COMUNICARE

Comunicare şi abilităţi sociale

1. Comunicarecls. a IX a Comunicare – abilitate socială.

Forme de comunicare.
Comunicare asertivă. Tehnici de comunicare
2. Abilităţi sociale Leadership: calităţile liderilor, dezvoltarea calităţilor
cls.a X a de lider

Comunicare nu este o simplă informare

este un dialog care are drept

scop obţinerea consensului
între doi interlocutori
 Superiorul direct, Ionescu, vine la subalternul Popescu şi îi spune planul ce
trebuie realizat pentru săptămâna aflată în derulare. Superiorul poate avea
impresia că a comunicat cu subalternul său. Acest lucru nu este adevărat.
Superiorul Ionescu numai l-a informat pe subalternul Popescu asupra unui
aspect al planului de realizat.
 Dacă superiorul Ionescu l-ar întreba pe subaltern:
 Ce dificultăţi are în îndeplinirea acestui plan;
 Cum crede că le-ar putea soluţiona;
 Ar veni cu măsuri concrete pentru înlăturarea dificultăţilor
 Atunci vom putea spune că cei doi au comunicat.

Emiţătorul Mijlocul de
Elementele comunicare
Contextul procesului de Limbajul
comunicare
Mesajul
Receptorul
 Exemplu:
 Ion, fost şef de raion/sală, a fost promovat manager vânzări/manager
aprovizionare. Sosit la serviciu, a doua zi după ce şi-a admirat noul birou, s-a
hotărât să meargă la vechiul loc de muncă pentru a-l îndruma pe cel care a fost
promovat în locul său. După o oră, când s-a întors la birou, a găsit pe fax un mesaj
cu următorul conţinut:
 Ion, când te întorci, treci pe la mine.
Semnat: Director general
Popescu Emil

1. Emiţătorul Directorul general

2. Mesajul Ion, când te întorci, treci pe la mine
3. Mijlocul de comunicare Fax
4. Limbajul Limba română scrisă
5. Receptorul Ion
6. Contextul În prima zi după ce a fost promovat, Ion în loc să-şi vadă
de problemele sale merge la vechiul loc de muncă pentru
a da îndrumări.

Forme de comunicare:

 Comunicarea verbală
 Comunicarea scrisă
 Comunicarea nonverbală
 1. Comunicarea verbală
 Caracteristici:
Mijloc bidirecţionat de comunicare;
Permite emiţătorului să verifice rapid cum a fost primit mesajul de către receptor;
Permite modificarea mesajului în funcţie de reacţiile receptorului în sensul repetării,
modificării sau anihilării lui;
Facilitează comunicările delicate (critica, concedierea, etc.);
Permite folosirea mai multor moduri de a exprima un mesaj şi chiar alternarea
acestora (expunere, dialog, etc.)
 Exemplu:
Şeful catedrei de „Comerţ” a transmis prin telefon unui profesor următorul
mesaj: Mergi te rog la firma „XZY”, cu care avem un contract de colaborare, joi la
ora 1200şi ţine un curs despre „Comunicarea nonverbală”, deoarece cel ce trebuia
să ţină cursul s-a îmbolnăvit.
Deoarece interlocutorul nu a acceptat mesajul prea entuziast, emiţătorul mai
adaugă:
Nu te-aş fi deranjat, dar eşti singurul din catedră care mai poate onora această
sarcină. Nu trebuie să-ţi faci probleme, deoarece cursanţii au un nivel mediu de
pregătire, în plus onorariul este foarte bun. Accepţi?
Drept răspuns cadrul didactic confirmă acceptarea sarcinii, măgulit de
încrederea acordată.
 Concluzie:
 Emiţătorul a urmărit:
 Receptarea corectă a comunicării de către interlocutor;
 Folosirea celor mai adecvate forme de argumentare;
 Provocarea la interlocutor a unei stări adecvate pentru desfăşurarea discuţiei;
 Folosirea strategiilor de motivare (explicaţia, analogia, comparaţia, ilustrarea)
care pot amplifica sau clarifica unele reţineri ale receptorului.

