RADIOLOGIE SI IMAGISTICA

MEDICALA

Dr.Ioana Lupescu
 ALEGEREA “GESTULUI DIAGNOSTIC
DE PRIMA INTENTIE”
(recomandari OMS)

º SA POARTE CEA MAI MARE CANTITATE DE INFORMATII

º SA FIE CEL MAI PUTIN IRADIANT

º SA FIE CEL MAI LA INDEMANA

º SA POATA FI URMAT DE MASURI TERAPEUTICE ADECVATE

 RADIOLOGIE si IMAGISTICA
MEDICALA

Bazele fizice si biologice ale utilizarii

radiatiilor in scop diagnostic

Radiatia Rontgen:
flux energetic fotonic pe suprafata anodei tubului
radiogen.....lant informational....imaginea finala
I. SURSA de radiatii Anoda tubului radiogen

II. VECTORUL Fasciculul de radiatii X

III. MODULATORUL Obiectul radiografiat

IV. RECEPTORUL Sistemul de detectie a radiatiei

reziduale
Calculator

V. DECODORUL Analizatorul vizual

IMAGINEA PRIMARA ANALOGA ….. IMAGINEA SECUNDARA ANALOGA

POSTPROCESARE
IMAGINEA PRIMARA ANALOGA ….. IMAGINEA SECUNDARA ANALOGA

POSTPROCESARE
TUBUL RADIOGEN
Tubul radiogen
1. SURSA DE RADIATII = anoda tubului radiogen
a. Generator: alimentarea cu curent continuu de inalta tensiune, I mica

I. Transformatorul
(curent de 40-150 KV)
a. de inalta tensiune
b. de incalzire a filamentului catodic

II. Redresorul - curent continuu

- cu vid
- uscati
III. Alte tipuri de generatoare combina functia de transformare cu cea de
redresare.
IV. Temporizatoarele
V. Linia de alimentare
VI. Pupitrul de comanda (reglarea parametrilor KV, MA, timp de expunere)
Tubul radiogen si anexele sale

1. Tubul emitator de raze X

- continator- sticla, ceramice, metale

- catod (filament de tungsten)- emisie de e,

accelarati de diferenta de potential de ordinul KV si
- anod (materiale greu fuzibile)

Randamentul energetic al tubului- 1% energie radianta

utila
 Tubul radiogen si anexele sale

1.1.Focarul optic
focar mic- imagine precisa si neta
focar mare- putere utila mare

1.2 Panta anodei

inclinatie de 15-20º

1.3 Diametrul anodei

diametru mare- disiparea caldurii

1.4 Viteza de rotatie 50 turatii/min si 3000

1.5 Metalul din care este construita anoda: greu fuzibil, numar atomic mare, buna
conductibilitate
1.6 Disiparea caldurii
1.7 Tensiunea maximala (KV)
1.8 Putere instantanee (W: KV x mA) si putere conventionala (W/0,1s)
1.9 Capacitatea termica a anodei (Head unit)
1.10 Sarcina permanenta
2. Accesoriile tubului radiogen

• Cupola
• Diafgragmul
• Centrolul
• Filtrul
II. VECTORLUL

• Radiatie incidenta (fasciculul de raze X)

• Radiatie absorbita
• Radiatie reziduala
• Radiatie secundara
 Natura si proprietatile radiatiilor
roentgen
• Radiatiile X sunt radiatii de tip electromagnetic, fiind
produse cu ajutorul unor generatori de radiatii

• Lungime de unda: 0,1- 150 A

• Intensitatea fasciculului
• Lungimea de unda (penetranta)

• Proprietati fotografice
• Proprietati de fluorescenta
• Proprietati optice
 Natura si proprietatile radiatiilor
roentgen

• Razele X au fost descrise prima oara de

Wilhelm Konrad Röntgen în anul 1895.
Interactiunea radiatiilor rontgen
cu materia

1. Interactiuni direct ionizante

1. Coliziunea
2. Franarea
3. Efectul Compton
4. Efectul fotoelectric
5. Efectul de materializare
6. Efectul Thomson
Modul elementar de actiune a radiatiilor
rontgen

• La toate nivelurile: molecule, la nivelul

celulelor si a tesuturilor…organismului in
totalitate

• Efect cumulativ in timp

Modul elementar de actiune a radiatiilor
rontgen
• Ionizarea si excitarea moleculelor

