TEMA 6: Dizolvarea și lichidarea

personalităţii juridice a persoanelor

juridice cu scop lucrativ
 OBIECTIVE:
1. Dizolvarea persoanelor juridice cu scop lucrativ.
2. Lichidarea persoanelor juridice cu scop lucrativ.
 1. Dizolvarea persoanelor juridice cu scop lucrativ

Încetarea existenţei societăţii comerciale reclamă realizarea unor

operaţii care să aibă drept rezultat nu numai încetarea personalităţii
juridice, ci şi lichidarea patrimoniului societăţii, prin exercitarea
drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor sociale.
Încetarea existenţei societăţii comerciale impune
parcurgerea a două faze:
dizolvarea societăţii;
lichidarea societăţii.
  Faza dizolvării societăţii cuprinde anumite operaţii
care declanşează şi pregătesc încetarea existenţei
societăţii.
 În această fază, personalitatea juridică nu este afectată,
însă dizolvarea pune capăt activităţii normale a
societăţii.
 Faza dizolvării societăţii cuprinde acele operaţii de
lichidare a patrimoniului societăţii, plata creditorilor şi
împărţirea soldului între asociaţi.
 În această fază, societatea continuă să îşi păstreze
personalitatea juridică, dar ea este subordonată cerinţelor
lichidării.
 Cele două faze sunt distincte şi, în consecinţă, ele trebuie
parcurse în mod succesiv, cu respectarea dispoziţiilor
prevăzute de lege pentru fiecare.

 Dizolvarea societăţii priveşte acele operaţiuni care

declanşează procesul de încetare a existenţei societăţii
comerciale şi asigură lichidarea patrimoniului social.
Dizolvarea societății comerciale poate avea ca premise:
 expirarea termenului stabilit pentru durata ei;
 atingerea scopului pentru care a fost constituită sau imposibilitatea atingerii
lui;
 hotărârea organului ei competent;
 hotărârea judecătorească;
 insolvabilitatea sau încetarea procesului de insolvabilitate în legătură cu
insuficienţa masei debitoare;
 persoana juridică cu scop lucrativ sau cooperativa nu mai are nici un
participant.
 Dizolvarea poate fi voluntară, la iniţiativa societăţii, şi forţată, la decizia
instanţei de judecată.

 Dizolvarea voluntară intervine în cazul:

 expirării termenului stabilit în actul de constituire;
 atingerii scopului propus, imposibilităţii atingerii scopului propus;
 adoptării hotărârii, în acest sens, de către adunarea generală.
Expirarea termenului stabilit pentru durata activităţii societăţii comerciale
 Societatea comercială fiind constituită, poate activa pe o perioadă
nedeterminată sau pe o perioadă strict indicată în actul de constituire.
 Societatea se dizolvă la expirarea termenului prevăzut în actul de
constituire.
 Prin voinţa asociaţilor este posibilă prelungirea societăţii în măsura în care
hotărârea de prelungire are loc înainte de expirarea duratei stabilite în actul
de constituire.
Atingerea scopului pentru care a fost constituită sau imposibilitatea atingerii lui
 Societăţile comerciale constituite îşi propun ca scop realizarea de profit din activitatea
de întreprinzător şi împărţirea acestuia.
 Realizarea acestui scop este o acţiune în timp care, de regulă, nu poate fi încheiată.
 Societatea urmează să-şi înceteze activitatea în situaţia în care ea şi-a atins scopul.
 Societatea, de asemenea, poate să se dizolve în cazul imposibilităţii atingerii scopului,
imposibilitatea dată este determinată de suportarea unor pierderi neaşteptate, deoarece
activitatea de întreprinzător presupune întotdeauna un risc comercial.
 Hotărârea organului ei competent
 Societatea comercială se dizolvă în baza hotărârii adunării asociaţilor, întrucât
constituirea societăţii comerciale se bazează pe voinţa asociaţilor manifestată prin
actul constitutiv, deci ei pot decide şi dizolvarea societăţii.
 Adunarea generală va putea hotărî dizolvarea societăţii în toate cazurile impuse
de lege şi de interesele asociaţilor.
 Efectele dizolvării
 Indiferent de modul în care se realizează, dizolvarea societăţii produce anumite efecte.
 Aceste efecte privesc deschiderea procedurii lichidării şi interdicţia unor operaţiuni
comerciale noi.
 Această interdicţie, de a angaja operaţiuni comerciale noi, se explică prin starea în care se
află societatea.
 Prin dizolvare, s-a consumat prima fază a procedurii care are drept rezultat final încetarea
existenţei societăţii comerciale.
 Din moment ce a fost dizolvată, societatea nu poate decât să continue realizarea
operaţiunilor comerciale aflate în curs, fără să mai poată începe alte operaţiuni noi.
 Activitatea societăţii nu mai este normală, care să urmărească realizarea de profit, ci o
activitate orientată spre lichidare.
 2. Lichidarea persoanei juridice cu scop lucrativ