2. Comunicarea scrisă
 Reguli:
 Atitudine responsabilă cu privire la conţinutul mesajului şi la potenţialul receptor;
 Concentrarea asupra ideilor din mesaj înaintea începerii redactării acestuia;
 Asigurarea unui climat corespunzător conceperii unui mesaj scris;
 Elaborarea unui plan de redactarea a mesajului, stabilind dina faza de concepţie:
 Lungimea textului;

 Modul practic de redactare.

 Redactarea mesajului cu:

 Claritate;
 Acurateţe;
 Concizie;
 Respectarea normelor gramaticale şi de punctuaţie.
  Găsirea răspunsului la o serie de întrebări ca:
 Ce vreau să spun în mesaj?
 Cui vreau să spun?
 Ce responsabilităţi am?
 Ce se întâmplă dacă receptorul nu înţelege mesajul?
 Folosirea unui stil care să reprezinte emiţătorul;

 Utilizarea (dacă este posibil) a:

 Graficelor;

 Figurilor;

 Tabelelor.

 Adoptarea după redactarea mesajului a unei atitudini exigente faţă de

ideile exprimate şi de stilul utilizat.

3. Comunicarea nonverbală
 Elemente:
Element Concretizare
1. Limbajul corpului Expresia feţei, gesturi, poziţia corpului
2. Limbajul spaţiului Modul în care utilizăm spaţiul personal,
social, intim, public
3. Limbajul timpului A venit la timp sau a întârziat, a alege sau nu să îţi petreci
timpul cu cineva etc.

4. Prezenţa personală Comunică prin vestimentaţie, igienă personală, accesorii

vestimentare
5. Limbajul tăcerii Aprobare, dezaprobare, păstrarea unei taine, admiraţie, etc.
6. Limbajul lucrurilor Colecţiile, obiectele de uz curent:
Casa;
Maşina;
Biblioteca;
Etc.
7. Limbajul culorilor Culorile calde stimulează comunicarea, cele reci o inhibă.

8. Limbajul Calităţile vocii: Ritm; Rezonanţă; Viteză de vorbire.

paraverbal Caracteristicile vocale: Râs; Plâns; Şoptit; Oftat.
Parametrii vocali: Intensitate; Înălţime.
 Interpretarea gesturilor

Gest Interpretare

1. Mângâierea bărbii, sprijinirea capului pe Ezitare, reflectare, evaluare

mâini sau un deget pe obraz, un altul sub bărbie,
celelalte îndoite

2. Capul sprijinit pe mână Plictiseală

3. Lăsare pe spate în scaun, mâinile după ceafă Superioritate

4. Mâinile adunate cu degetele sprijinite Încredere în sine

5. Palmă peste ceafă Exasperare

6. A ţine între buze un braţ al ramei de ochelari Câştigare de timp

7. Încrucişarea braţelor Apărare

 Corelaţia culoare-personalitate
Culoarea Informaţie

1. Roşu Om plin de sentimente

2. Roz Îmi place să iubesc, să fiu iubit şi să am

grijă de alţii
3. Portocaliu Sunt organizat şi hotărât să-mi realizez
planurile
4. Galben Doresc să discutăm

