FRONTURILE ATMOSFERICE

După direcţia de deplasare, se deosebesc:

•fronturi calde, care se deplasează spre masa de aer rece, în timp ce aerul cald alunecă
ascendent de-a lungul penei de aer rece
•fronturi reci, care se deplasează spre masa de aer cald, deasupra părţii lor posterioare putând
exista atât mişcări ascendente ale aerului cald (front rece de ordinul I), cât şi mişcări descendente
(front rece de ordinul II).

1.Fronturile calde
Se formează cel mai adesea când o masă de aer rece, în retragere, este înlocuită de o masă
de aer cald, care, având o viteză de deplasare mai mare, alunecă ascendent pe suprafaţa frontală,
caracterizată printr-o înclinare slabă (1-100) faţă de suprafaţa terestră.
Această mişcare ascendentă determină răcirea adiabatică a aerului până sub punctul de rouă,
ceea ce conduce la formarea norilor Cirrus, Cirrostratus, Altostratus şi Nimbostratus, care alcătuiesc
împreună un sistem noros cu lăţimi de 900-1000 km.
Din norii Altostratus cad precipitaţii slabe, cel mai adesea ele evaporându-se înainte de a
atinge suprafaţa terestră (virga). Norii Nimbostratus, cei mai joşi şi mai apropiaţi de linia frontului, dau
precipitaţii stabile, de intensitate moderată, generalizate pe suprafeţe întinse, cu lăţimi de 300-400 km
în faţa acestuia.
Vara, precipitaţiile cad sub formă de ploaie, iar iarna, deseori sub forma ninsorilor liniştite sau
a ploilor cu picături suprarăcite, care determină formarea poleiului de sol.
 http://en.wikipedia.org/wiki/Weather_front Ciulache S., Ionac Nicoleta (2012) Esențial în meteorologie și climatologie, Editura Universitară,
Bucureşti.

Deoarece în apropierea liniei frontului cald,

plafonul norilor este foarte coborât (sub 100 şi chiar
sub 50 m înălţime), avioanele care zboară la nivelul
temperaturilor negative întâmpină dificultăţi serioase
din cauza givrajului.

http://differentfronts.weebly.com/warm-front.html
 2. Fronturile reci.

Iau naştere în situaţiile când aerul rece, cu viteză de deplasare mai mare, înlocuieşte aerul cald pe
sub care pătrunde ca o pană, dizlocându-l către înălţime.
Frecarea cu suprafaţa terestră face ca viteza părţii inferioare a penei respective să fie mai redusă,
astfel încât deplasarea masei de aer rece se aseamănă cu cea a unor şenile. Drept urmare, frontul rece
are pantă abruptă (adesea chiar cu surplombă), iar cortegiul fenomenelor meteorologice care îl însoţesc
se dezvoltă pe o zonă relativ îngustă.
Fronturile reci au întotdeauna viteze de deplasare mai mari decât cele calde. În funcţie de aceste
viteze, ele pot fi fronturi reci de ordinul I şi de ordinul II.

 
2.1. Fronturile reci de ordinul I se deplasează cu viteze mai mici şi sunt anafronturi pe toată
lăţimea suprafeţei frontale.
În partea anterioară, mai abruptă, a suprafeţei frontale şi în faţa liniei frontului, dizlocarea bruscă
spre înălţime a aerului cald determină răcirea lui adiabatică şi formarea intensă a norilor Cumulonimbus,
de mare dezvoltare verticală, din care cad precipitaţii sub formă de averse, însoţite de descărcări
electrice şi vijelii.
În partea posterioară, mai slab înclinată, a suprafeţei frontale şi înapoia liniei frontului,
alunecarea ascendentă lentă conduce la formarea norilor Nimbostratus şi Altostratus din care cad
precipitaţii continui, generalizate.
https://www.geoforcxc.com/natural-systems/weather-and-climate/cold-fronts/ Ciulache S., Ionac Nicoleta (2012) Esențial în meteorologie și climatologie, Editura Universitară,
Bucureşti.