Lichidarea societăţilor comerciale constituie un ansamblu de

operaţiuni, având ca scop încheierea afacerilor aflate în curs
de desfăşurare, la data dizolvării societăţii, transformarea
activului şi împărţirea între asociaţi a sumelor de bani rămase
după efectuarea plăţilor.
Lichidarea este:
 o perioadă de durată variabilă, pe care o traversează societatea de la
dizolvarea sa şi până la distribuirea către asociaţi a activului disponibil
şi a clarificării definitive a conturilor;
 perioadă în care unul sau mai mulţi lichidatori vor definitiva operaţiile
anterioare ale societăţii, vor face în măsura necesităţii altele noi;
 perioadă în care se vor plăti datoriile către creditori şi vor transforma
activul social în numerar.
 Procedura lichidării are la bază următoarele principii:

 Lichidarea este prevăzută în favoarea asociaţilor. Faptul că lichidarea este o procedură organizată de lege
în favoarea asociaţilor se poate argumenta şi prin aceea că asociaţii au dreptul de a numi pe lichidatori
prin actele constitutive.
 Personalitatea juridică a societăţii subzistă pentru nevoile lichidării. Societatea îşi păstrează
personalitatea juridică pentru necesităţile lichidării până la terminarea acesteia, ceea ce înseamnă că
societatea are în continuare un patrimoniu propriu separat de cel al asociaţilor, patrimoniu cu care
garantează executarea obligaţiilor sociale cu o responsabilitate juridică proprie.
 Lichidarea societăţii este obligatorie. Lichidarea societăţii după ce aceasta a fost dizolvată este un
principiu obligatoriu. Lichidarea poate fi evitată în cazul în care societatea a fost dizolvată prin hotărârea
adunării generale a asociaţilor dacă aceştia revin asupra hotărârii de dizolvare în condiţiile cerute pentru
modificarea actelor constitutive.
Lichidatorul persoanei juridice este persoana împuternicită să efectueze
toate operaţiunile de lichidare a persoanei juridice.
 În acest scop, organul care decide dizolvarea trebuie să desemneze unul
sau mai multi lichidatori.
 Organul suprem va desemna un lichidator dintre membrii săi, dintre
membrii organului executiv sau, dacă actul de constituire nu interzice, o
altă persoană pe care o va considera competentă.
 Dacă instanţa desemnează lichidatorul, va numi persoana indicată de reclamant sau de
administratorul persoanei juridice.
 În cazul în care persoana juridică se dizolvă de drept, precum şi în cazul în care adunarea
asociaţilor sau instanţa de judecată nu desemnează lichidatorul, funcţiile acestuia le va
exercita administratorul ei.
 În calitate de lichidator poate fi desemnată orice persoană fizică majoră cu capacitate
deplină de exerciţiu care are cetăţenia Republicii Moldova şi domiciliază pe teritoriul ei.
 Prin lege pot fi stabilite condiţii suplimentare pentru persoana lichidatorului.
Lichidator al persoanei juridice poate fi persoana care întruneşte cumulativ
următoarele condiţii:
a) este cetăţean al Republicii Moldova;
b) este licenţiată în drept, în ştiinţe economice sau în ştiinţe tehnice şi are o
experienţă profesională în unul din domeniile respective de cel puţin 3 ani;
c) posedă limba de stat;
d) are o reputaţie ireproşabilă;
e) nu are antecedente penale.
 Lichidatorul este obligat să notifice ASP despre desemnarea sa în această calitate,
prezentând hotărârea prin care a fost desemnat, şi să comunice datele sale de identitate
(numele, domiciliul, numărul actului de identitate, codul personal) şi modelul
semnăturii.
 Actele lichidatorului sunt opozabile terţilor de la data înregistrării şi nu de la data
desemnării.
 Lichidatorul sau persoanele cărora acesta le-a delegat împuterniciri efectuează toate
operaţiunile, în numele persoanei juridice în lichidare.
 Intrarea în funcţiune a lichidatorului desemnează momentul preluării responsabilităţii de
la administrator.
 Lichidatorul este împuternicit să acţioneze, ca şi administratorul, în numele şi pe seama
persoanei juridice în raport cu terţii, să execute toate obligaţiile puse în sarcina lui de
lege şi de organele care l-au desemnat.
 Lichidatorul este mandatarul persoanei juridice cu toate consecinţele care decurg din
această calitate.
 Lichidatorul este supravegheat de cenzorii persoanei juridice, iar dacă persoana juridică
nu are cenzori, oricare asociat este în drept să verifice operaţiunile lui.
 Lichidatorul face şi semnează inventarul şi bilanţul persoanei juridice, primeşte şi
păstrează patrimoniul şi documentele întreprinderii, finalizează operaţiunile începute,
valorifică creanţele, satisface cerinţele creditorilor, îndeplineşte alte atribuţii.
 Răspunderea lichidatorului
Ca şi administratorul persoanei juridice, lichidatorul răspunde
pentru executarea necorespunzătoare a obligaţiilor sale.
El răspunde personal şi faţă de terţi dacă, în procesul de lichidare,
încheie contracte care nu se raportă la procedura de lichidare.
Procedura de lichidare implică următoarele operaţiuni:
 intrarea lichidatorului în funcţie şi primirea patrimoniului persoanei juridice;
 informarea creditorilor şi publicarea avizului în Monitorul Oficial al Republicii
Moldova şi înaintarea creanţelor;
 întocmirea bilanţului de lichidare;
 repartizarea între asociaţi a activelor rămase;
 prezentarea informației la ASP;
 radierea persoanei juridice din Registrul de Stat.
Intrarea lichidatorului în funcţie şi primirea patrimoniului persoanei
juridice.
 Începutul lichidării se marchează prin intrarea în funcţie a lichidatorului
sau prin transformarea administratorului în lichidator.
 Lichidatorul primeşte de la administrator patrimoniul persoanei juridice,
făcând inventarul bunurilor şi al documentelor persoanei juridice, pe care îl
consideră drept act de predare-primire.
Atribuțiile lichidatorului:
- este obligat să ţină evidenţa operaţiunilor de lichidare în ordinea lor
cronologică;
- să prevină creditorii despre dizolvare şi procedura de lichidare;
- să lichideze activul şi pasivul persoanei juridice;
- să se ocupe de satisfacerea creanțelor creditorilor;
- împărţirea activelor între asociaţi;
- să radieze persoana juridică din Registru de Stat.
Lichidatorilor le este interzis:
 să deschidă operaţii comerciale care nu sunt necesare
lichidării;
 să gajeze imobilele agentului economic;
 să împartă asociaţilor sumele, inclusiv în formă de avans, ce li
s-ar fi cuvenit după lichidare, înainte de plata creditorilor
persoanei juridice.
 Informarea creditorilor şi înaintarea creanţelor.