5. Verde Îmi place schimbarea

6. Bleu Sunt inventiv

7. Bleumarin Îmi place să conduc şi să dau ordine

8. Negru Ştiu foarte bine ce am de făcut

 Semnificaţia culorilor poate fi diferită pentru alte culturi. De exemplu: în timp ce în
Europa negrul este culoarea tristeţii, în China şi Japonia albul înseamnă tristeţe.
Culorile calde (roşu, portocaliu, galben) favorizează comunicarea iar cele reci (gri,
verde, albastru) o inhibă.
Exerciţii propuse:
1. Lucru individual
Completează chestionarul următor alegând ( marchează cu X căsuţa din
dreptul afirmaţiei pentru care ai optat) pentru fiecare întrebare afirmaţia care descrie
cel mai bine abilităţile tale pentru fiecare din domeniile care urmează:
 ABILITĂŢI FUNDAMENTALE
1. Cât de bine comunici cu ceilalţi?
 Alege varianta care descrie cel mai bine capacitatea de a asculta şi de a înţelege
instrucţiuni verbale:
□ Am nevoie să mi se spună doar o singură dată cum să fac un anumit lucru;
□ Am nevoie să mi se explice de 2 – 3 ori ceea ce trebuie să fac pentru a fi sigur că
am înţeles corect;
□ Îmi îmbunătăţesc cu fiecare zi modul de a înţelege instrucţiunile pe care le
primesc
verbal.
 Alege varianta care descrie cel mai bine capacitatea ta de a vorbi în grup:
□ Când vorbesc unui grup, oamenii sunt atenţi la mine;
□ Îmi îmbunătăţesc cu fiecare zi modul de a vorbi unui grup;
□ Am destule dificultăţi în a vorbi în grup.
 Alege varianta care descrie cel mai bine capacitatea ta de a scrie, de a redacta:
□ Am dificultăţi gramaticale şi de fonetică;
□ Îmi verific întotdeauna singur gramatica şi fonetica;
□ Învăţ, pentru a-mi îmbunătăţi abilităţile de redactare.

 Alege varianta care descrie cel mai bine capacitatea de a citi un material:
□ Am nevoie să citesc instrucţiunile doar o singură dată pentru a le înţelege;
□ Citesc încet şi apoi recitesc pentru a fi sigur că am înţeles;
□ Învăţ cum să îmi îmbunătăţesc abilitatea de a înţelege un text.
REFLECTĂ …..şi vezi ce se mai poate schimba:
 Abilitatea de a scrie, de a redacta:
Am dificultăţi gramaticale şi de fonetică (Ar trebui să foloseşti fiecare
oportunitate ivită pentru a-ţi dezvolta această abilitat sau să te asiguri că ceea ce ai
scris a fost verificat de altcineva înainte de a preda materialul superiorilor sau
vreunui angajator);
Îmi verific întotdeauna gramatica şi fonetica (Este mai important să recunoşti
nevoia de a te verifica înainte de a preda o lucrare decât să-ţi însuşeşti această
abilitate, ceea ce ar însemna că este puţin probabil să predai o lucrare fără greşeli);
Învăţ pentru a-mi îmbunătăţi abilităţile de redactare (Eşti pe calea cea bună. Îţi
recunoşti nevoia de a-ţi îmbunătăţi această abilitate şi ai început deja să lucrezi
pentru a o dezvolta).
 Abilitatea de a citi un material:

Am nevoie să citesc instrucţiunile doar o singură dată pentru a le

înţelege (Angajatorii preferă ca tu să poţi înţelege şi acţiona rapid la
primirea unor instrucţiuni în scris);
Citesc încet şi apoi recitesc pentru a fi sigur că am înţeles ( Foarte
bine. Probabil nu înţelegi textul suficient de bine la prima citire, dar
îţi manifeşti interesul de a te asigura că ai înţeles foarte bine ceea ce
îţi este transmis în scris);
Învăţ cum să îmi îmbunătăţesc abilitatea de a înţelege un text
(Eşti pe calea cea bună. Îţi recunoşti nevoia de a-i îmbunătăţi această
abilitate şi ai început deja să lucrezi pentru a o dezvolta).
Sursa: Junior Achievement România. Parteneri pentru o zi, ediţia
2003
 2. Lucru individual
Doreşti să lucrezi în firma de exerciţiu a clasei. Pentru ocuparea
postului de manager resurse umane se solicită o serie de abilităţi
mentale, care se regăsesc în prima coloană a tabelului de mai jos.
Descrieţi abilităţile mentale din cea de a doua coloană, astfel încât să
puteţi ocupa postul vacant. Pentru exemplificare îţi oferim următorul
model (descrierea abilităţilor mentale pentru abilităţile 1 şi 2):
Abilităţi mentale Descrierea abilităţilor mentale

