Universitatea de Medicină şi Farmacie Tîrgu Mureş

Recuperare în patologia sportivă

RECUPERAREA MEDICALĂ ÎN
PATOLOGIA SPORTIVĂ A
UMĂRULUI
 ANATOMIE
 AFECŢIUNILE PĂRŢILOR MOI
◦ Condiţiile traumatice ale coafei rotatorilor
◦ Tendinita coafei rotatorilor
◦ Tendinita bicipitală
◦ Sindromul de impingement
◦ Bursita subacromială
 TRAUMATISME ARTICULARE
◦ Luxaţia acromio-claviculară
◦ Luxaţia scapulo-humerală
 TRAUMATISME OSOASE
◦ Fractura de claviculă
◦ Fracturile extremităţii proximale a humerusului
Anatomia umărului

 joncţiunea trunchiului cu membrele superioare

 în alcătuirea centurii scapulare iau parte trei oase
o humerusul
o clavicula
o scapula
Anatomia umărului
 cele trei oase dau naştere unui complex articular format din
5 articulaţii:
 articulaţii propriu-zise
o glenohumerală – sinovială, sferoidală
o acromioclaviculară - sinovială, plană
o sternoclaviculară – sinovială, selară
 articulaţii false
o scapulo-toracică
o subacromio-deltoidiană
Anatomia umărului
 Anatomia umărului

 stabilizatorii umărului:
o stabilizatori activi – reprezentat de muşchi

coafa rotatorilor
+ m. deltoid şi
capul lung al
bicepsului
Anatomia umărului

 stabilizatorii umărului:
o stabilizatori pasivi – capsula articulară
formată din ligamente
Mişcările umărului

În plan sagital
 flexie – 180° - executată de fascicolul clavicular al
deltoidului şi muşchii accesori (coracobrachial, fibrele
claviculare ale pectoralului mare, fibrele medii ale
deltoidului şi bicepsul brahial)
 extensia – 50-60° - executată de marele dorsal şi
muşchii accesori (marele rotund şi fasciolul posterior al
deltoidului)
Mişcările umărului

În plan frontal
 abducţia – 180° - executată din fascicolul
acromial al deltoidului şi supraspinos
 adducţia – executată din marele pectoral şi fibrele
anterioare ale deltoidului
Mişcările umărului

În plan orizontal (transvers)

 rotaţia externă – 80° - executată de supraspinos,
micul rotund şi fascicolul posterior al deltoidului
o 80°= 60° (artic. scapulohumerală) + 20°
(artic. scapulotoracică)
 rotaţia internă – 95-100° - executată de subscapular,
marele rotund şi muşchii accesori (marele pectoral,
marele dorsal şi fascicolul anterior al deltoidului)
Mişcările umărului
CONDIŢIILE TRAUMATICE ALE
COAFEI ROTATORILOR
 traumatismele coafei rotatorilor includ:
o întinderea acută
o ruptura parţială
o ruptura totală
o condiţii postoperatorii
 modul de producere – traumatisme accidentale
(subluxaţii, căderile pe membrul superior în poziţie
de rotaţie externă)
Diagnostic

Simptome
 durere la mobilizare (la ridicarea braţului deasupra
capului şi la ridicarea unor greutăţi)
 slăbiciune în umăr
 limitarea mişcărilor articulare
Diagnosticul poztiv poate fi stabilit doar pe baza
investigaţiilor paraclinice!
Rupturile necesită ratament chirurgical!
Tratament funcţional

 imobilizare ~ 6 săpt. –bandaj de abducţie

 după 4-10 zile de imobilizare – mişcări active şi
pasive asistate moderate
 pendulări, elevaţii pasive şi active, rotaţii interne cu
cotul în flexie
 la sfârşitul primelor 3 săpt. – rotaţie internă şi
externă cu banda elastică sau manuală, exerciţii
izometrice, mobilizare articulară
Tratament funcţional

 momentul începerii exerciţilor active depinde de:

o mărimea rupturii
o tipul de operatie folosit
 perioada aproximativă de iniţiere a acestor exerciţii
este de 6-8 săpt.
 săpt. 10-12 - mişcările cu amplitudine
maximă
TENDINITA COAFEI ROTATORILOR
Tratament funcţional

