IMUNITATEA

I
Cuprins:

 Sistemul imunitar si rolul sau

 Tipuri de imunitate
 Mecanisme de aparare
 Factori care influenteaza imunitatea.
 Cresterea si intarirea imunitatii
 Cauzele si simptomele imunitatii scazute
 Alimente si pasii pentru o sanatate de fier
 Concluzii
 Sistemul imunitar si rolul sau

Imunitatea reprezintă totalitatea mecanismelor de apărare ale

organismului împotriva agenților patogeni (virusuri, bacterii, paraziți) sau mai
simplu spus capacitatea organismului de a lupta împotriva bacteriilor și
virusurilor astfel încât să se mențină sănătos și de a face diferența între
celulele proprii (self) și cele străine (non-self). Acest lucru se realizează prin
intermediul sistemului imunitar, sistem complex alcătuit din mai multe
elemente, care prin buna funcționare asigură o imunitate crescută
organismului.

SISTEMUL IMUNITAR este un factor esential in mentinerea

sanatatii intregului organism si reprezinta un ansamblu de structuri,
mecanisme si interactiuni complexe cu rol in apararea organismului de agentii
patogeni

Rolul sistemului imunitar

Sistemul imunitar detecteaza virusurile, bacteriile, parazitii, ciupercile, substantele nocive si alte corpuri straine care nu
sunt compatibile cu organismal uman si le anihileaza. Un sistem imunitar sanatos va sti sa diferentieze agentii patogeni de
tesuturile sanatoase si astfel sa-i elimine din corp. Un rol deosebit de important al sistemului imunitar este in prevenirea si
tratarea cancerului, acesta avand capacitatea de a lupta contra propriilor celule care si-au modificat forma si structura.
 Tipuri de imunitate

Clasificare făcută după modul în care este dobândită:

În mod natural – înnăscută, nespecifică

În mod artificial – dobândită, specifică

 Imunitatea naturală sau înnăscută (nespecifică) reprezintă

prima linie de apărare a unui organism și se realizează
prin intermediul mai multor căi:
• Barierele mecanice (pielea și mucoasele)
• Barierele chimice (secrețiile glandelor sudoripare și
sebacee, mucusul, secrețiile proprii precum saliva și
sucul gastric)
• Barierele celulare (celulele cu proprietăți fagocitare)

 Imunitatea dobândită sau specifică apare ca urmare a

unui răspuns imun, după ce organismul a intrat în contact
cu agentul patogen, prin dezvoltarea anticorpilor.
• Imunitatea dobândită poate apărea ca urmare a expunerii
naturale sau în urma imunizării, care poate fi realizată
prin vaccinare sau prin administrarea de seruri imune.
 Celulele imunitare sunt:

• Limfocitele:
• celulele T migreaza catre timus si se maturizeaza acolo.
Ele regleaza mecanismele sistemului imunitar si distrug
celulele infectate, suprima reactia sistemului imunitar
cand pericolul a fost indepartat, elimina celulele infectate
precum si cele transformate de cancer, respinge
transplantul de organe de la alt organism;
• celulele B (10% din limfocite) se maturizeaza in maduva
osoasa si produc anticorpii;
• celulele NK ( naturall killer) distrug celulele anormale.
• Fagocitele: absorb si digera particule straine si
microorganisme (iti spuneam intr-un alt articol despre
fagocitoza)
• Anticorpii fac parte din categoria imunoglobulinelor:
• Ig G, IgM, IgA, IgE ( apar in alergii), IgD.
Mecanisme de aparare

Pentru a intelege care sunt mecanismele de aparare impotriva

bolilor, este necesar sa cunoastem structura sistemului imunitar, dar si
organele care contribuie din exterior la sustinerea imunitatii.

Timusul.
Timusul este o glanda mixta care este localizata in spatele sternului, se
dezvolta in copilarie si este activa pana la maturitate, cand incepe sa se
micsoreze treptat. Timusul este responsabil de productia celulelor T, acele
celule care lupta cu virusurile si infectiile si care, totodata, protejeaza
organismul de afectiunile autoimune, acele afectiuni in care organismul isi
ataca propriile tesuturi.

Maduva.
Maduva osoasa este responsabila de producerea globulelor albe, acele
globule care anihileaza agentii patogeni cu care intra in contact
organismul. Acestea sunt, de fapt, produse din celule stem.