1. Abilitatea de a citi, scrie, copia Se prezintă anunţuri diferite pe care

candidatul le citeşte şi le transcrie
2. Utilizarea aritmeticii simple (+,-,/,*,%) Se prezintă calcule elementare pe care
candidatul trebuie să le rezolve
3. Descrierea unei secvenţe de evenimente
sub forma unui raport
4. Compunere şi prelucrarea unor scrisori
nestandardizate
5. Folosirea unui vocabular adecvat în
vederea pregătirii unor scrisori/rapoarte
standard
6. Analizarea unor date în vederea
prezentării rezultatelor
7. Gândire constructivă şi analitică în
vederea evaluării unor situaţii de muncă şi
elaborarea unor soluţii corespunzătoare
8. Rezolvarea de probleme şi a situaţiilor
 După modelul de mai sus descrieţi:
 abilităţi în operarea echipamentelor;
 abilităţi în relaţiile interumane
 pentru ocuparea aceluiaşi post.
3. Exerciţiu de lucru în echipă
 Patronul unei firme face o vizită la unul din magazinele sale. Fiind nemulţumit
de situaţia prezentă, s-a adresat şefului de magazin pe un ton ridicat, în prezenţa
angajaţilor şi a doi şefi ai unor unităţi similare, veniţi în vizită. Patronul a spus:
 „Sunt foarte nemulţumit de activitatea pe care o desfăşori. Oamenii nu ştiu la prima
oră ce au de făcut, unitatea nu este aprovizionată zilnic, fiecare îşi părăseşte locul de
muncă când doreşte şi îşi rezolvă problemele personale în timpul programului. Să-ţi
fie foarte clar, de mâine nu mai lucrezi în această unitate”.
 Patronul a plecat furios trântind uşa. A doua zi şeful de magazin a venit la lucru
îndeplinind aceeaşi funcţie timp de două săptămâni. După trei zile, în unitate,
circulă zvonul că a fost angajat un nou şef, dar acesta nu a apărut în realitate. În
consecinţă vechiul şef a început să lucreze din ce în ce mai greu cu subordonaţii
pierzându-şi autoritatea. La sfârşitul celor două săptămâni patronul telefonează
şefului de sală şi îi comunică rămânerea în funcţie.
I. Precizaţi care dintre regulile privind desfăşurarea unei comunicări eficiente
nu au fost respectate de patron:
 Clarificaţi-vă ideile înainte de a le exprima;
 Examinaţi obiectivul real al fiecărei comunicări;
 Ţineţi seama de întreaga ambianţă fizică şi umană;
 Fiţi atenţi la nuanţele vocii şi la conţinutul mesajului;
 Urmăriţi eficienţa comunicării dumneavoastră;
 Căutaţi nu numai să fiţi înţeles dar să şi înţelegeţi.
Justificaţi răspunsul.
II. Identificaţi cele şase elemente ale comunicării
III. Precizaţi ce mijloc de comunicare a folosit patronul
IV. Analizaţi comunicarea făcută de patron prin telefon
