Tehnica manevrei medicale de ridicare a pacientului

în picioare din poziționare la marginea patului,

cuprinde contracția următoarelor grupe musculare:

a) musculatura membrului inferior aflat cel mai

aproape de pacient
b) mușchilor fesieri
c) mușchii coloanei vertebrale
d) a) și b)
e) a), b) și c)

110
În oxigenoterapia pe canulă nazală aportul suplimentar
de oxigen este dirijat la nivelul narinelor prin:

a) un tip special de mască facială

b) mască Venturi
c) o tubulatură de conformație specială
d) o tubulatură nasofaringiană
e) un robinet special

117
Evaluarea pretratament în oxigenoterapie include
următoarele, cu excepția:

a) Pulsoximetrie
b) Diureză
c) Tulburări neuropsihice
d) Frecvența cardiacă
e) Cianoza buzelor

118
În cadrul explicațiilor acordate pacientului
referitoare la oxigenoterapie acesta este sfătuit să
avertizeze personalul medical în cazul apariției
următoarelor manifestări, cu excepția:

a) dureri, în special cele din coșul pieptului

b) dureri la nivelul gâtului
c) dificultăți de respirație
d) dacă începe să tușească
e) percepția fluxului de aer la nivel narinar

119
Cât timp se aplică oxigenoterapia este necesar ca
pacientul să cunoască necesitatea îndeplinirii
următoarelor condiții referitoare la proximitatea
acestuia, cu excepția:
a) să nu se utilizeze creme pe bază de apă
b) să nu se fumeze
c) să fie bine verificate tehnic obiectele casnice
d) să nu utilizeze pături din lână
e) să nu se poarte haine din materiale sintetice

120
Cât timp se aplică oxigenoterapia este necesar ca
pacientul să cunoască necesitatea îndeplinirii
următoarelor condiții referitoare la proximitatea
acestuia, cu excepția:
a) să nu se utilizeze creme pe bază de grăsimi
b) să nu se fumeze
c) să fie bine verificate tehnic obiectele casnice
d) să nu utilizeze haine din bumbac
e) să nu utilizeze pături din materiale sintetice

121
Cât timp se aplică oxigenoterapia este necesar ca
pacientul să cunoască interdicția utilizării următoarelor
substanțe, cu excepția:
a) soluții non-alcoolice
b) uleiuri
c) eter
d) grăsimi
e) acetonă

122
Plasarea unui semn de avertizare este recomandată
în cazul cărei manevre medicale:

a) Masaj cardiac extern

b) Manevră Heimlich
c) Poziție laterală de siguranță
d) Oxigenoterapie
e) Spălare medicală a mâinilor

123
Schimbarea apei din umidificator în cadrul protocolului
de oxigenoterapie se efectuează:
a) zilnic
b) lunar
c) la trei zile
d) nu se schimbă niciodată, întregul umidificator
fiind înlocuit cu o un altul recent sterilizat
e) dimineața și seara odată cu determinarea
parametrilor vitali

124
În cadrul umidificatorului din administrarea medicală
a oxigenului, este posibilă utilizarea de:
a) apă nu strict sterilă ci curată, de exemplu apă
de băut
b) obligator apă sterilă
c) ser fiziologic
d) apă de robinet indiferent de compoziție dacă
este fiartă și racită
e) o soluție special constituită ce cuprinde
substanțe premixate

125
Completarea cu apă distilată, până la un nivel
intermediar între indicatorul de limită minimă și
maximă se regăsește în protocolul cărei manevre
medicale fundamentale:
a) injecția intramusculară
b) oxigenoterapie
c) injecția subcutanată
d) spălarea medicală a mâinilor
e) măsurarea tensiunii arteriale

126
În oxigenoterapia pe canulă nazală pentru
poziționarea pacientului în pat este preferabilă
poziția:
a)de decubit dorsal
b)laterală
c) Fowler
d)Sim’s
e)ortopnee