• Efectele celulare ale radiatiilor: precoce si cumulative in timp

Mecanism de actiune
– Actiune directa – gene, cromozomi, enzime
– Actiune indirecta

Natura leziunilor- ADN

Efecte tisulare

Efecte somatice (piele, leziuni oculare, tesuturi hematopoietice, gonadele)

Efecte fetoembrionare- malformatii grave in primele 3 luni

Efecte genetice
Efecte cancerigene
 ZGOMOTUL
Factori de perturbare a imaginii

- DIAMETRUL FOCARULUI

- RADIATIA DIFUZATA

- MISCAREA

- SUMATIA DE PLANURI
 MODUL DE UTILIZARE
A IMAGINII MEDICALE

I. ANALIZA FORMEI:
1. PERCEPTIA FORMEI
- DISOCIEREA FORMA/FOND
- PREGNANTA FORMEI

2. IDENTIFICAREA FORMEI
- MOBILITATEA PRIVIRII
- RECONSTRUCTIA SPATIALA

II. INTEGRAREA FORMEI:

PERCEPTIE FIZICA + INFORMATII ANTERIOARE + CONEXIUNI =

PERCEPTIE MENTALA
TEHNICI DE EXPLORARE RADIO-IMAGSTICA
(ex- torace)

1. RADIOSCOPIA
2. RADIOGRAFIA
3. TOMOGRAFIA PLANA
4. KIMOGRAFIA
5. TOMOGRAFIA COMPUTERIZATA
6. BRONHOGRAFIA
7. ANGIOGRAFIA
8. SCINTIGRAFIA PULMONARA
9. IMAGISTICA PRIN REZONANTA MAGNETICA (IRM)
10. PET-CT
11. ECOGRAFIA
 RADIOSCOPIA

- INCONVENIENTE:
- IRADIERE MARE (50-150 radiografii)
- PRECIZIE INSUFICIENTA
- SUBIECTIVA

- AVANTAJE:
- EXPLORARE DINAMICA
 RADIOGRAFIA
1. STANDARD:
- POSTERO-ANTERIOARA:
- NORMALA
- PENETRATA
- PROFIL:
- SIMPLU
- CU ESOFAG BARITAT

2. INCIDENTE COMPLEMENTARE:
- OBLICE
- EXPIR
- DECUBIT DORSAL (LA PAT)
LATERAL
- IN LORDOZA
Radiografie toraco-mediastino-
pleuro-pulmonara PA

Radiografie toraco-mediastino-
pleuro-pulmonara profil
Esofag baritat incidenta oblica
 TOMOGRAFIA PLANA

AVANTAJE:

- REDUCE ZGOMOTUL STRUCTURAL

INCONVENIENTE:

- TIMP LUNG = BOLNAV COOPERANT

- IRADIERE MARE (10-15 radiografii)
 IRADIEREA BOLNAVILOR

1. RADIOSCOPIA CONVENTIONALA:

DOZA/MINUT = 50 – 150 RADIOGRAFII

2. RADIOSCOPIA CU AMPLIFICATOR

1/10 DIN CEA CONVENTIONALA

 IRADIEREA BOLNAVILOR

3. RADIOGRAFIA – CEA MAI PUTIN IRADIANTA, cu

conditia
- DURA: KW mare, MA mic
- FOLII DE SENSIBILITATE MARE (PAMANTURI RARE)
- FILME ORTOCHROMATICE: SENSIBIL VERDE

4. TOMO PLANA:
DOZA DE GRAFIE x 10-15 PENTRU O SECTIUNE
 BRONHOGRAFIE

- iradianta
- cu lipiodol
 TOMOGRAFIA COMPUTERIZATA (CT)
Utilizeaza razele X
Iradianta

- AVANTAJE:
- SECTIUNI AXIALE, FARA SUMATIE
- TOATE DENSITATILE CONCOMITENT
- STUDII VASCULARE

- DEZAVANTAJE:
- RANDAMENT SLAB PE STRUCTURILE MOBILE in lipsa
sincronizarii cardiace

- IRADIERE MARE IN PROFUNZIME

 CT fereastra pulmonara

CT- fereastra mediastinala

 CT cu contrast iv

Continator
Continut
CT nativ CT cu contrast iv

MPR VRT
 Embolie pulmonara cronica

CT nativ

Angio-CT cu contrast iv
artere pulmonare
Angio-CT- circulatie pulmonara
 Evaluarea CT a
arterelor coronare
 ANGIOGRAFIA
Utilizeaza razele X
Iradianta
Injectare de contrast iodat nonionic