Ganglionii limfatici.
Ganglionii limfatici au rolul de a filtra limfa, de a produce si depozita
celulele care lupta cu agentii patogeni, motiv pentru care, atunci cand in
organism exista o infectie, acestia isi maresc considerabil volumul. Sunt
localizati in zona gatului, in zona inghinala, la axila, in zona cervicala,
toracica si abdominala.
 Splina.
Splina filtreaza sangele si elimina celulele rosii care trebuie inlocuite, dar produce si celule albe si este cel mai mare organ al
sistemului limfatic. Avand in vedere rolul sau extrem de important in imunitatea organismului este lesne de inteles ca persoanele
care-si scot splina sunt mai expuse riscului de imbolnavire.

Amigdalele si apendicele.
Amigdalele si apendicele au rolul de a sustine sistemul imunitar, din nou, puncam ca persoanele care sunt nevoite sa-si scoata
aceste mici organe deosebit de importante in imunitate, se pot confrunta mai usor cu bolile. Amigdalele au rolul de a detecta
virusurile patrunse in organism pe cale aeriana si de a activa sistemul imunitar, in timp ce apendicele, un organ considerat inutil
pana in 2007, cand cercatatorii i-au evidentiat importanta in sustinerea imunitatii, are rolul de a proteja flora bacteriana benefica din
tubul digestiv.

Tubul digestiv.
Sistemul digestiv are rol in sustinerea imunitatii organismului, mai exact sistemul GALT, parte a sistemului imunitar, denumit si
sistem mucos digestiv, se gaseste la nivelul tractului gastrointestinal si il protejeaza de petraunderea agentilor patogeni pe cale
alimentatiei.

Sistemul BALT.
Sistemul BALT, denumit si sistem imunitar mucos, se gaseste la nivelul bronhiilor si protejeaza caile respiratorii de patrunderea
agentilor patogeni.

Pielea.
Pielea este cel mai mare organ al corpului uman si are o deosebita importanta in imunitatea organismului, aceasta avand rolul de a
bloca patrunderea agentilor patogeni in organism.
 Factori care influenteaza imunitatea

Sistemul imunitar este exact asa cum spune si numele -un sistem si nu o singura entitate. Pentru a functiona bine, are
nevoie de echilibru si armonie.
Cercetatorii inca analizeaza modul in care dieta, exercitiile fizice, varsta, stresul psihologic si alti factori influenteaza raspunsul
imun al organismului. Desi, deocamdata, nu a fost descoperita o legatura directa intre cele doua, exista numeroase dovezi privind modul
in care acesti factori influenteaza buna functionare a sistemului imunitar.
 Miscarea
Oamenii care nu fac miscare in mod regulat isi iau de doua ori mai multe zile de concediu medical decat cei care practica sport.
Cel putin asa sustin cercetatorii de la Fred Hutchinson Cancer Research Center, citati de Cleveland Clinic. Studiul s-a derulat pe o
perioada de un an de zile si a demonstrat ca 30 de minute de exercitii moderate pe zi reduc la jumatate riscul de raceli si, in timp, cresc
imunitatea.
 Alimentatia
Un aport alimentar echilibrat este foarte important pentru buna functionare a sistemului de aparare al organismului, insa, niciun
aliment, nicio vitamina sau alt tip substanta, nu ofera garantia unei protectii totale.
 Stresul
Conform unui studiu publicat in Journal of American Medical Association, efectele stresului persistent asupra sistemului
imunitar si procesului inflamator pot influenta depresia, infectiile, bolile autoimune, bolile de inima si chiar anumite tipuri de
cancer.
 Varsta
Pe masura ce inaintam in varsta, imunitatea innascuta se deterioreaza. Pentru a contracara o parte din efectele negative
ale imbatranirii asupra sistemului imunitar, specialistii recomanda practicarea exercitiilor fizice si adoptarea unei diete sanatoase.
 Somnul
Calitatea slaba a somnului si perioadele lungi in care organismul este privat de odihna pun in pericol buna functionare a
sistemului imunitar.
Cresterea si intarirea imunitatii
 Intarirea imunitatii la inceputul sezonului rece
Inca de la inceputul toamnei se recomanda intarirea sistemului imunitar cu ajutorul
suplimentelor alimentare cu rol imunostimulator. Vitaminele, in special vitamina C, si
mineralele, in special zincul, sunt deosebit de importante in sustinerea sistemului
imunitar. Consumati zilnic fructe si legume, acestea fiind si bogate in antioxidanti,
substante cu rol in anihilarea radicalilor liberi responsabili de imbolnavirea organismului,
dar si de imbatranirea prematura. Introduceti in dieta produse apicole, iaurt, aliment bogat
in probiotice care sustin buna functionare a tractului gastrointestinal, dar si ceaiuri cu rol
in cresterea imunitatii, categorie din care face parte ceaiul de lamaie cu ghimbir, ceaiul de
macese, ceaiul de catina si ceaiul de echinaceea, dar si ceaiul verde, bogat in antioxidanti.
Top 10 alimente care cresc imunitatea:
Ceaiul verde contine o substranta (L-theanina) capabila sa creasca de cinci ori capacitatea
de aparare a organismului;
Pestele gras (somon, ton, sardine) este bogat in acizi grasi esentiali omega-3 cu rol
antiinflamator, care stimuleaza procesele imunitare;
Iaurtul probiotic si produsele lactate acide cu fermenti vii cresc intensitatea raspunsului
imun la o serie de bacterii si virusuri;
Kiwi este fructul cel mai bogat in vitamina C, cu efect antioxidant si de crestere a
rezistentei la boli;
Ardeiul gras si morcovii contin cantitati mari de betacaroten, fitonutrient cu proprietati
antioxidante care protejeaza celulele impotriva modificarilor nocive produse de radicalii
liberi; in plus, provitamina A stimuleaza productia de anticorpi;
Oul este o sursa de proteine de cea mai inalta calitate, de vitamine antioxidante si
minerale;
Semintele de floarea soarelui contin acizi grasi esentiali omega-6, vitamina E si proteine
care intaresc sistemul imunitar;
Capsunile, zmeura si fructele de padure – pe langa cantitatile mari de vitamina C, contin
anthocianati, fitonutrienti cu putere antioxidanta crescuta;
Usturoiul si ceapa contin compusi sulfurati puternici care stimuleaza activitatea
limfocitelor si cresc rezistenta la imbolnavire;
Carnea rosie este o sursa bogata de proteine si minerale de care sistemul imunitar are
nevoie pentru a functiona eficient.
 Simptomele si cauzele imunitatii scazute