V. Prezentaţi un scenariu scurt în care să arătaţi cum ar trebui să aibă loc
comunicarea în situaţia prezentată.
4. Studiu de caz
Maistra Maria încearcă să o determine pe muncitoarea Elena să asambleze 100 de
cămăşi bărbăteşti pe zi în loc de 90. A discutat individual cu Elena această problemă
şi muncitoarea i-a spus că nu poate. Maria a aflat că Elena doreşte să plece din
echipa sa şi de aceea i-a propus să mai aibă o discuţie cu aceasta. Ca obiectiv al
întâlnirii Maria îşi propune s-o convingă şi să o stimuleze pe Elena pentru a produce
mai mult. Ca strategie Maria şi-a propus:
 Să nu exercite presiuni asupra Elenei;
 Să găsească împreună o soluţie;
 Să-i dea câteva exemple pozitive;
 Să-şi asume şi ea câteva responsabilităţi;
 Să-i aprecieze rezultatele obţinute până în acel moment.
 Maria se gândeşte că dacă va conduce bine discuţia poate va reuşi ş-o
 convingă pe Elena. Discuţia dintre cele două este următoarea:
 M: Am auzit că vrei să părăseşti echipa. Îmi pare rău.
 E: Da.
 M: De ce vrei să pleci?
 E: Simt că aşteptaţi de la mine mai mult decât pot.
 M: Eu ştiu sigur că poţi mai mult.
 E: Am încercat şi am reuşit.
 M: Uite, tu acum asamblezi 90 de bucăţi. Aş vrea să ajungi la 100 dar nu dintr-o
dată. Mai întâi 91, apoi 92….
 E: Bine, dar fac tot ce pot şi acum.
 M: Eu ştiu că poţi să faci 91. Asta este tot ce îţi cer, să faci 91.
 E: Dacă fac 92 va fi în dauna calităţii.
 M: Mă voi ocupa eu de calitate. Ceea ce vreau de la tine este să faci un efort şi să
asamblezi mai mult decât 90 de cămăşi.
 E: Bine, voi face tot posibilul.
 După discuţie, Maria s-a gândit că a reuşit să o convingă pe Elena, dar a aflat
că aceasta doreşte să părăsească echipa.
Întrebare:
 De ce nu a reuşit Maria să o convingă şi să o stimuleze pe Elena, încât aceasta să
accepte cererea sa?
 Analizând dialogul dintre cele două angajate prezentaţi greşelile Mariei?
 5. Lucru în echipă
Pentru a intra într-o echipă de negociatori doi candidaţi Dan şi Radu trebuie să
grupeze gesturile şi atitudinile de mai jos în 5 mesaje transmise nonverbal în cadrul
tratativelor: apărare, evaluare, suspiciune, încredere, nemulţumire.
Haină deschisă Se agită pe scaun
Braţe încrucişate pe piept Zornăie banii în buzunar
Picioare încrucişate Respiraţie scurtă
Înclinarea capului Pumnul strâns
Frecarea nasului Trece mâna prin păr
Capul dat pe spate Mâzgăleşte ceva
Mângâierea bărbiei Picioare încrucişate
Mâna la baza nasului Capul între mâini
Mâinile pe şolduri Mâna la piept
Spatele drept Frecarea palmelor
Mâinile în buzunare
 Soluţia oferită de cei doi candidaţi este