127
 Pentru a obține un efect antispumant în
recipientul umidificator (barbotor) se adaugă:
a) Ser fiziologic
b) Eter
c) Alcool etilic 90 %
d) Glucoză 5 %
e) Alcool metilic 70 %
În cadrul protocolului de oxigenoterapie
spălarea sticlei umidificatorului se realizează:
a) În fiecare zi
b) Dupa fiecare administrare de oxigen
c) La trei zile
d) La două zile
e) Înainte și după fiecare administrare de oxigen
În cadrul oxigenoterapiei pacientului i se va
aplica la nivelul mucoasei narinare bilateral o
crema emolientă pe bază de:
a) Grăsimi
b) Eter
c) Alcool etilic
d) Apă
e) Apă și săpun
Pentru a crește concentrația de oxigen în aerul
inspirat, de la 21% existent uzual în aerul
atmosferic la 40 % se va administra un debit de:
a) 2 l/min
b) 4 l/min
c) 8 l/min
d) 5 l/min
e) Nici o variantă corectă
Pentru a crește concentrația de oxigen în aerul
inspirat, de la 21% existent uzual în aerul
atmosferic la 28 % se va administra un debit de:
a) 3 l/min
b) 4 l/min
c) 8 l/min
d) 5 l/min
e) Nici o variantă corectă
Pentru a crește concentrația de oxigen în aerul
inspirat, de la 21% existent uzual în aerul
atmosferic la 36 % se va administra un debit de:
a) 3 l/min
b) 4 l/min
c) 8 l/min
d) 5 l/min
e) Nici o variantă corectă
Existența unui flux de oxigen la nivelul sistemului de
administrare a oxigenoterapiei se evaluează:

a) prin apariția barbotării la nivelul umidificatorului;

b) prin perceperea unui flux de aer apreciată tactil cu
fața ventrală a mâinii
c) Imediat după plasarea canulei la nivelul pacientului
d) toate de mai sus
e) niciuna de mai sus

134
Debitul maxim al oxigenului administrat prin
intermediul canulei nazale este de:
a) 2 l/min
b) 4 l/min
c) 6 l/min
d) 8 l/min
e) 10 l/min
Administrarea de oxigen pe canula nazală la un debit de
8 l/min asigură la nivelul tractului respirator o
concentrație de oxigen de:

a) 48 %
b) 40%
c) 60%
d) 21%
e) niciuna de mai sus

136
În cadrul oxigenoterapiei, ca lichid pentru umidificator,
apa de la robinet este de evitat deoarece:
a) conține minerale ce se depun pe recipientul de
umidifiere
b) conține minerale care pot fi antrenate în aerul
respirat de pacient
c) umidificatorul poate fi umplut și cu apă de la
robinet dacă aceasta respectă anumite condiții
d) toate de mai sus
e) niciuna din afirmațiile de mai sus nu sunt
adevărate

137
În cazul oxigenoterapiei pe canulă nazală, aplicarea
unei creme emoliente se realizează:
a) la nivelul mucoasei narinare a pacientului,
bilateral
b) la nivelul buzelor
c) la nivelul buzelor și al mucoaselor narinare
bilateral
d) limitat la nivelul comisurilor bucale
e) la nivelul pomeților zonă ce intră în contact cu
dispozitivul de transmitere a oxigenului

138
Motivul utilizării de creme emoliente în cazul
oxigenoterapiei se explică prin:
a) pentru a preveni apariția de leziuni traumatice ale
mucoasei narinare în momentul plasării sondei
b) pentru a preveni apariția de leziuni,
oxigenoterapia generând local un efect de uscare
c) pentru a reduce riscul de aprindere / explozie a
oxigenului
d) pentru a permite o mai facilă conectare a canulei la
portul specific al reductorului tubului de oxigen
e) utilizarea cremelor emoliente este interzisă în
cadrul oxigenoterapiei
139
Ajustarea debitului de oxigen din cadrul oxigenoterapiei
se realizează uzual prin:

a) suplimentarea / reducerea presiunii de

furnizare a acestuia de la sursă
b) robinetul dedicat al reductorului
c) robinetul dedicat al tubului de oxigen
d) toate de mai sus
e) nici unul de mai sus