 Simptomele imunitatii scazute  Cauzele imunitatii scazute

• Un sistem imunitar deficitar, slabit, va prezenta o • Pe langa afectiunile sistemului imunitar, categorie in care
sensibilitate mai mare in fata bolilor. Iata care sunt intra alergiile, afectiunile autoimune si imunodeficitare,
simptomele care ar trebui sa ingrijoreze: exista o serie de factori care slabesc sistemul imunitar:

• Oboseala accentuata si nejustificata • Stresul, oboseala cronica si insomniile

• Stari de apatie, chiar anxioase • Depresia, anxietatea si tristetea prelungita

• Infectii repetate de tipul candida, ORL, urinare, dar si • Dieta dezechilibrata

aparitia herpesului si a racelilor frecvente
• Consumul excesiv de alcool si tutun, dar si de substante
• Inflamarea ganglionilor limfatici stupefiante

• Vindecarea lenta a ranilor • Anumite medicamente, categorie din care fac parte
antibioticele si cortizolul
• Reactii alergice. Punctam ca alergiile sunt reactii ale
sistemului imunitar care confunda agentii inofensivi, de • Expunerea constanta la poluare
exemplu, praful, mucegaiul, polenul, cu agenti patogeni
si dezvolta anticorpi care sa-i anihileze. De aceea apar
stranutul, lacrimarea si congestia nazala.
 Alimente si pasii pentru o sanatate de fier

• Pentru a ne mentine un sistem imunitar puternic de-a lungul timpului este necesar sa abordam un stil de viata sanatos si
echilibrat. Iata care sunt pasii de urmat pentru o sanatate de fier!

• Alimentatia. Alimentatia joaca un rol deosebit de important in mentinerea sanatatii organismului. Se recomanda minim o portie
pe zi de fructe si legume proaspete, hidratare eficienta, cu late cuvinte consumul a minim doi litri de lichide pe zi, dar si
detoxifierea organismului de doua ori an. Pe de alta parte, reducerea consumului de alcool si tutun este absolut obligatorie pentru
intretinerea sanatatii.

• Sportul. Miscarea fizica nu doar ca reduce stresul, detensioneaza si pune sangele in miscare, dar contribuie si la detoxifierea
organismului si creste productia de limfocite, ceea ce conduce, implicit, la intarirea imunitatii. Se recomanda minim 30 de
minute de sport pe zi sau, cel putin, de plimbare in aer liber.

