Sunteți pe pagina 1din 18

Conflictului între

grupul politic de
guvernare și
opoziția privind
consensul politic în
Republica Moldova

Elaborat: Cătălin Moroi, masterand


prog. Analiză și consiliere politică
Problema : Conflictul între grupul politic de guvernare și
opoziția privind consensul politic în Republica Moldova

• Este conflict intergrup inițiat la începutul anului 2019. La guvernare se afla


Partidul Democrat, condus autoritar de controversatul om de afaceri Vlad
Plahotniuc.
• Anul a început cu alegerile parlamentare din 24 februarie, care au fost
câștigate ușor de Partidul Socialiștilor, cu un scor de 31,35%, pe locul doi
situându-se blocul ACUM, iar democrații care s-au aflat ultimii trei ani la
guvernare au luat doar 23,89%. Aceste rezultate au declanșat criza politică
din R. Moldova, care a durat aproape trei luni.
• După alegeri, democrații au fost nevoiți să înceapă negocierile pentru a forma o coaliție și a
alcătui un nou guvern. Totuși, aceste negocieri, atât cu socialiștii, cât și cu blocul ACUM, erau
învăluite de mister și băteau pasul pe loc. Nici una din aceste trei formațiuni nu își dorea să
cedeze, iar principala problemă consta în faptul că primele două partide care au câștigat
alegerile nu își doreau o coaliție cu Plahotniuc.
• Momentul culminat a venit în iunie, când după mai multe negocieri, Partidul Socialiștilor și
cei din blocul ACUM au reușit să ajungă la o înțelegere și să formeze un nou Guvern.
• Așa Moldova a ajuns să aibă două guverne - unul de facto, controlat de PDM, și altul de jure,
recunoscut la nivel internațional, fiind învestit la 8 iunie, cu votul deputaților PSRM și
ACUM. 
• După ședința Consiliului Național Politic din 14 iunie, PDM și-a anunțat retragerea de la
guvernare, iar după o vizită fulger a ambasadorului SUA la sediul PDM, Vlad Plahotniuc a
fugit din țară.
• Guvernul condus de Maia Sandu a avut deplina susținere a partenerilor externi, iar
socialiștii și cei din blocul ACUM promiteau o guvernare nouă și stabilă, cu ambiții mari
de reformare a țării. Noua guvernare promitea că va rezolva problemele sistemice din
justiție, va intensifica lupta cu corupția și va aduce în fața legii vinovații de furtul
miliardului și cei care au uzurpat puterea în stat pe parcursul ultimilor ani. Mai mult, UE a
deblocat finanțarea pentru R. Moldova, iar Moscova promitea, prin declarațiile lui Igor
Dodon, că va oferi suportul necesar noii guvernări.
Politicienii, partidele politice, în
permanenţă au speculat cu diverse
noţiuni şi declaraţii, care nicidecum nu
puteau conduce la consens

Clivajele existente între forțele politice

Fiecare guvernare nouă vine cu propria


viziune asupra vectorului de dezvoltare a
ţării

Imixtiunea externă

Trădare exprimată prin asistența acordată


de alte state în vederea realizării de
activități ostile

Politizarea mass-media și controlul ei de


către partidele politice.
Subcauze
imperfecţiunea sistemului politic al
statului;

neutralitatea permanenta declarata și


necesitatea ajustării politicii;

situaţia geopolitica actuala și noile


realităţi, riscuri și misiuni generate de
schimbările pe arena internaţională;

insuficienţa resurselor financiare și


necesitatea articulării sistemului cu
posibilităţile actuale și perspectivele
dezvoltării economice a ţării;

corupţia și absenţa mecanismelor și


strategiilor eficiente de combatere a
corupţiei;
Mediul
politic
Fracțiunile Fracțiunile
politice din politice aflate
majoritatea de în opoziție
guvernare (FPPPDA,
(FPD, FPAS, FPP
FPSRM) ‘’ȘOR’’, FPP
‘’PRO
Moldova’’)
Conflictul între
grupul politic de
guvernare și
opoziția privind
consensul politic
în Republica
Moldova
Se acuză reciproc de inacțiuni politice

Pun interesele de grup mai presus decât interesele naționale

Creează conflicte artificiale care sunt impedimente în discutarea


condițiilor unei coaliții

Refuză să cedeze unele funcții pentru a ajunge la consens

Refuză să negocieze crearea unei coaliții


Efecte

Tendința Utilizarea
Utilizarea
Fărmițar de Manipula Crearea finanțării Supunere
ineficient
ea guvernar rea unor străine în a politică
ăa
opțiunii e opiniei coaliții campaniil a puterii
banului
politice autoritar publice formale e judiciare
public
ă electorale
Efecte secundare

Existența
Separatismul Influența
lacunelor
teritorial și asupra Nivel de trai Gradul de
legislative în
politic sau opiniei foarte scăzut profesionalis
procesul
tendințe publice al cetățenilor m scăzut
administrativ
separatiste generale
al statului
Apariția uneia a treia părți care
v-a reprezenta puntea de
legătură între părțile
conflictului (mediatorul)

• Președintele Republicii Moldova,


conform prevederilor și normelor
ar trebui să aibă rolul de mediator
politic, mai ales în formarea unei
coaliții de guvernare.
• Acest lucru nu întotdeauna
corespunde realității, deoarece,
acesta chiar dacă neoficial, este
exponentul uni partid politic și
urmărește interesele acetui partid.
Mulțumesc
pentru atenție!

S-ar putea să vă placă și