stang4 piciorul
stang se duce
inlateral.
7.
Aceeasi pozitie:
indoirea
trunc$iului spre
dreapta cu ducerea
picioruluistang in
lateral.
 !ntins pe o
parte:1.
Culcat pe partea
dreapta:ducerea pi
ciorului stang in
sus si coborarea
lui.e executa
lent, de 1*-1 ori.
2.
Culcat pe partea
dreapta, genunc$ii
mult indoiti,
mainile intinse in
acelasi plan cu
umerii, se duce
mana stanga prin
lateral si inapoi
spre spate, privirea
urmareste bratul.
Miscarea se face
pe
isnpiratie/expiratie
.
3.
!dem, cu o
greutate mica in
mana stanga.
 %a spalier:1.
tand la spalier in
pozitie laterala
dreapta, cu un
bratul stang
deasupra
capului prins de
spalier, cel drept la
nivelul soldului,
picioarele
apropiate, se
impingetrunc$iul
in lateral, cu partea
stanga a corpului
in afara.
2.
Mainile intinse,
paralele cu solul,
pe aceeasi linie cu
trunc$iul formeaza
un ung$ide )* de
grade cu
picioarele.
rivirea inainte.
3.
Atarnat cu spatele
la spalier, se
indoiaie genunc$ii
la piept.
4.
Atarnat la spalier,
mana stanga se
prinde mai sus
decat cea dreapta.
iciorul stangse
ridica prin lateral.
5.
Mainile se tin de
spalier la nivelul
pieptului,
picioarele cu un
pas inapoi.
prijinin maini si
picioare, se intinde
corpul inapoi.
SCOLIOZA
Scolioza reprezintă deformarea coloanei vertebrale, caracterizata prin curbură laterală
(plan frontal) și rotație vertebrală. Convexitate (gibozitatea) este cea care conferă
denumirea direcției scoliozei. Rotația se face spre concavitatea colonei.

Scoliozele structurale

 Idiopatice (genetice) 0 – 3 ani

 Juvenile 3 – 10 – 12 ani
 De adolescență 12 – 12 – 20
 Ale adultului

DIN PUNCTUL DE VEDERE AL

CURBURILOR, SCOLIOZELE (MAI ALES
CELE IDIOPATICE) AVEA:
1. Curbură toracică (pe dr, T4-T5-T6 pana la T11-T12-L1)

 Produc gibozitate mare ,

 au curbe compensatorii minore superior și inferior
 potențial evolutiv mare, cu complicații cardiopulmonare

1. Curbură toraco-lombară (dr / stg; T4-5-6 pana la L2-3-4)

 au curbe minore
 produc distorsiune costală
 fără mari complicații cardiopulmonare

1. Curbură lombară (stg, T11- 12 pana la L5)

 nu produc diformitate mare

1. Curbură dublă majoră cu diverse combinații

  Toracică stg – lombară dr sau invers
 Cu diformitate in general mică

Scolioza poate fi echilibrată, dacă firul cu plumb coborât de la occiput cade interfesier
sau dezechilibrată, când acesta cade lateral de santul interfesier

Gravitate este dictată de gradul scoliozei:

 Scolioze ușoare sub 25 – 30 grade

 Scolioze medii 25 – 30 – 50
 Scolioze grave peste 50 grade

Tratamentul scoliozelor se bazează pe urm principii

 Cel mai eficient trat este depistarea precoce

 Kinetoterapia singură nu ameliorează scolioza, nici nu o controlează
 Corset + KT (scolioze sub 50 grade) / Operație + KT (scolioze peste 50 grade).

OBIECTIVELE KINETOTERAIEI ÎN
SCOLIOZE
1. Ameliorarea posturii CV
2. Creșterea flexibilității coloanei
3. Creșterea forței musculare – abdominale și paravertebrale
4. Ameliorarea respirației

AMELIORAREA POSTURII
1. Posturi fixe – corectoare sau hipercorectoare: pt DD, DL,DV, S, OS
  Se utilizează perne, suluri, spătarul scaunului, peretele pt corectarea Hlordozei
lombare, a cifozei dorsale și a scoliozei.
 Posturile se mențin în pauzele prog de gimnastică dar și când se scoate corsetul.

2. Ex de corectare posturală, axate pe:

3. Conștientizarea înclinării pelvisului pt delordozare
4. Scăderea cifozei dorsale prin ex de „întindere„ a coloanei in cele 3 poziții de bază
(decubit, șezut, OS) – adică conștientizarea poziției de „a sta înalt„ sau „a sta
drept„. Se efectuează în oglindă urmărind alungirea gîtului și trunchiului
5. Scăderea curburii scoliotice prin:

 Utilizarea poziționărilor corpului și membrelor pt corectare curburilor, cu

„ruperea„ poziției, urmată din nou de poziționarea corectoare. Treptat se
conștintizează poziția statică scoliotică și corectată a CV. Controlul se face in fața
oglinzii
 Exerciții
o În OS, cu brațul ridicat de partea concavității curburii dorsale; idem din
șezut
o „în 4 labe„ , cu ridicarea la orizontală a unui membru sup/inf
o În DD sau DV, înclinând lateral membrele inferioare
o În genunchi, cu fesele pe taloa și trunchiul oblicizat
o În OS, basculând lateral bazinul și trunchiul în sensuri opuse

CREȘTEREA FLEXIBILITĂȚII COLOANEI

CV scoliotică este rigidă, cu mobilitate redusă mai ales in zona scoliotică. Țesuturile moi
contribuie prin retractură la această limitare a mobilității. Încercarea de mobilizare a
Cvnu va realiza decât mișcări în zonele neafectate, de aceea mobilizările se fac din
posturi speciale care blochează segmente de coloană, dar lasă posibilă mișcarea altor
segmente.