140
Plasarea canulei nazale în cadrul oxigenoterapiei
respectă următoarele elemente de tehnică:
a) ghidată prin intermediul degetului arătător,
b) exprimarea tubulaturii prin culisare la nivelul
palmelor
c) trecerea tubulaturii la nivelul gâtului
pacientului
d) și apoi simetric pe după pavilioanele urechilor
pacientului
e) toate de mai sus

141
Ghidarea canulei la nivelul orificiilor narinare, în cazul
oxigenoterapiei se realizează prin intermediul:

a) unui dispozitiv special asociat canulei

b) palmei
c) policelui
d) pacientul își poziționează singur canula
e) niciuna de mai sus

142
În cadrul oxigenoterapiei, securizarea plasamentului
canulei nazale la nivelul zonei gâtului pacientului se
realizează prin:

a) apăsarea unui buton galben activat în prealabil

b) culisarea spre distal a unui inel de unire a
tubulaturii
c) legarea acesteia prin intermediul unor fașe de
tifon
d) intermediul unor benzi de leucoplast
e) niciuna de mai sus

143
În cazul oxigenoterapiei, în fișa pacientului se notează
următoarele, cu excepția:
a) debitului de administrare
b) căii pe care a fost administrat medicamentul
c) data administrării
d) ora și minutul administrării
e) în caz de diferență mai mare de 10 minute față
de ora de administrare prescrisă – notarea
motivului decalajului
f) parametrii clinici și biologici relevanți

144
Părăsirea salonului se poate realiza doar după
realizarea următoarelor, cu excepția:

a) poziționarea patului la nivelul taliei medicului /

asistentei medicale.
b) plasarea paharului cu apă la nivelul noptierei
medicale ce deservește patul pacientului
c) plasarea la îndemâna pacientului a
telecomenzilor de utilitate a salonului
d) plasarea la îndemâna pacientului a obiectelor
de utilitate personală
e) Informarea pacientului asupra programului său
medical ulterior
145
După instituirea oxigenoterapiei, în fișa pacientului se
notează următoarele, cu excepția:

a) parametrii biologici relevanți evaluați pretratament

b) efectul preconizat
c) eventuale incidente,
d) Eventuale accidente sau reacții adverse
e) eventuale mențiuni din partea pacientului, relevante
pentru administrarea oxigenoterapiei

146
Identificarea pacientului se realizează utilizând
următoarea formulă de adresare:

a) Îmi puteți spune, vă rog, data nașterii ......

b) Îmi puteți spune, vă rog, numele
dumneavoastră.....
c) Sunteţi Domnul ............
d) a) și b)
e) a) și c) sau b)

147
Pentru efectuarea electrocardiogramei următoarele
recomandări sunt valabile, cu excepția:
a) este bine ca îmbrăcămintea dumneavoastră să
permită să puteți elibera ușor de haine pieptul
și încheieturile mânilor și ale picioarelor
b) nu trebuie să fiți nemâncat
c) doar să nu vă fi administrat medicația
dumneavoastră curentă ce poate interfera
cu înregistrarea
d) este bine să mergeți la toaletă înainte de
examen
e) este foarte important ca dumneavoastră să fiți
relaxat/ă, calm/ă, în timpul înregistrării
148
În vederea efectuării electrocardiogramei, evaluarea
pacientului include următoarele, cu excepția:

a) eventuale alergii cunoscute

b) eventuală pilozitate toracică cu îndepărtarea acesteia
c) eventuală pilozitate toracică cu utilizarea pentru
electrozii membrelor a benzii în locul ventuzelor
d) eventuale leziuni tegumentare la încheietura mâinii
e) eventuale leziuni tegumentare la nivelul gleznelor

149
Înainte de transportul pacientului în vederea efectuării
electrocardiogramei, este obligator de evaluat
următoarele elemente, cu excepția:

a) Aveți dureri de piept?

b) Simțiți că inima nu ar bate regulat?
c) determinarea tensiunii arteriale
d) măsurarea diurezei
e) probleme de locomoție

150
Transportul pacientului la ecg cu căruţul sau a
electrocardiografului la pacient este obligatoriu în caz
de, cu excepția:
a) durere toracică,
b) dispnee,
c) probleme de locomoţie
d) palpitații
e) anurie