Sistemul noros al frontului rece de ordinul I,

care se încheie uneori cu nori Cirrostratus, are,
exceptând norii Cumulonimbus, asemănări evidente
cu cel al frontului cald, de care se deosebeşte prin
dispunerea inversă a genurilor de nori, prin situarea
zonei de precipitaţii cu precădere în spatele liniei
frontului şi prin îngustarea acestei zone (100-150
km şi rar 250-300 km).
http://differentfronts.weebly.com/cold-front.html
2.2. Fronturile reci de ordinul II se deplasează cu viteze mai
mari, fiind anafronturi în sectorul anterior (inferior) şi catafronturi în
sectorul posterior (superior). Viteza mare a valului de aer rece,
care se deplasează asemenea unui tăvălug uriaş face ca aerul
cald să fie dizlocat violent către înălţime. Ascensiunea lui forţată
pe distanţe verticale foarte mari determină destinderea adiabatică
intensă, formarea norilor Cumulonimbus de mare dezvoltare
verticală şi căderea averselor de precipitaţii însoţite de furtuni
puternice şi fenomene orajoase. Vitezele mari ele aerului cald din
altitudine determină descendenţa acestuia în partea posterioară
(superioară) a frontului, ceea ce limitează sistemul noros la o fâţie http://acomputerscientistlearnsaws.blogspot.com/2017/05/chapter-11-co
ld-fronts-and-cloudfront.html
relativ îngustă (50-200 km), iar precipitaţiile la o fâşie de 10-20 km
lăţime, dispusă în faţa liniei frontului. Aceeaşi cauză determină şi
deformarea părţii superioare a norilor Cumulonimbus, care capătă
aspect de nicovală sau de streaşină alungită în direcţia de
înaintare a frontului. Efilarea neâncetată a "streşinii" conduce la
transformarea ei în nori Altostratus şi chiar Altocumulus
lenticularis, care pot preceda linia frontului la circa 200 km.
Fronturile reci sunt deosebit de primejdioase pentru navigaţia
aeriană, aparatele de zbor fiind ameninţate atât de givraj, cât şi de
mişcările verticale ale aerului care, în timpul fenomenelor
orajoase, pot atinge viteze de zeci de metri pe secundă. Ciulache S., Ionac Nicoleta (2012) Esențial în meteorologie și climatologie,
Editura Universitară, Bucureşti.
 După complexitatea lor, fronturile pot fi: simple, când
separă două mase de aer şi complexe sau ocluse, când
separă mai mult de două mase de aer.
3. Fronturile ocluse.
Iau naştere în formaţiunile barice depresionare din cauza
deplasării mai rapide a frontului rece, care îl ajunge din urmă pe
cel cald, contopindu-se cu el.
În funcţie de temperaturile celor trei mase de aer pe care le
separă, fronturile ocluse pot fi de tip cald şi de tip rece.

3.1. Frontul oclus de tip cald se formează când aerul rece

din spatele frontului rece, care se deplasează mai rapid, este
mai puţin rece decât aerul rece din faţa frontului cald, pe care îl
ajunge din urmă.

http://www.eniscuola.net/en/mediateca/clouds-and-warm-occluded-front/
 Drept urmare, frontul rece posterior alunecă ascendent peste
frontul cald anterior.
Formarea frontului oclus de tip cald prin unirea fronturilor
rece şi cald preexistente determină unirea sistemelor noroase şi
sporeşte, în acest fel, complexitatea fenomenelor meteorologice
care îl însoţesc.

Ulterior, prin alunecarea ascendentă menţionată, frontului

oclus cald de la sol, i se adaugă un front rece superior, care este
situat în faţa celui dintâi şi constituie linie de joncţiune a celor trei
mase de aer cu temperaturi diferite.
 Treptat, sistemele noroase ale celor două fronturi se despart, de
frontul rece superior, fiind legaţi numai nori superiori (cirriformi), iar
de frontul oclus cald de la sol, nori inferiori mai puţin dezvoltaţi pe
verticală decât în cazul frontului cald obişnuit (imagine alăturată).

Linkuri utile:
https://www.youtube.com/watch?v=ZvcPzw81Kd8

Ciulache S., Ionac Nicoleta (2012) Esențial în meteorologie

și climatologie, Editura Universitară, Bucureşti.

3.2. Frontul oclus de tip rece ia naştere când aerul http://www.eniscuola.net/en/mediateca/clouds-and-cold-occluded-front/

rece din spatele frontului rece, care se deplasează mai

rapid, este mai rece decât aerul rece din faţa frontului cald,
pe care îl ajunge din urmă. În consecinţă, frontul rece
posterior dizlocă spre înălţime frontul cald anterior (imagine
alăturată).
 Ciulache S., Ionac Nicoleta (2012) Esențial în meteorologie și climatologie, Editura Universitară, Bucureşti.

a c
b

Prin unirea fronturilor rece şi cald preexistente se formează frontul oclus de tip rece, al
cărui sistem noros, rezultat din contopirea a două sisteme noroase diferite, este deosebit de
complex (a).
Evoluţia ulterioară face ca frontului oclus rece de la sol să i se adauge frontul cald
superior, care este situat în spatele celui dintâi şi constituie linia de contact a celor trei mase de
aer cu temperaturi diferite (b).
Treptat, sistemele noroase se despart, recompunându-se parţial în cazul frontului cald
superior şi aproape integral în cazul frontului oclus rece de la sol (c).