1. ANGIOPNEUMOGRAFIA:
- INJECTARE IN CORD DREPT

2. ANGIO BRONSICA:
- INJECTARE IN ARTERELE BRONSICE,
CIRCULATIE SISTEMICA
Angiografie pulmonara
 SCINTIGRAFIA

Medicina nucleara
Iradianta

1. DE VENTILATIE:
- XENON 133

2. DE PERFUZIE:
- TECHNETIUM 99
 ECOGRAFIA

Neiradianta
Achizitii multiplan

MEDIASTIN SUPERIOR:
ABORD SUPRACOSTAL

MEDIASTIN INFERIOR
ABORD INTERCOSTAL
PARASTERNAL
CORD DINAMIC, DIAFRAGM
ECO cord
 Imagistica prin rezonanta magnetica (IRM)

Neiradianta
Camp magnetic: 0,2-3 T

- ACHIZITII IN PLANURI MULTIPLE

- EVALUARE VASCULARA FARA CONTRAST

- DINAMICA INIMII

- STUDII VASCULARE CU CONTRAST IV

- CUANTIFICARE FLUXURI SANGUINE
 IRM

Plan axial

Plan Coronal

Plan Sagital
Masa mediastinala cu implicarea aortei toracice si trunchiului AP

IRM cu contrast iv
 PET-CT

• Tehnica hibrida
• Fuziunea de imagini CT si PET FDG (18F-2fluoro-
2deoxi-D glucoza)
• Oncologie: tumori primare/ secundare
PET CT

AJR, 2008
 Imagistică

1. Ecografie
2. Computer-tomografie
3. Imagistica prin rezonanţă magnetică
Ecografia
• Metodă diagnostică şi terapeutică neinvaziva si neiradianta
• Utilizează radiaţiile ultrasonore

• Ultrasunetele- vibraţii mecanice care se propagă în mediul

înconjurător sub formă de unde.

• Proprietăţile ultrasunetelor
- amplitudinea
- frecvenţa (16KHz-103 MHz);
în ecografia medicală: 2,5-20 MHz
- perioada de oscilaţie
- intensitatea acustică
- viteza de propagare: este diferită f de mediul de propagare;
în mediile biologice, valoarea medie- 1540 m/sec
 Lărgimea de bandă a ultrasunetelor emise de
către un transductor cu frecvenţa de 3.5 MHz
Reprezentarea grafică a undei sonore
şi a mărimilor fizice care o
caracterizează
Principiul metodei
• Este derivat din cel al sonarului dispozitiv utilizat ptr detectarea
submarinelor.

• Ţine cont de modificările suferite de un fascicul de ultrasunete

(US) care traversează medii cu proprietăţi acustice diferite.

• La zona de contact dintre 2 medii diferite apar fenomene de:

- reflexie
- refracţie
- absorbţie ale undelor incidente
- dispersie

• Undele reflectate- ecouri care sunt recepţionate şi decodificate.

Transmisia şi reflexia US la
nivelul unei interfeţe
Mediul de propagare
• Sursa de US determină frecvenţa şi perioada
fasciculului US incident.

• Viteza de propagare a fasciculului de US

depinde de proprietăţile acustice ale mediilor
traversate.

• Din punct de vedere acustic mediile de

propagare sunt caracterizate de 2 constante:
- impedanţa acustică
- coeficientul de atenuare
 Apariţia ecourilor

• Ecoul reprezintă semnalul US care apare dacă o

parte din energia fasciculului incident se întoarce
la emiţător sub formă de fascicul reflectat.

• Condiţii obligatorii:

1. Trecerea prin medii cu impedanţe acustice (Z) diferite;

2. Existenţa fenomenului de reflexie;
3. Energia fasciculului să fie suficient de mare pentru a nu
fi complet atenuată;
4. Reflecţia să se facă în direcţia receptorului.
(transductorului)
Reflexia este consecinţa unei Z diferite la nivelul interfeţei
dintre două medii diferite.