151
Condițiile tehnice în cadrul electrocardiografie
presupun următoarele, cu excepția:

a) verificare stare acumulatori

b) registru de electrocardiografie
c) priză fără împământare
d) Temperatură sală ecg: 22 ± 2 0C
e) Mediu privat

152
Următoarele afirmații referitoare la poziționarea
pacientului pentru înregistrarea electrocardiogramei
sunt adevărate, cu excepția:
a) poziţionarea pacientului în decubit dorsal sau
Fowler
b) orice altă poziţionare a pacientului se
menţionează pe ecg
c) ridicarea patului la nivelul taliei
medicului/asistentului medical ce efectuează
procedura.
d) se eliberează de haine zona pieptului,
încheieturile mânilor și gleznele
e) Mediu privat
153
Pentru a favoriza conductivitatea locală ,la nivelul
electrozilor de înregistrare a electrocardiogramei, se
utilizează următoarele, cu excepția:
a) degresarea zonelor de plasare a electrozilor
b) un tratament local abraziv
c) plasare la nivelul zonelor cu structuri
subiacente ferme (ex. os)
d) musculatură relaxată în cursul înregistrării
e) aplicare de gel și la nivelul conectorilor

154
Plasarea corectă a electrozilor membrelor implică
următoarele:

a) V3 + gel: spaţiul IV i.c. drept, parasternal

b) V4 + gel: spaţiul IV i.c. stâng, parasternal
c) V5 + gel: linia orizontală a V4- intersecția cu
linia axilară anterioară
d) niciuna de mai sus
e) V1 + gel: linia orizontală a V4- intersecția cu
linia axilară mijlocie

155
Plasarea corectă a electrozilor membrelor implică
următoarele:

a) Antebraț drept – conector negru

b) Gleznă stângă – conector verde
c) Antebraț stâng – conector roșu
d) Gleznă dreaptă – conector verde
e) Antebraț drept – conector verde

156
Plasarea corectă a electrozilor precordiali implică
următoarele, cu excepția:
a) V1 + gel: spaţiul IV i.c. drept, parasternal
b) apoi V2 + gel: spaţiul IV i.c. stâng, parasternal
c) apoi V3 + gel: mijlocul distanţei dintre V2 şi V4
d) apoi V4 + gel: spaţiul V i.c. stâng, linia
medioclaviculară stângă
e) apoi V5 + gel: linia orizontală a V4- intersecția
cu linia axilară anterioară și V6 + gel: linia
orizontală a V4- intersecția cu linia axilară
mijlocie

157
Poziționarea corectă a electrozilor precordiali implică
plasarea la nivelul spațiului V i.c. pentru conectorul:

a) V1
b) V4, V5, V6
c) V6
d) V4
e) niciunul

158
Etapele precizării zonelor de poziționare a conectorilor de
electrocardiografie sunt următoarele, cu excepția:
a) Palparea sternului cranio-caudal pentru detectarea
proieminenței sternale – unghiul Louis
b) Culisarea laterală a pulpei degetelor II și III la nivelul
spațiului intercostal drept corespunzător acestui reper
= spațiul doi intercostal drept
c) Păstrând degetul II la nivelul spațiului intercostal
precizat, culisarea caudală a pulpei degetului III
palpând lățimea coastei - spațiul intercostal următor
d) Detectarea vizuală a liniei medioclaviculare stângi și
culisarea laterală a degetelor II și III la nivelul spațiului
intercostal V până la intersecția cu aceasta
e) Detectarea vizuală a liniei axilare anterioare și
culisarea laterală a degetelor II și III la nivelul spațiului
intercostal V până la intersecția cu aceasta
159
Corespondența de culori atribuită electrodului
precordial V6 este următoarea:

a) maro
b) negru
c) rosu
d) galben
e) violet

160
Corespondența de culori atribuită electrodului
precordial V4 este următoarea:

a) maro
b) negru
c) rosu
d) galben
e) violet

161
Corespondența de culori atribuită electrodului
precordial V5 este următoarea:

a) maro
b) negru
c) rosu
d) galben
e) violet

162
Corespondența de culori atribuită electrodului
precordial V2 este următoarea:

a) maro
b) negru
c) rosu
d) galben
e) violet

163
Înregistrarea electrocardiogramei se realizează de
rutină în modul:

a) „manual”
b) „automat”
c) „simplu”
d) „complex”
e) „normal”

164
Evaluarea ecg d.p.d.v. a calităţii înregistrării implică
următoarele, cu excepția:

a) traseu parazitat?
b) suprapunere trasee ecg?
c) traseu ecg cu amplitudine redusă?
d) toate de mai sus
e) unde negative la începutul complexelor QRS?

