Sapunuri

S TA C E S C U C L A U D I A
Sapunurile

    Sapunurile sunt saruri cu diferite metale (spdiu, potasiu etc.)ale

acizilor grasi cu cel putin opt atomi de carbon in molecule.

    Sapunurile se impart in:

 sapunuri de sodiu care sunt solide si solubile in apa

 sapunuri de potasiu care sunt lichide si solubile in apa

 sapunuri de aluniniu, mangan, calciu, bariu care sunt solide si

insolubile in apa
Formula
generala
 • Sapunurile sunt substante hidrogenabile
obtinute prin hidroliza bazica. Puterea de
curatare este data de natura aidului gras,

Proprietati de natura ionului metalic precum si de

concentratia in tenside. In apele dure

fizice care contin saruri solubile de Ca si Mg)

sapunurile de Na si K se transforma,
partial in saruri de Ca si Mg, ale acizilor
grasi, care diminueaza puterea de
spalare.
     Moleculele de sapun vin in contact cu
murdaria (formata in special din substante
insolubile in apa)

Rolul sapunului     Gruparea hidrofoba se orienteaza in

special spre substante insolubile in apa

in procesul de     Substanta insolubila este

divizata in particule foarte micisi 

spalare inconjurata de moleculele sapunului,

formand agregate numite micele

    Micelele trec prin apa formand o emulsie

relativ stabila.
 Antionul carboxilat (R-COO) prezinta in
molecula doua parti diferite, care au
comportari diferite fata de apa:

Antionul  radicalul hidrocarbonat(-R)-grupa

hidrofoba (fara afinitate fata de apa)

carboxilat  grupa carboxilat (-COO)-grupa

hidrofila (cu afinitate fata de apa-
realizeaza legaturi e hidrogen cu apa)

Existenta acestor grupe determin

proprietatea sapunului de a spala.

Saponificarea grasimilor si
a uleiurilor
    Acesta este cela mai intalnit proces de
obtinerea sapunului. Aceasta metoda
implica incalzirea grasimilor si a uleiurilor
si adaugarea unui alcan lichid pentru a
produce sapunul. Se adauga de asemenea
apa si glicerina. Principala reactie chimica a
gliceridelor este hidroliza bazica care
reprezinta o proprietate importanta a
esterilor. Astfel, prin hidroliza bazica a
dipalmitostearinei rezulta gliceria, palmitat
de sodiusi stearat de sodiu. Amestecul de
saruri de sodiu al acizilor grasi,obtinut prin
hidroliza bazica a grasimilor se numeste si
saponificare.
Reactia de saponificare
     Grasimile si uleiurile sunt hidrolizate
pentru a obtine acizi grasi si glicerina.
Acizii grasi se purifica prin distilare si se
neutralizeaza cu un alcan pentru a obtine
sapunsi apa. Cand se filoseste hidroxid de
sodiuse formeaza sapun ,,tare", iar cand se

Neutralizareacizilor foloseste hidroxid de potasiu se formeaza

crème sau sapunuri lichide. Fabricarea

grasi cu alcani sapunului in mod obisnuit se face prin

incalzirea grasimii obtinandu-se o emulsie.
Dupa formarea sapunului viteza de reactie
creste brusc deoarece sapunul topit este un
bun dizolvant pentru grasime si pentru
hidroxidul de sodiu. Produsul obtinut
contine glicerina rezultata din reactia de
saponificare si apa.
    Pentru obtinerea sapunului se folosesc:

 grasimi animale-grasimea de porc, de bou,

de oaie, etc.

Procesul  grasimi vegetale-grasimile de cocos, de

palmier, etc.

tehnologic de     Prelucrarea pastei de sapun, care se separa

prin hidroliza bazica a grasimilor, este diferita

obtinere a
in functie de compozitia ei si de densitatea
sapunului (sapun de rufe, de toaleta,
medicinal)

sapunului     Pentru obtinerea sapunului de toaleta, pasta

de sapun este decolorata, neutralizata de
excesul de soda si conditionata prin adaugare
de parfumuri si alte ingrediente (glicerina,
lanolina, coloranti, acid citric, etc.0
     In practica este foarte important ca
sapunul sa fie neutru. Un exces de hidroxid
de sodiu (alcalinitate libera) provoaca
degradarea tesaturilor supuse spalarii sau
pielea de pe maini, In schimb, un exces de
acizi grasi diminueaza puterea de spalare.

Concluzii
    Numai sapunurile care sunt solubile in
apa pot fi folosite ca agenti de spalare,
acestia avand o putere de spalare inferioara
detergentilor.
    Sapunurile de sodiu se folosesc ca agenti
de spalare, iar sapunurile de calciu,
mangan, aluminiu, bariu, se folosesc pentru
prepararea unsorilor consistente si a
pastelor adezive.