Ministerl Educatiei al Republicii Moldova

Municipiul Chisinu,sectorul Ciocana Liceul Teoretic “Toader

Bubuig”

PROIECT
 
 
Tema: Alcoolul si cancerul.
 
 
 
A elaborate:Damian Ruslana
Eleva clasei a 12-a
A verficat: Eriomenco Lilia
 
Chisinau 2021
Alcoolul şi riscul de cancer

• Agenția Internațională pentru Cercetare în domeniul Cancerului (IARC, parte a Organizației Mondiale a

Sănătății) a clasificat alcoolul ca fiind un agent cancerigen de categoria I.
• Există dovezi solide că excesul de băuturi alcoolice crește riscul de cancer la nivelul regiunii gurii și gâtului,
crește riscul de cancer esofagian, cancer mamar, cancer colorectal, cancer gastric, cancer hepatic, cancer
renal etc.
• Alcoolul este termenul obișnuit pentru etanol sau alcool etilic, o substanță chimică găsită în bere, vin și
băuturi alcoolice spirtoase, precum și în anumite medicamente, apa de gură, produse de uz casnic și
uleiuri esențiale. Alcoolul este produs prin fermentarea zaharurilor și a amidonului cu ajutorul drojdiei.
• Principalele tipuri de băuturi alcoolice și conținutul lor în alcool sunt, după cum urmează:
• Bere și cidru: 3-7% alcool;
• Vinuri: 9-15% alcool;
• Vinuri fortificate cu alcool: 16-20% alcool;
• Lichior sau băuturi spirtoase distilate, cum ar fi gin, rom, vodcă și whisky, care sunt produse prin distilarea
alcoolului din boabe, fructe sau legume fermentate: de obicei, 35-40% alcool sau mai mult.
Statistici privind alcoolul și cancerul

• Se estimează că 5% din totalul cazurilor de cancer sunt cauzate de consumul excesiv de

alcool, și 5% dintre decesele cauzate de cancer au drept factor principal de risc alcoolul.
• Conform cercetărilor, riscul de cancer cauzat de alcool diferă de la boală la boală, astfel
(comparativ cu cei care nu consumă alcool deloc sau consumă cu moderație):
• alcoolul crește riscul de cancer la nivelul gâtului și gurii de 5 ori;
• riscul de cancer esofagian este de 5 ori mai mare în rândul consumatorilor înrăiți de
alcool;
• consumul excesiv de alcool crește de 2 ori riscul de cancer hepatic;
• în rândul femeilor, consumul crescut de alcool crește riscul de cancer mamar de 1,6 ori;
• riscul de cancer colorectal este de 1,4 ori mai mare în rândul consumatorilor de alcool în
exces etc.
 Consumul excesiv de alcool se definește prin consumul a mai mult de
3 băuturi pe zi pentru femei și 4 băuturi pe zi pentru bărbați. O
băutură este echivalentul a 10 ml alcool pur, 350 ml bere, 120 ml vin
sau 35 ml tărie.
• Consumul de alcool este un factor major de risc pentru anumite tipuri
de cancer din regiunea capului și gâtului, în special cancerele din cavitatea
bucală (excluzând buzele), cancerul de faringe  și laringe. Persoanele care
consumă 50 ml sau mai mult pe zi (aproximativ 3,5 sau mai multe băuturi pe
zi) au un risc de 2-3 ori mai mare de a dezvolta aceste tipuri de cancer decât
cei care nu consumă alcool.
• Alcoolul este un factor de risc și pentru un anumit tip de cancer esofagian,
denumit carcinom esofagian scuamos, dar și pentru cancerul
hepatic (carcinomul hepatocelular) sau cancerul mamar la femei. Aportul
ridicat de alcool este asociat și cu predispoziția pentru cancer de colon sau
cancer rectal.  Pentru fiecare 10 ml de alcool consumate pe zi, se estimează o
creștere cu 7% a riscului de cancer de colon sau rectal.
Legatura dintre alcool și cancer
• Nu există noțiune de consum normal de alcool, mai ales când vorbim de riscul de cancer. Riscul de cancer crește direct proporțional cu
aportul de alcool consumat.
• Riscul crescut poate fi dat de 2 substanțe chimice care pot deteriora ADN-ul celulelor sănătoase:
• Etanolul, care este partea principală a băuturilor alcoolice;
• Acetaldehida, care se produce atunci când alcoolul este digerat în organism.
• Nu se cunosc cu exactitate relațiile la nivel molecular dintre alcool și riscul de cancer, dar au fost emise o serie de ipoteze:
• Organismul metabolizează etanolul în elemente mai mici care sunt absorbite în fluxul de sânge. Una dintre aceste substanțe se
numește acetaldehidă. Acetaldehida se poate lega de ADN-ul nostru (informația genetică din fiecare celulă) pentru a crește riscul
mutațiilor celulare (deteriorarea celulară) și afectează replicarea celulară normală, ceea ce poate crește riscul de cancer.
• Alcoolul generează specii reactive de oxigen care pot deteriora ADN-ul, proteinele și lipidele prin oxidare.
• Etanolul intră în contact cu organismul prin iritarea țesutului umed care căptușește tractului digestiv (mucoasele). Această iritare face ca
substanțele cancerigene să provoace leziuni celulare.
• Etanolul acționează ca un solvent (diluant), astfel încât organismul este mai expus riscului de a absorbi substanțe cancerigene.
• Etanolul crește nivelul de estrogen, ceea ce crește riscul de cancer de sân la femeile consumatoare de alcool.
• Etanolul poate cauza ciroză (cicatrizare) a ficatului, ceea ce crește riscul de cancer la ficat.
• Alcoolul poate afecta capacitatea organismului de a procesa și absorbi substanțe nutritive importante, inclusiv: vitamina A, vitamina C,
vitamina D, vitamina E, folatul, carotenoizii etc.
• Alcoolul poate favoriza creșterea în greutate, ceea ce crește riscul de cancer.
• Băuturile alcoolice pot conține, de asemenea, o varietate de agenți carcinogeni care sunt introduși în timpul fermentației și producției, cum
ar fi nitrozamine, fibre de azbest, fenoli și hidrocarburi.
• Consumul cronic de alcool și fumatul sunt principalii factori de risc pentru
cancerul tractului digestiv, incluzând orofaringe, hipofaringe, laringe și
esofag. Ciroza hepatică alcoolică este, de asemenea, o afecțiune
precanceroasă. Mai mult, ingestia cronică de alcool, chiar și la doze
moderate, sporește carcinogeneza în regiunea colorectală și la nivelul
sânilor, în special la persoanele cu risc major de dezvoltare a cancerului.
• Unele studii arată că acetaldehida este responsabilă în special de
carcinogeneza asociată cu alcoolul, deoarece acetaldehida este
carcinogenă, mutagenă, se leagă de ADN și proteine, afectează folatul și
are ca rezultat hiper-regenerarea secundară.
• Consumul cronic de alcool induce, de asemenea, citocromul P-4502E1 în
celulele mucoasei gastrointestinale și în ficat, având ca rezultat o generare
crescută de specii reactive de oxigen și o activare crescută a diferitelor
substanțe carcinogene de natură alimentară și de mediu, cum ar fi cele
prezente în fumul de țigară.
Alcoolul și creșterea în greutate