Fenomenul de reverberaţie: interfaţa dintre aer cu

orice altă structură determină o reflexie totală a fasciculului
incident, ecografic apărând sub forma unei imagini «în
coadă de cometă».
- gelul ultrasonografic
- din această cauză explorarea ecografică a organelor ce conţin
aer- plămâni, str digestive este imposibilă.

Absorbţia totală: fasciculul de US incident traversează

medii cu un coeficient de atenuare foarte mare (os,
calcificări);
- fenomenul de umbră acustică posterioară sau con de
umbră utilizat ca element semiologic.
Artefact în coadă de cometă

Con de umbră posterioară

Transductorul

• Este sursa de US (transductor-sondă): emite/ recepţionează

• Blocuri de cristale ceramice sintetice: utilizează efectul

piezoelectric.

- Alegerea transductorului depinde de:

- regiunea explorată,
- tipul de pacient şi organul ţintă.
• Frecvenţa de emisie a sondei- frecvenţă nominativă.
• Transductori cu frecvenţe de 3,5-5 MHz:
– explorarea organelor abdominale;

– Sonde de 5 MHz: în pediatrie.

• Transductori cu frecvenţe de 5-7 MHz:

– regiune cervicală, sân, testicul.

• Sondele cu frecvenţe mai mici de 3,5 MHz:

– persoanele obeze
– explorările organelor profunde.

• În funcţie de forma sondei acestea pot fi:

- convexe: cele mai frecvente.
- liniare: pediatrie, obstetrică- ginecologie, intraoperator
- radiare: mici, utilizate în cardiologie.
Transductori
• In funcţie de zona explorată există:
- sonde de suprafaţă
- sonde endocavitare.

• In gastroenterologie se utilizează transductori

miniaturali ataşaţi unui aparat de endoscopie-
ecoendoscopia utilă în explorarea tubului digestiv.

• Transductori ptr explorarea endovasculară.

Tipuri de ecografie
• Modul B (brillance-strălucire): fiecărui ecou i se atribuie un
punct luminos, luminozitatea fiind proporţională cu
intensitatea ecoului.

• Imaginea este bidimensională şi este compusă dintr-o

infinitate de puncte de luminozitate diferită.

• Dacă se asociază luminozităţii o scară de gri se obţin

imagini bidimensionale, cu o multitudine de nuanţe de gri
ce corespund ecourilor recepţionate.

• Imaginea este obţinută în timp real.

Mod B- ecografie hepatică
• Ultrasonografia Doppler utilizează efectul Doppler:

• Permite evaluarea structurilor în mişcare: sânge, jet de

urină.

• Există mai multe tipuri de achiziţie Doppler:

- continuu
- pulsatil
- color
- angio-power Doppler
Unghiul dintre fasciculul ultrasonor şi direcţia fluxului sanguin

Examinarea este optimă în cazul în care unghiul θ este de 0- 20°.

 Doppler color

Duplex Doppler
• Power-Doppler: aplicaţie a efectului Doppler
– sensibilitate mai mare de detectare a fluxurilor sanguine.

– rol în caracterizarea leziunilor tumorale şi în detectarea trombozelor

vasculare.
• THI (Tissue Harmonic Imaging):
– sistemul de amplificare a imaginii prin sistemul armonic
– sensibilitate şi specificitate crescută în evaluarea
tumorală.

• Substanţele de contrast ecografice

– Microparticule ce conţin gaz- Sonovue -
îmbunătăţirea performanţelor achiziţiei Doppler.

• Ecografia tridimensională:
– detectarea prenatală a malformaţiilor fetale.
Examinarea ecografică
• Pacient à jeun, vezica urinară în repleţie.

• Explorarea tubului digestiv: ingestia de apă (500 ml).

• Gel ecografic între sondă şi tegumente.

• Explorare sistematică a organului ţintă şi a întregii

regiuni.

• Permite obţinerea de secţiuni multiplanare.

Ecografia

• Avantaje
– neinvazivă
– accesibilă
– cost scăzut
– repetabilă – monitorizare
• Sensibilitate diagnostică limitată pentru
– leziunile mici
• Metodă de prima intentie în patologia abdomino-pelvină.
– Dg. pozitiv şi diferenţial
– Orientare spre o altă metodă de explorare
• Operator şi pacient dependentă!!!
Indicaţiile ecografiei
• Indicaţii de tip diagnostic şi de evaluare
postterapeutică:
– explorarea organelor abdominale;
– explorarea cordului şi vaselor;
– sânului, tiroidei şi testiculului;
– obstetrica (diagn de sarcină şi patologia fetală);
– oftalmologie;
– musculoscheletal;
– transfontanelară: nou-născuţi, sugari.