Faza I
 reducerea inflamaţiei – crioterapie + AINS
 îmbunătăţirea mobilităţii – mişcări active şi
pasive asistate
 stretching uşor precedat de aplicarea căldurii
locale sau ultrasunet
Tratament funcţional

Faza II
 obiectiv principal – obţinerea mobilităţii
articulare
 exerciţii izometrice progersive
 tonifierea stabilizatorilor umărului poate să
refacă mişcarea corectă scapulohumerală
Tratament funcţional
Faza III
 obiectiv - creşterea forţei coafei rotatorilor, deltoidului
şi stabilizatorilor scapulari pentru a stabiliza capul
humeral în glenoidă şi pentru a prevenii sindromul
de impingement
 exerciţii cu greutăţi uşoare şi cu benzi elastice
 exerciţii în lanţ kinetic închis
 exerciţii pliometrice şi specifice sportului
TENDINITA BICIPITALĂ
Diagnostic

 simptome:
o durere în regiunea anterioară a umărului
o limitarea mişcărilor articulare active
o durere şi disconfort la nivelul articulaţiei cotului
la scris
 palpare – sensibilitate la palparea capătului lung
al tendonului în şanţul bicipital
Tratament funcţional

Obiective
 îmbunătăţirea elasticităţii tendonului bicipital
 creşterea treptată a mişcărilor active fără durere
 exerciţii Codman, stretching după faza acută

Tratamentul de recuperare trebuie să includă şi

coiful rotatorilor!
SINDROMUL DE IMPINGEMENT
 include procesele inflamatorii dureroase, care
afectează în principal muşchiul supraspinos şi
tendonul bicepsului
 modul de apariţie: ca urmare a microtraumatismelor
repetate
 impingement:
o primar
o secundar
 primar - rezultatul îngustării mărimii normale a
spaţiului de către structurile prezente in spaţiul
subacromial (bursa subacromială, tendonul coafei
rotatorilor şi bicipital)
 secundar - reduce spaţiul subacromial şi apare ca
urmare a alterării funcţiei umărului, conducând
la instabilitate (laxitate capsulară, forţa scăzută a
coafei rotatorilor, etc.)
Tratament

 primar – tratament conservator prin

corectarea cauzei – laxitate capsulară, deviaţii
posturale, forţa scăzută a muşchilor coafei
rotatorilor, dezechilibru muscular la nivelul
rotatorilor scapulari
 secundar – tratament chirurgical
BURSITA SUBACROMIALĂ
 simptome:
o durere locală
o limitarea algică a mişcărilor articulare
 tratament:
o repaus
o fizioterapie
o infiltraţii steroide
o chirurgical - bursectomie
LUXAŢIA ACROMIO-CLAVICULARĂ
 luxaţia acromio-claviculară reprezintă o formă
majoră a leziunilor ligamentare a articulaţiei
 modul de producere: traumatism direct sau
indirect
 leziunile incomplete (tip I, II – disjuncţii) sunt de
aproximativ două ori mai numeroase decât cele
complete (tip III, IV,V şi VI – luxaţii acromio-
claviculare)
Clasificare Tossy
Diagnostic
 subluxaţie
o durere + uşoară ascensiune a extremităţii externe a
claviculei+instabilitate
 luxaţie
o durere intensă+impotenţă funcţională accentuată+
deformare caracteristică „treaptă de scară”
o asceninea extremităţii externe a claviculei se reduce
la apăsare, dar se reproduce de îndată ce presiunea
încetează – semnul „clapei de pian”
Tratament

 tratament conservator – leziuni tip I şi II

o tip I – imobilizare 7 zile
o tip II şi III – imobilizare 2-3 săptămâni
 tratamentul chirugical – tineri, persoane active,
dureri intense la nivelul articulaţiei, când nu se
poate obţine reducerea
Tratament funcţional

Luxaţii uşoare
 mişcări active şi pasive iniţiate din prima zi
 exerciţii izometrice la limita toleranţei
 după refacerea mişcării totale – exerciţii de
creştere a forţei musculare
Tratament funcţional

Luxaţie de gradul II şi III

 mişcări active asistate ale articulaţiei
glenohumerale - iniţiate cât mai devreme
 exerciţii de tonifiere la unghiuri de mişcare mai
mici de 60°
 ridicări de greutăţi – în săpt. 8-12 postraumatism