• Odihna suficienta. Somnul reprezinta stalpul de baza in mentinerea sanatatii, avand in vedere ca in timpul noptii organismul se
reface. In plus, lipsa somnului favorizeaza dezechilibrele hormonale si are impact negativ asupra sistemului nervos. Pentru
adulti, se recomanda odihna minim 7-8 ore pe noapte.

• Activitatile relaxante. Desi pot parea lipsite de importanta, nu este nici pe departe asa. Activitatile relaxante, categorie in care
intra si yoga, meditatia, dansul, plimbatul in natura, dar si baile fierbinti, contribuie major la mentinerea unui tonus psihic bun,
inaltura stresul si favorizeaza producerea de endorfine si serotonina, hormoni cu rol in sustinerea imunitatii.

• Sauna. Sauna umeda este o buna metoda de eliminarea a toxinelor din organism prin transpiratie si este recomandata pentru
intarirea imunitatii, in special pentru sustinerea tractului respirator.

• Aromoterapia. Pentru sustinerea sanatatii sistemului respirator, in special in lunile de tranzitie si iarna, se recomanda
aromoterapia cu ulei de eucalipt, ulei de menta sau de brad. Pentru a induce somnul si relaxarea organismului, se recomanda
aromoterapia cu lavanda.

• Dusurile scotiene. S-a demonstrat ca dusul scotian, adica alternarea apei reci cu apa calda, ajuta la stimularea imunitatii
organismului, insa nu este o metoda recomandata persoanelor cu probleme cardiovasculare sau reumatice.
 Lămâia, bogată în vitamina C şi antioxidanţi, poate îmbunătăţi sistemul imunitar. Un pahar de apă cu lămâie, dimineaţa pe
stomacul gol, este modul cel mai sănătos de a ne începe ziua.
Ghimbir, este de ajutor in diminuarea durerilor, inclusiv dureri musculare si crampe menstruale. Ghimbirul s-a dovedit un
analgezic si un antiinflamator natural foarte bun.
Usturoiul-aromatul condiment este unul dintre cele mai bune antibiotice naturale si poate fi folosit in multe feluri de mancare.
Acesta previne racelile comune, precum si bolile gastrointestinale.

Scortisoara contine din plin antioxidanti , ajuta la stabilizarea zaharului in sange si lupta impotriva colesterolului rau
Pestele gras ( somon, ton, sardine) este bogat in acizi grasi esentiali omega-3, cu rol antiinflamator.
Ardeiul gras, indiferent de culoare si morcovii contin cantitati mari de betacaroten, fitonutrient cu proprietati antioxidante, care
protejeaza celulele impotriva radicalilor liberi. Provitamina A stimuleaza productia de anticorpi si mentine integritatea pielii
mucoaselor.
Carnea rosie este o sursa bogata de proteine si minerale (Fe, Zn,C,<Se) de care sistemul imunitar are nevoie pentru a functiona
eficient. In perioada de convalesscenta ajuta la refacerea organismului.
Oul este o sursa de proteina de cea mai inalta calitate si contine toti cei opt aminoacizi esentiali, pe care organismul nu ii poate
sintetiza; o importanta sursa de vitamine antioxidante (A si D) , si minerale(Fe, Zn,Se).
Kiwi si afinele sunt fructe bogate in vitamina C, cresc rezistenta la boli si au efect antioxidant
Iaurtul si lactatele fermentate cresc intensitatea raspunsului imun la o serie de bacterii si virusi.
 Concluzii
În concluzie, imunitatea este ceva ce poate fi îmbunătățit de-a lungul vieții, dacă ținem cont de acești factori,
care împreună stau la baza unui stil de viață sănătos, și încercăm să menținem un echilibru în tot ceea ce facem.
 MINTE SANATOASA IN CORP SANATOS !!!

Bibliografie :1. https://republicabio.ro//imunitatea-ce-este-si-cu-ce-superalimente-o-crestem-natural

2.https://www.mamicilasuperlativ.ro/sistemul-imun.
3.https://www.synevo.md/imunitatea.
4.https://www.telios.ro/ce-este-imunitatea-i-ce-putem-face-pentru-o-imunitate-crescut
5.https://www.farmacialapretmic.ro/Imunitatea-organismului.
6.https://www.google.com/poze