165
La înregistrarea electrocardiogramei, în caz de traseu
parazitat, se recomandă următoarele, cu excepția:

a) activarea filtrelor, ca primă intenție

b) repoziţionarea electrozilor
c) ameliorarea contactului
d) aplicarea suplimentară de gel
e) ameliorarea relaxării musculare

166
La înregistrarea electrocardiogramei, în caz de traseu
parazitat, se recomandă activarea filtrelor :

a) de primă intenție
b) doar în caz de ineficiență a celorlalte intervenții
posibile
c) filtrele trebuie să fie activate în standardul
electrocardiografiei
d) nu se activează filtrele, pentru această problemă
e) într-o astfel de situație, din contra e necesară
dezactivarea filtrelor

167
 În cazul înregistrării unei electrocardiograme cu
suprapunere de trasee ecg se recomandă:

a) repetare cu modificarea echivalenţei 1 mV = 1 mm

b) repetare cu modificarea echivalenţei 1 mV = 5 mm
c) repetare cu modificarea echivalenţei 1 mV = 10 mm
d) utilizarea unui tip de hârtie mai lat
e) repetare cu modificarea echivalenţei 1 mV = 20 mm

168
În cazul înregistrării unei electrocardiograme cu
amplitudinea redusă a traseelor ecg se recomandă:

a) repetare cu modificarea echivalenţei 1 mV = 1 mm

b) repetare cu modificarea echivalenţei 1 mV = 5 mm
c) repetare cu modificarea echivalenţei 1 mV = 10 mm
d) utilizarea unui tip de hârtie cu lățime redusă
e) repetare cu modificarea echivalenţei 1 mV = 20 mm

169
Analiza electrocardiogramei din punctul de vedere al
aspectelor de patologie presupune evaluarea
următoarelor aspecte, cu excepția:

a) unde Q la începutul complexelor QRS

b) supradenivelare ST
c) suprapunere trasee ecg
d) subdenivelare ST
e) ritm

170
În cazul identificării de unde negative (Q) la începutul
complexelor QRS din DII, DIII, avF se recomandă:

a) repetare ecg cu expir profund în regim „manual”

b) repetare ecg cu inspir profund în regim „automat”
c) repetare ecg cu expir profund în regim „manual”
d) repetare ecg cu inspir profund în regim „manual”
e) alertarea medicului, cât timp pacientul rămâne
conectat la electrocardiograf

171
În cazul identificării la nivelul traseului electrocardiografic
de supra- / sub- denivelare a segmentului ST se recomandă:

a) repetare ecg cu expir profund în regim „manual”

b) repetare ecg cu inspir profund în regim „automat”
c) repetare ecg cu expir profund în regim „manual”
d) repetare ecg cu inspir profund în regim „manual”
e) alertarea medicului, cât timp pacientul rămâne
conectat la electrocardiograf

172
În cazul identificării la nivelul traseului electrocardiografic a
unui ritm de peste 150/min se recomandă :

a) înregistrare „manuală” cu schimbarea vitezei, de la

25 mm/sec la 10 mm/sec
b) repetare ecg cu inspir profund în regim „automat”
c) înregistrare „automată” cu schimbarea vitezei, de la
25 mm/sec la 10 mm/sec
d) repetare ecg cu inspir profund în regim „manual”
e) alertarea medicului, cât timp pacientul rămâne
conectat la electrocardiograf