• Aplicaţii terapeutice
– puncţii citologice, bioptice sub ecograf;
– drenaje de colecţii;
– nefrostomii;
– colecistostomii.
Elemente de semiologie ecografică
• Organismul uman: structuri diferite-
– impedanţe şi coeficienţi de atenuare variate.

• Între organe şi diferitele structuri anatomice

există limite de demarcaţie:
– interfeţe.

• Există structuri:
– lichidiene
– solide
– gazoase
 Chist

Aortă, trunchi celiac, VCI

Ecogenitatea normală ficat Ecogenitatea normală RD

Tumoră hepatică Hemangiom hepatic

 Litiază VB Fenomen de reverberaţie

Fenomen de atenuare- CV aerobilie

 Computer-tomografia

• Permite măsurarea densităţilor diferitelor ţesuturi din

organism plecând de la absorbţia razelor X şi de la
reconstrucţia unei imagini utilizând diferitele proiecţii
transversale.

• Densitate- Hounsfield a definit o scară de densităţi

– unde apa corespunde la 0 UH, aerul la - 1000 UH şi osul
la + 1000 UH.
Computer-tomografia
• Metodă imagistică neinvazivă, iradiantă
• Diagnostic şi tratament
• Metodă densimetrică

• Orice instalaţie CT cuprinde 3 operaţiuni

principale necesare obţinerii informaţiei vizuale
finale: - achiziţia
- reconstrucţia - postprocesarea
Computer-tomografia spirală

CT în mod spiral a revoluţionat tomodensitometria

clasică secvenţială, permiţând :

– explorarea volumetrică a unui organ,

– reconstrucţiile cu secţiuni “ încălecate ” fără a iradia în mod

suplimentar pacientul,

– opacifierea cu ajutorul produşilor de contrast iodaţi nionionici a

structurilor vasculare în timpul fazei arteriale sau venoase cu
obţinerea unei angio-computertomografii (ACT),

– eliminarea efectului de volum parţial.

Fereastră mediastinală Fereastră pulmonară

Fereastră de os; zoom la nivelul corpilor vertebrali toracali

• O imagine vizuală este cu atât mai bogată în informaţii cu
cât contrastul imaginii este mai bun.

• Substanţele de contrast iodate sporesc contrastul prin

difuziunea acestora în ţesuturi
– aplicaţii în diagnostic (studiile vasculare; evidenţierea tumorilor
hipo/ hipervascularizate în raport cu parenchimul sănătos).

• Substanţe de contrast utilizate în CT:

– Contrast iodat nonionic injectat iv (1,5 ml /Kg corp)
– Contrast oral / clismă (contrast pozitiv): Gastrografinul
• CT are posibilitatea de a stabili densimetric parametrii
ce caracterizează anumite structuri normale şi procese
patologice din corpul omenesc.

– Calciul: densitate peste 100 UH.

– Apa: densitate 0 sau slab pozitivă (conţinut mineral sau proteic).
– Aerul: cea mai mare valoare negativă de densitate (- 1000 UH).
– Grăsimea: densitate negativă (- 20; -100 UH).
– Hematomul proaspăt: densitate 60-80UH.
– Corpi străini: hiperdensităţi metalice apar sub forma unor artefacte
în imagine cu un aspect specific.
Aer, os, LCR, parenchim cerebral Aer, os, hematom, edem

Grăsimea intra/retroperitoneală şi subcutanată

 CT cranian cu PCNI

Axele vasculare ale poligonului Willis

Recon 3D
Artefacte de mişcare

Artefacte metalice
 Indicaţiile explorării CT
• Examen de elecţie în anumite cazuri de urgenţe medico-chirurgicale:
– embolie pulmonară,
– disecţie tip A / anevrism de aortă,
– pancreatită acută,
– colică renală,
– infarct mezenteric,
– ischemii/ hemoragii cerebrale…şi
– bilanţul politraumatismelor.

• Dimensiunea leziunilor: limită leziuni de 1-2 mm.