• Alcoolul nu are niciun beneficiu nutrițional real, dar, cu toate acestea,

are un conținut ridicat de calorii (kilojouli), mai exact 29 kilojouli pe ml
de alcool pur. Aceasta înseamnă că o băutură standard (aproximativ
10 ml de alcool), cum ar fi un pahar de vin de 100 ml, are 315
kilojouli. Dat fiind faptul că alcoolul este consumat, de obicei, pe lângă
aportul normal alimentar, poate contribui la creșterea în greutate,
ceea ce contribuie indirect la cancerele care sunt asociate cu excesul
ponderal, inclusiv cancerul de esofag, cancerul de pancreas, cancerul
intestinal, cancerul de sân (la femeile aflate în postmenopauză), 
cancerul endometrial sau cancerul renal.
Interacțiunea dintre alcool și chimioterapie

• Se recomandă ca după diagnosticarea cancerului și

începerea tratamentului să se renunțe complet la
alcool. Alcoolul poate afecta eficiența medicamentelor
și chiar poate cauza efecte adverse.
Tipul băuturii alcoolice face diferența?

• Cercetările arată că băuturile alcoolice de toate tipurile au un impact

similar asupra riscului de cancer. Prin urmare, recomandările privind
limitarea sau evitarea consumului de alcool acoperă toate tipurile de
băuturi alcoolice, fie bere, vinuri, băuturi spirtoase sau orice alte
băuturi, precum și alte surse de alcool.
• Factorul important este cantitatea de alcool (etanol) consumată. Chiar
și cantități mici de băuturi alcoolice pot crește riscul unor tipuri de
cancer. Nu există niciun prag al consumului de alcool sub care riscul
de cancer nu crește, cel puțin pentru unele tipuri de cancer.
 Cum reducem consumul de alcool?
• O băutură standard alcoolică este echivalentul a 10 ml de alcool pur. Acest lucru este echivalentul unei beri
de 350 ml cu 4% alcool, un pahar cu vin de 120 ml cu 12,5% alcool sau 33 ml de tărie. Înlocuirea băuturilor
cu un conținut crescut de alcool cu băuturi cu un conținut redus de alcool (de exemplu, bere fără alcool sau
cu alcool redus, vin cu conținut scăzut de alcool) poate reduce riscul de cancer prin scăderea cantității
totale de alcool ingerate. Cu toate acestea, limitarea sau evitarea consumului de alcool este cheia
reducerii riscului.
• Nu există nicio modalitate dovedită de a preveni complet cancerul. Cu toate acestea, există o serie de pași
pe care îi puteți lua în considerare pentru a  reduce riscul de cancer cauzat de alcool. Recomandările în
ceea ce privește consumul maxim de alcool admis sunt:
• maximum o băutură pe zi pentru femei;
• maximum 1-2 băuturi standard pe zi pentru bărbați.
• Aceasta este definiția consumului moderat. Nu există noțiune de consum normal de alcool. De asemenea,
episoadele de consumul excesiv de alcool (stări de ebrietate) cresc considerabil riscul de cancer. Nu face
excepție nici vinul roșu. Nu există dovezi clare că un consum de vin roșu contribuie la prevenirea cancerului.
Astfel, limitele recomandate în prezent se aplică și vinului roșu.
• Dacă nu vrei să renunți complet la alcool, limitează-te la maximum 1 băutură pe zi (o bere, un pahar cu vin
sau o tărie) și ai grijă ca măcar în 2-3 zile ale săptămânii să eviți consumul de băuturi alcoolice. Alege
băuturile cu un conținut mai redus de alcool și evită să fumezi în același timp. Evită stările de ebrietate și
consumul abuziv de alcool, chiar și dacă astfel de episoade sunt rare.