173
În cazul identificării la nivelul traseului electrocardiografic a
unui ritm de sub 40/min se recomandă :

a) înregistrare „manuală” cu schimbarea vitezei, de la

25 mm/sec la 10 mm/sec
b) repetare ecg cu inspir profund în regim „automat”
c) înregistrare „automată” cu schimbarea vitezei, de la
25 mm/sec la 10 mm/sec
d) repetare ecg cu inspir profund în regim „manual”
e) alertarea medicului, cât timp pacientul rămâne
conectat la electrocardiograf

174
În cazul identificării la nivelul traseului electrocardiografic a
unui ritm neregulat se recomandă:

a) înregistrare „manuală” cu schimbarea vitezei, de la

25 mm/sec la 10 mm/sec
b) repetare ecg cu inspir profund în regim „automat”
c) înregistrare „automată” cu schimbarea vitezei, de la
25 mm/sec la 10 mm/sec
d) repetare ecg cu inspir profund în regim „manual”
e) alertarea medicului, cât timp pacientul rămâne
conectat la electrocardiograf

175
Imediat după înregistrarea electrocardiogramei și oprirea
electrocardiografului, se efectuează:

a) deconectarea conectorilor cu îndepărtarea gelului

de la nivelul acestora
b) deconectarea conectorilor cu îndepărtarea gelului
de la nivelul tegumentului pacientului
c) deconectarea electrozilor cu îndepărtarea gelului
de la nivelul acestora
d) notarea pe ecg a: valorii TA, patologii cunoscute,
medicamente anterior administrate, cafea, fumat
e) niciuna de mai sus

176
Îndepărtarea gelului de la nivelul tegumentului pacientului
se realizează :

a) cu şerveţele uscate apoi ştergere cu comprese cu

soluții alcoolice
b) cu comprese cu soluții alcoolice apoi ştergere cu
şerveţele uscate
c) cu şerveţele umede apoi ştergere cu comprese cu
soluții alcoolice
d) utilizarea compreselor cu soluții alcoolice este
contraindicată în electrocardiografie
e) se utilizează apă și săpun urmat de ștergere cu
prosop de hârtie
177
După înregistrarea traseului electrocardiografic, la nivelul
acestuia se notează următoarele, cu excepția:

a) numele persoanei care a efectuat manevra

b) patologii cunoscute
c) denumirea medicamentelor anterior
administrate
d) consumul de cafea
e) fumat

178
La finalizarea înregistrării electrocardiogramei, se
adresează pacientului următoarele indicații, cu excepția:

a) Puteți acum să vă îmbrăcați

b) Urmează să mai facem ................. (ex. ecografie
abdominală) peste aproximativ .......... minute.
c) coborârea patului pacientului la nivelul inferior de
înălțime, ridicarea limitatoarelor laterale
d) poziționarea la îndemână a obiectelor personale
(ex. periuța și pasta de dinți, buletin etc.)
e) poziționarea la îndemână aa telecomenzii de
apelare a sistemului medical

179
În cadrul informării pacientului asupra cum poate să
contribuie la realizarea determinării debitului expirator de
vârf , următoarele afirmații sunt adevărate, cu excepția:

a) să fie relaxat/ă, calm/ă, în timpul determinării

b) să nu se sprijine cu pieptul de nimic
c) buzele să prindă fest piesa bucală a aparatului
d) Cu degetele să se astupe fantele distale ale
dispozitivului pentru ca aerul suflat cu putere să
treacă prin aparat și să nu pierdem din aerul suflat
e) să accepte pensarea nasului cu un fel de clemă, care
nu ar trebui să îl incomodeze foarte tare

180
În tehnica determinării debitului expirator de vârf (PEF)
următoarele afirmații sunt adevărate, cu excepția:

a) Se efectuează trei determinări

b) Dintre acestea se selectează cea mai mare
valoare astfel obținută
c) Între determinări se poate plasa cursorul
peackflowmetrului la poziția de zero sau se
poate evalua suplimentul de cursă de la o
determinare la alta
d) Se recomandă pacientului să sufle în aparat
tare, cu forță și rapid
e) Pacientul este încurajat verbal pe tot parcursul
efortului respirator a procedurii 181
Incompatibilitatea de administrare a tratamentului
inhalator cu Ventolin se referă la următoarele situații,
cu excepția:

a) alergii cunoscute la latex

b) dureri retrosternale de tip ischemic coronarian
c) între medicamentul prescris și valoarea
tensiunii arteriale
d) între medicamentul prescris și valoarea
frecvenței cardiace
e) între medicamentul prescris și parametrii
respiratori