1. Metoda Klapp
 Din postura „în genunchi„ sunt descrise două tipuri de poziționări

1. Poziții lordozante
2. Poziții cifozante

 În timpul metodei acționează urm mm: oblicii, romboizii, marele dorsal și dințat,
deltoid
 Pozițiile Klapp se execută din postura „în genunchi„, se urmărește
o Poziție redresândă – trunchi aplecat la 20 de la verticală, cu mîinile la
0

spate
o Poziție semiredresată – trunchi flectat la 40 , mâinile la spate
0

o Poziția orizontală – trunchi la 90 , cu mîinile la spate

0

o Poziția semicoborâtă – trunchi la 100 , cu mîinile în solduri

0

o Poziția coborâtă – trunchi la 115 , cu mîinile în solduri

0

 Au mai fost folosite și alte variante

o Poziția redresată cu mâinile în șolduri
o Poziția redresată cu mâinile la ceafă
o Poziția redresată cu mâinile pe langă cap
o Poziția orizontală cu mâinile la ceafă
o Poziția coborâtă cu brațele inainte pe langă cap
 Concluzii:
o Pt musc cervicală, poziția cea mai bună este cea coborâtă cu brațele
înainte
o Pt musc dorsală, poziția cea mai bună este cea orizontală cu mîinile la
ceafă
o Pt musc lombară, poziția cea mai bună este cea coborâtă cu brațele
înainte

2. Tehnica Cotrel – extensie-derotație-elongație-flexie laterală

3. „Patrupedia Klapp„

 Mersul în „4 labe„ :
o Pt curbura unicp se utilizează mersul obișnuit al patrupedelor
 Se duc înainte MS stg cu MI dr pt corectare scoliozei drepte, invers
pt scolioză stg
o Pt dublă curbură – utilizează pasul cămilei
 Se duc de aceeași parte a curburii ambele membre

4. Elongația Cotrel– autotracțiune cu posibilitatea de a redresa scolioza, se

utilizează căpăstrul de tracțiune cervicală, manipulat de pacient
5. Ex de derotare – executat sub corsetul Milwaukee
  Se basculeză pelvisul pt delordozare, se împinge ant hemitoracele cu gibozitate,
cu desprinderea lui de peretele posterior al corsetului, concomitent cu inspirația
 Ex se repetă în timpul zile, pt creștere amplit mișcării

6. Sporturiindicate in scolioză: înot, scrimă, volei, baschet

CREȘTEREA FORȚEI MUSCULARE

1. Tonifierea musc adominale
2. Tonifierea fesierilor mari
3. Tonifierea și reechilibrarea musc PV – obiectiv principal al recuperării scoliozei

Ca metode

1. Tehnica Kabat – din lombosacralgie

2. Din decubit ventral:

 Ridicare capului, umerilor, MS – tonifierea musc dorsale superioare

 Ridicarea ambelor MI – tonifierea musc lombare
 Ridicarea membrelor ipsilaterale – tonifierea musc PV unilaterale respective

1. Tehnica Wagner-Burger
2. Din genunchi, cu trunchiul aplecat și nasul la podea se ridică trunchiul: gradarea
forței este dată de poziția brațelor și de susținerea sau nu a picioarelor. Extensia
trunchiul se face concomitent cu inclinarea laterală, cu rotație / direct.

AMELIORARE RESPIRAȚIEI
 Obiectiv important deoarece cifoscolioticii instaurează în timp, disfuncție
ventilatorie de tip restrictiv rezultând cu apariție hipoventilației alveolare.
 Se regurge la:

1. KT corectoarea a scoliozei
2. Creșterea expansiunii toracice localizare în zonele unde mobilitatea toracică este
deficitară – vezi reeducarea respiratorie
3. Scăderea travaliului ventilator prin asupliazarea toracovertebrală și prin sporirea
contribuției ventilației diafragmatice (resp abdominală)
4. Creșterea randamentului „pompei musculare respiratorii„ prin ameliorarea
raportului dintre lungimea mm respirator și tensiunea lui in urma aplicării urm
ex:
5. Ex de translare a ventilației spre volumul respirator de rezervă, cu lungirea mm
prerespirator. Se pune accentul pe creșterea timpului expirator, cu reducerea
volumului abdomino-toracic, ceea ce conduce la ascensionarea diafragmului
insoțită de alungire fb musculare
6. Ex de creșterea FM respiratorii