Dan Radu
Apărare: Apărare:
Braţe încrucişate la piept; Haină deschisă;
Picioare încrucişate. Frecarea palmelor.
Evaluare: Evaluare:
Capul dat pe spate; Înclinarea capului;
Mângâierea bărbiei; Mângâierea bărbiei;
Mâna la baza nasului Pumnul strâns.
Suspiciune: Suspiciune:
Frecarea nasului Mâna la piept;
Mâna la baza nasului
Încredere: Încredere:
Mâinile la spate Mâinile pe şolduri;

Spatele drept; Spatele drept

Mâinile în buzunare
Nemulţumire: Nemulţumire:
Respiraţie scurtă; Zornăie bani în buzunar

Pumnul strâns; Se agită pe scaun.

Trece mâna prin păr.

Întrebări:
 1. Care dintre cei doi candidaţi a răspuns corect?
 2. Câte răspunsuri corecte a dat Dan? Dar Radu?
 3. Căror mesaje aparţin gesturile neinterpretate de Radu?
Comunicare asertivă
 Asertivitatea este rezultatul unui set de atitudini şi comportamente învăţate care au drept
consecinţe pe termen lung:
 Îmbunătăţirea relaţiilor sociale;
 Dezvoltarea încrederii în sine;
 Respectarea drepturilor personale;
 Formarea unui stil de viaţă sănătos;
 Îmbunătăţirea abilităţilor de luare a unor decizii responsabile;
 Dezvoltarea abilităţilor de management al conflictelor.
 Asertivitatea – abilitatea de a ne exprima emoţiile şi convingerile fără a afecta şi ataca
drepturile celorlalţi.
 Asertivitatea în comunicare – abilitatea de comunicare:
 Directă;
 Deschisă;
 Onestă.
care ne face să:
 avem încredere în noi;
 câştigăm respectul prietenilor şi colegilor;
 exprimăm emoţiile şi gândurile într-un mod care ne satisface nevoile şi dorinţele fără
să deranjăm interlocutorul;
 iniţiem, menţinem şi să încheiem o conversaţie într-un mod plăcut;
 împărtăşim opiniile şi experienţele cu ceilalţi;
 exprimăm emoţiile negative fără a stânjeni sau ataca pe celălalt;
 solicităm/refuzăm cereri;
 exprimăm emoţiile pozitive:
 bucuria;

 mândria;

 afinitatea;

 atracţia.

 facem/acceptăm complimente;

 spunem NU fără a ne simţi vinovat/jenat;

 ne dezvoltăm respectul de sine;

  facem faţă presiunii grupului;
 exprimăm deschis opiniile personale,
 recunoaştem responsabilităţile faţă de ceilalţi;
 respectăm drepturile celorlalţi.

Exerciţii propuse:
 1. Lucru în echipă

Elevii, împărţiţi pe grupe, vor realiza un proiect cu tema: „A fi asertiv

înseamnă…..?”. Fiecare grupă va prezenta proiectul, în care vor fi precizate
modalităţile prin care se îmbunătăţeşte asertivitatea.
Ca punct de plecare se dau următoarele afirmaţii:
 A fi asertiv înseamnă să-ţi conştientizezi punctele tari şi punctele slabe;

 A fi asertiv înseamnă să fii onest cu tine însuţi;

 A fi asertiv înseamnă să te respecţi pe tine şi pe ceilalţi;

 A fi asertiv înseamnă să-ţi dezvolţi stima de sine;

 A fi asertiv înseamnă să ai grijă de tine.

 Model de planificare a unei activităţi

Tema: Comunicare asertivă

Obiective: Identificarea modalităţilor de comunicare asertivă
Identificarea modalităţilor de îmbunătăţire a asertivităţii
Resurse Materiale:
necesare: Retroproiector
Folii transparente ( cu modalităţile adecvate în care poţi să spui NU
asertiv, etc.)
Fişe de lucru (ex: Consecinţele răspunsurilor pasive, asertive, agresive)
Planşe
Hârtie, instrumente de scris
Timp:
50 minute
Desfăşurarea Exerciţiu de antrenare a grupului de elevi: „Descrie
activităţii: comportamentul…”
5 minute
Introducerea temei: Exerciţiu/fişă de lucru – „Exprimă ceea ce simţi –
Specifică ceea ce vrei să schimbi”
5 minute
Discutarea temei: Se discută semnificaţia cuvintelor„asertivitate”,
„comunicare asertivă” şi importanţa acestora în obţinerea abilităţilor
de comunicare care ne fac să:

avem încredere în noi;