182
În tehnica administrării tratamentului inhalator cu Ventolin
sunt valabile următoarele recomandări, cu excepția:

a) poziționarea pacientului în șezut,

b) Omogenizarea adecvată a medicamentului în
recipientul său prin scuturare timp de 3 – 5 minute
c) Poziționarea flaconului de Ventolin între degetul
mare și degetul II al mâinii
d) După un expir profund, poziționarea buzelor fest la
nivelul piesei inhalerului
e) limba să nu fie în dreptul piesei bucale

183
În tehnica administrării tratamentului inhalator cu Ventolin
sunt valabile următoarele recomandări, cu excepția:

a) poziționarea pacientului în șezut,

b) Omogenizarea adecvată a medicamentului în
recipientul său prin scuturare timp de 3 – 5 secunde
c) Poziționarea flaconului de Ventolin între degetul
mare și degetul IV al mâinii
d) După un expir profund, poziționarea buzelor fest la
nivelul piesei inhalerului
e) limba să nu fie în dreptul piesei bucale

184
După administrarea inhalatorie de Ventolin, trebuie
menținut un interval de apnee de minim:

a) 1 minut
b) 10 secunde
c) 30 de secunde
d) 3 secunde
e) Din contră, pentru a facilita respirația
aceasta trebuie activată de îndată ce s-a
administrat medicamentul

185
Referitor la medicamentul Salbutamol ce se plasează la nivelul
gurii, a gâtului în administrarea sa inhalatorie, următoarele
afirmații sunt adevărate, cu excepția:

a) ne interesează doar medicamentul inhalat de

dumneavoastră în plămâni, nu cel de la nivelul gurii, a
gâtului
b) clătirea gurii, cu apă trebuie evitată în primele minute
după inhalare putând induce complicații locale
c) poate induce răgușeală
d) poate induce infecții
e) poate induce ciupercă

186
Pentru a spori efectul bronhodilatator al administrării
inhalatorii de Ventolin, este necesară repetarea succesivă
(la 10 minute) a aplicării puff-ului de:

a) Trei ori
b) O singură dată
c) Două ori
d) Cinci ori
e) Variabil în funcție de răspunsul clinic al
pacientului

187
Evaluarea cantității de Ventolin existentă în flacon trebuie
evaluată după cum urmează:

a) prin plasarea acestuia în apă cu aprecierea gradului în

care acesta plutește sau se scufundă
b) ținând cont și numărând fiecare doză administrată,
c) flaconul de Ventolin conține medicament pentru exact
300 de doze
d) Citirea indicatorului lateral al flaconului
e) Când prin apăsare nu se reușește eliberarea unui puf
eficient

188
La domiciliul pacientului, păstrarea curată a piesei
bucale a inhalerului se realizează prin următoarele, cu
excepția:

a) Deconectând flaconul de la nivelul acesteia

b) lăsând-o 20 de minute într-o soluție dezinfectantă,
c) Soluția dezinfectantă poate fi constituită din: apă cu
oțet – cam 50 – 60 ml de oțet în jumătate de litru de
apă.
d) Păstrarea flaconului în figider, într-un înveliș steril.
e) curățirea aceasta este recomandat a se efectua cel
puțin o dată pe săptămână.
189
Precizarea NPO semnifică:

a) incompatibilitate pentru calea de administrare

orală
b) Neuropatie obstructivă
c) Denumirea unui medicament
d) Nu semnifică nimic
e) Normal protocol order

190
Incompatibilitatea pentru calea de administrare orală
survine în următoarele situații, cu excepția:

a) existența recomandării de NPO

b) pacient comatos
c) prezența grețurilor / vărsăturilor
d) existența unui montaj de aspirație gastrică
e) zgomote intestinale accelerate

191
Incompatibilitatea pentru calea de administrare orală
survine în următoarele situații, cu excepția:

a) existența recomandării de MBO

b) pacient comatos
c) prezența grețurilor / vărsăturilor
d) existența unui montaj de aspirație gastrică
e) zgomote intestinale diminuate/ abolite