• Artefactele metalice (proteze metalice, valve cardiace) şi de mişcare ale
pacientului
• Diagnostic şi aplicaţii limitate în: patologia cordului, pelvisului, etajului
cervical.
Indicaţiile explorării CT
• Principalele aplicaţii diagnostice:

- patologia SNC- vasculară, tumorală, infecţioasă;

- patologia mediastinală;
- patologia pleuro-pulmonară (nodulul pulmonar unic vs multiplii);
- patologia organelor parenchimatoase (ficat, pancreas, splină, rinichi);
- patologia spaţiului extraperitoneal;
- patologia vaselor mari;
- patologia musculo-scheletală;

• Rol terapeutic:
– Puncţie biposie/ citologică;
– Aspiraţii şi drenaje de colecţii, abcese;
– Tratament percutanat CHH.
 Chist hepatic

Tumora hepatică CC
UHN dreaptă. Leziuni osteolitice vertebrale.
Colecţie psoică stg.
 Contuzie hemoragică Calcificări periventriculare

Meningiom aripă sfenoidală Pancreatită cronică calcificată

Hematom subdural subacut/ cronic
 Tumoră hepatică
(HNF)

CT nativ

CT cu contrast iodat iv
 Anevrism ACI

Anevrism disecant Ao toracică

Elemente de semiologie CT
• Descrierea leziunii

– Localizare
– Topografie: superficială, profundă
– Structură: omogenă, heterogenă
– Contururi, formă, dimensiuni
– Modificări de vecinătate- efect de masă, edem
asupra structurilor adiacente, tractionare.
– Unică/multiplă
Chist interemisferic. Agenezie de corp calos
Defect osos frontoparietal
Imagistica prin rezonanţă
magnetică (IRM)
• Foloseşte proprietăţile magnetice ale protonilor de hidrogen din
corpul omenesc.

• H:
1

– 2/3 din atomii organismului;

– posedă un moment magnetic intrinsec ridicat;
– momentul său magnetic este aliniat pe axa sa de rotaţie.

• IRM - imagistica protonică.

• Metoda neinvazivă, neiradiantă, diagnostic, tratament
Ce este IRM?
• Rezonanţa reprezintă fenomenul de transfer de energie între 2 sisteme ce
oscilează la aceeaşi frecvenţă.

• Undele utilizate sunt : unde de radiofrecvenţă -RF (1- 100 MHz)

• Undele de RF sunt emise de antene adaptate

(emiţătoare - receptoare)

• Caracteristicile IRM:
– Caracter neinvaziv
– Reprezentare multiplanară şi tridimensională
– Contrast spontan intertisular optim.

• Practic pacientul este introdus într-un câmp magnetic de intensitate

crescută (I: 0,1 şi 3 T)
T1
 Flair

T2 T2 EG
Posthipofiza Lipom.
Agenezie de corp calos

HIPERSEMNAL

Sânge Vase în EG Neurinom VIII

 Ischemie cerebel Edem tumoral

Dilataţie CB, VB
CHH
Hemangiom
Artefacte

• de mişcare (respiraţie, bătăile

cordului şi marilor vase)
• de flux
• metalice
de pulsaţie
• de deplasare chimică
• de susceptibilitate magnetică
• de repliere
• de distorsionare a imaginii
• fantomă

de deplasare
de flux
chimică
 Cavernom portal

Gadolinium

Aortă şi
emergenţe abdominale
Contraindicaţii

• Absolute:
- pacemaker cardiaci
- corpi străini feromagnetici
clipuri anevrismale
clipuri vasculare
corpi străini intraoculari
valve cardiace metalice,
filtre cave,
implante cohleare,
- obezii (peste 130 Kg)

• Relative:
- femeile însărcinate în I-ul trimestru
- claustrofobii
- pacienţii intubaţi, ventilaţi
Comparaţie IRM-CT

• Avantaje:
- Neiradiantă
- Secţiuni multiplanare.
- Foarte bună rezoluţie în contrast.
- Vizualizarea structurilor vasculare fără contrast
(3DTOF, PC).
• Limite:
- susceptibilitate la artefactele de mişcare.
- evidenţierea hemoragiei recente.
- explorare dificilă a structurilor osoase şi calcificărilor.
- explorarea pacienţilor reanimaţi.
INDICAŢII
• În completarea altor metode radioimagistice
• De primă intenţie (situaţii particulare, rare- secţiunea medulară)

• Principalele indicaţii:
– SNC
– Osteoarticular
– Pelvis
– Vascular
– San
– Fetal