câştigăm respectul prietenilor şi colegilor;
exprimăm emoţiile şi gândurile într-un mod care ne satisface nevoile
şi dorinţele fără să deranjăm interlocutorul;
iniţiem, menţinem şi să încheiem o conversaţie într-un mod plăcut;
împărtăşim opiniile şi experienţele cu ceilalţi;
exprimăm emoţiile negative fără a stânjeni sau ataca pe celălalt;
solicităm/refuzăm cereri;
exprimăm emoţiile pozitive;
facem/acceptăm complimente;
spunem NU fără a ne simţi vinovat/jenat;
ne dezvoltăm respectul de sine,
facem faţă presiunii grupului;
exprimăm deschis opiniile personale;
recunoaştem responsabilităţile faţă de ceilalţi;
respectăm drepturile celorlalţi.
10 minute
Exerciţiu – „Drepturile elevilor”
3 minute
Exerciţiu – „Exprimarea asertivă a emoţiilor”
7 minute
Exerciţiu – „Modalităţi adecvate prin care poţi să spui NU
asertiv…”
5 minute
Discutarea rezultatelor
15 minute
Evaluarea: Aprecieri privind participarea grupului la desfăşurarea
activităţii;
Anunţarea temei viitoare – „Managementul emoţiilor” –
activitate unde se vor căuta informaţii complete şi corecte
referitoare la diferitele mituri legate de emoţii.
Exerciţiu de încheiere, evaluare „Consecinţele răspunsurilor pasive,
asertive, agresive

Abilităţi sociale:
 Leadership
 Leadership – reprezintă capacitatea de a determina oamenii să acţioneze.
Liderii:
 Sunt capabili să îi orienteze pe oameni, creând o viziune pe care o comunică
acestora;
 Inspiră încredere şi au încredere în ei înşişi;
 Au suficientă experienţă pentru a privi greşelile drept o altă distragere de la drumul
către succes;
 Îi fac pe oameni să se simtă mai puternici în preajma loc. Oamenii se simt mai
competenţi şi mai încrezători îi ei înşişi, găsind astfel munca mai interesantă şi mai
provocatoare.
 Calităţile unui lider:
Competenţe Descriere
1. Managementul atenţiei
a atrage oamenii prin crearea unei viziuni;
a comunica această viziune celorlalţi;

a-i determina pe oameni, prin puterea

propriului exemplu, să încerce să îndeplinească

împreună această viziune.
2. Managementul
semnificaţiei a comunica propria viziune în aşa fel încât
aceştia să înţeleagă:
semnificaţia obiectivelor;

semnificaţia direcţiilor;
semnificaţia aspectelor;

pe care le implică.
Integrarea faptelor, conceptelor în

semnificaţii uşor de înţeles.

3. Managementul încrederii  capacitatea de a inspira încredere
celorlalţi;
capacitatea de a-şi respecta cuvântul

dat;
capacitatea de a păstra secretul

confidenţelor încredinţate;
capacitatea de a menţine sistemul de

valori instituit.

4. Managementul propriei cunoaşterea de sine: puncte tari şi

persoane puncte slabe;
acţiune în limitele capacităţilor;

greşelile nu reprezintă eşecuri.

  Exerciţii propuse:
1. Fişă de documentare
Studiul leadership-ului este dominat de patru abordări principale:
Teorii: Abordare:
Teoria omului mare unii oameni au fost născuţi pentru a conduce;
liderii apar în momente istorice prielnice
(atunci când evenimentele fac posibilă plasarea
lor în poziţii de conducere).
Abordarea situaţională cerinţele situaţiei determină cine va conduce.
Abordarea liderului carismatic anumiţi oameni sunt înzestraţi cu unele atribute
deosebite, astfel încât ceilalţi îi urmează
(conceptul de carismă este legat de atribute de
personalitate: farmec, clarviziune, entuziasm,
energie, inteligenţă).
Abordarea comportamentală porneşte la de încercarea de a observa:
ce fac liderii eficienţi;

ce funcţii îndeplinesc ei pentru a asigura

atingerea obiectivelor;
cum îi motivează pe alţii.
A) Prezentaţi avantajele şi dezavantajele fiecărei teorii în parte;
B) Exemplificaţi pentru fiecare teorie în parte tipuri de lideri. Justificaţi răspunsul;
C) Comentaţi următoarea afirmaţie:
 „ Dacă poate fi identificat comportamentul care asigură eficienţa în leadership,
atunci acesta poate fi învăţat, iar dacă este nevoie de calităţi înnăscute, atunci
vor fi selectaţi oamenii care le posedă, instruirea devenind irelevantă”.
Concluzionaţi.
 2. Fişă de documentare
Stiluri de leadership