192
În cazul situațiilor particulare în care pacientul înghite
greu pastile, posibile soluții pot fi reprezentate de
urmatoarele, cu excepția:

a) Introducerea acestora în gură, de către pacient,

cu degetele,
b) Administrare treptată, câte una, pe rând
c) Plasarea pastilei la baza limbii, cât mai adânc în
gură.
d) orice medicație poate fi pisată și administrată
sub forma pulberei rezultate
e) Pulberea rezultată poate fi administrată în
amestec cu o cantitate mică de mâncare ușor de
înghițit (budincă, piure etc.). 193
În cazul existenței de probleme cu gustul medicației orale
se poate apela la următoarele rezolvări, cu excepția:

a) desensibilizarea papilelor gustative prin 2-3

cuburi de gheață pe care pacientul să le sugă
b) asocierea la administrarea medicamentelor, în loc
de apă, a unui suc cu gust pe placul pacientului
c) asocierea la administrarea medicamentelor a
consumului unei bucăți de pâine.
d) asocierea la administrarea medicamentelor, în loc
de apă, a unui suc cu gust pe placul pacientului
e) desensibilizarea papilelor gustative prin
administrarea prealabilă de lichide fierbinți
194
Administrarea medicației orale conform orarului
prescris include o toleranță de:

a) 5 minute
b) 30 minute
c) o oră
d) nici o toleranță, trebuie respectat strict
orarul
e) 15 minute

195
În cazul recipientelor ce conțin mai multe pastile, inițial
pastilele se scot:

a) în capacul flaconului
b) în păhărelul de medicație
c) în mâna pacientului
d) în mâna medicului/asistentului medical
e) Pe un șervețel de hârtie curat

196
În încheierea manevrei medicale de administrare a
medicației orale se notează în fișa pacientului
următoarele, cu excepția:

a) numele medicamentului administrat

b) doza de medicament administrată
c) parametrilor clinici și biologici relevanți
d) metoda de administrare
e) data, ora și minutul și secunda administrării

197
Următoarele afirmații referitoare la înjecția subcutanată sunt
adevărate, cu excepția:

a) frecvent utilizată pentru administrarea insulinei,

heparinei și a vaccinurilor
b) în volume de până la 1 ml,
c) în general prin seringi preumplute prevăzute cu
ace fine;
d) administrările frecvente necesită "rotarea" zonelor
de injectare
e) locații posibil de utilizat: abdomen -
periombilical (minim 10 cm extern acestuia),
regiune dorsală antebraț, regiune anterioară
coapse, scapular,regiune superioară fesier
dorsal sau anterior 198
În cazul injecției subcutanate tehnica prevede următoarea
indicație:

a) pentru un strat de țesut adipos mai mare de 1 cm priza

va fi prin întinderea pielii iar unghiul de puncție: 900
b) pentru o grosime mai mică de 2 cm, priza va fi prin
ciupire iar unghiul de puncție: 15 - 300
c) pentru un strat de țesut adipos mai mare de 1,5 cm
priza va fi prin întinderea pielii iar unghiul de puncție:
600
d) pentru o grosime mai mică de 1,5 cm, priza va fi prin
ciupire iar unghiul de puncție: 30 - 450
e) pentru o grosime mai mică de 1,5 cm, priza va fi
prin ciupire iar unghiul de puncție: 45 - 600 199
Delimitarea triunghiului de masă musculară deltoidiană
compatibil puncționării în injecția intramusculară respectă
următoarele, cu excepția:
a) degetul III al mâinii pacientului se plasează la
nivelul acromionului umărului la nivelul căruia se
efectuează injecția
b) degetele mâinii pacientului plasate pe umărul
acestuia sunt alipite
c) limita inferioară a degetului V delimitează baza
unui triunghi de masă musculară deltoidiană
compatibil puncționării.
d) vârful acestui triunghi isoscel se situează la nivelul
orizontalei corespunzătoare punctului axilar
anterior, centrat la nivelul umărului
e) punctului axilar anterior este reprezentat de
200
intersecția pectoralului cu brațul