Stiluri de leadership Caracterizare

1. Preocuparea puternică faţă de Problema o reprezintă integrarea –
rezultate şi slaba preocupare preocuparea faţă de rezultate nu trebuie să aibă
pentru oameni efect neglijarea oamenilor care trebuie să
obţină aceste rezultate
2. Preocuparea puternică faţă de Dezechilibru deoarece este acordată prea
oameni şi slaba preocupare faţă de multă atenţie oamenilor, în detrimentul
rezultate activităţilor de producţie.
3. Abordare de compromis O parte a fiecărei dimensiuni este sacrificată
pentru păstrarea status quo-ului.

4. Stilul ideal Încurajarea efortului întregii echipe, pentru

rezolvarea concomitentă a rezolvării
problemelor ridicate de ambele dimensiuni
(fiecare membru al echipei este preocupat de
ambele dimensiuni, nu doar liderul).
 1. Argumentaţi alegerea stilului managerial preferat.
2. Prezentaţi rolul managerului în cazul stilului „Ideal”.
3. Prezentaţi dezavantajele stilului „Abordarea de compromis”.
Concluzionaţi.

Model de planificare a unei activităţi

Tema: Calităţile unui lider
Obiective: • Identificarea factorilor care contribuie la dezvoltarea abilităţilor
de leadership;
 Identificarea competenţelor unui lider.
Resurse Materiale:
necesare:  Retroproiector
 Folii transparente ( cu stiluri de leadership, competenţele unui
lider, abordări principale ale leadership-ului etc.)
 Fişe de lucru (ex: plan de monitorizare în vederea îndeplinirii
sarcinilor)
 Planşe
 Hârtie, instrumente de scris
Timp:
 50 minute
Desfăşurarea •Exerciţiu de antrenare a grupului de elevi: „Descrie calităţile unui
activităţii: lider cunoscut ” 5 minute
Introducerea temei: Exerciţiu/fişă de lucru – „ Competenţele unui

lider” 5 minute
Discutarea temei: Se discută semnificaţia cuvintelor„leadership”,

„lider” şi importanţa acestora în obţinerea competenţelor de

conducere a grupului . Liderii:
sunt capabili să îi orienteze pe oameni, creând o viziune pe care o

comunică acestora;
inspiră încredere şi au încredere în ei înşişi;
au suficientă experienţă pentru a privi greşelile drept o altă

distragere de la drumul către succes;

îi fac pe oameni să se simtă mai puternici în preajma loc. Oamenii

se simt mai competenţi şi mai încrezători îi ei înşişi, găsind astfel

munca mai interesantă şi mai provocatoare. 10 minute
Exerciţiu – „Stilul ideal de leadership” 3 minute
Exerciţiu – „Joc de rol. Lider de succes” 7 minute
Exerciţiu – „Diferenţe între manager -lider ” 5 minute
Discutarea rezultatelor 15 minute
Evaluarea: Aprecieri privind participarea grupului la
desfăşurarea activităţii;
Anunţarea temei viitoare – „Familia – stiluri

parentale. ” – activitate unde se vor aplica exerciţii

pentru identificarea stilului parental .
Exerciţiu de încheiere, evaluare „ Roata evaluării”.
 PLAN DE MONITORIZARE ÎN VEDEREA ÎNDEPLINIRII
SARCINILOR

Prezentarea Prezentarea unui

calităţilor de lider model de lider
(teoretic)

Compararea modelului
real cu stilurile de
leadership cunoscute

Diferenţe/Asemăn Planificarea
ări între timpului?
manager/lider

Sarcini Plan de
îndeplinite/neînde îmbunătăţire a
plinite? activităţii