 Lichidatorul persoanei juridice are obligaţia de a informa creditorii despre procedura de

lichidare care a început, despre dreptul de a cere, într-un anumit termen, satisfacerea
creanţelor sale.
 În termen de 15 zile, îl informează pe fiecare creditor cunoscut despre lichidare şi
despre termenul de înaintare a creanţelor.
 Vor fi informaţi personal numai creditorii a căror calitate rezultă din actele contabile ale
debitorului, precum şi cei ale căror acţiuni în judecată încă nu au fost soluţionate.
 Pentru informarea potenţialilor creditori încă necunoscuţi, legiuitorul obligă persoana
juridică în lichidare să publice avize despre lichidare în cel puţin două publicaţii
consecutive ale Monitorului Oficial al Republicii Moldova.
 Lichidatorul trebuie să informeze şi angajaţii persoanei juridice despre dizolvarea acesteia
şi data disponibilizării lor.
 Potrivit art. 86 din Codul muncii nr.154/2003, angajatorul poate desface contractul
individual de muncă în caz de lichidare a persoanei juridice.
 Data disponibilizării nu poate să fie mai înainte de expirarea a două luni din ziua
preavizării salariatului.
 Procedura de concediere a salariaţilor trebuie să fie conformă dispoziţiilor art.88 din Codul
muncii. Angajaţii persoanei juridice devin creditori ai acesteia pentru salariul calculat, dar
neplătit, şi pentru indemnizaţia de eliberare din serviciu, care trebuie plătită conform art.
186 din Codul muncii.
Elaborarea proiectului bilanţului de lichidare.

Lichidatorul este obligat să elaboreze, în decursul a 15 zile de la expirarea

termenului de înaintare a creanţelor, un proiect al bilanţului de lichidare, care
să reflecte valoarea de bilanţ şi valoarea de piaţă a activelor, inclusiv
creanţele, datoriile recunoscute de lichidator ale persoanei juridice şi
datoriile care se află pe rol în instanţă de judecată.
Pentru determinarea valorii de piaţă a activelor, lichidatorul îndeplineşte
anumite operaţiuni, va numi chiar experţi, după caz.
 Dacă din proiectul bilanţului de lichidare rezultă un excedent al pasivelor
faţă de active, lichidatorul este obligat să declare starea de insolvabilitate.
 Cu acordul tuturor creditorilor, lichidatorul poate continua procedura de
lichidare fără a intenta acţiunea de insolvabilitate.
 În cazul în care unul din creditori nu-şi dă acordul pentru continuarea
procedurii de lichidare, lichidatorul va fi obligat să intenteze o acţiune de
insolvabilitate în conformitate cu Legea insolvabilităţii nr. 149 din
29.06.2012.
 Lichidarea activului persoanei juridice cu scop lucrativ implică operaţiunea de
transformare a bunurilor în bani şi de încasare a creanţelor de la debitori.
 În perioada, stabilită de lege, de înaintare a creanţelor de către creditori, persoana
juridică îşi continuă activitatea executând contracte, încheiate înainte de data dizolvării,
şi primind executarea de la debitorii din raporturile în care persoana juridică are
calitatea de creditor.
 Lichidatorul primeşte, în special, executarea din contractele ajunse la scadenţă şi din
cele executate de debitor înainte de termen.
 Lichidatorul nu poate cere debitorilor săi executarea contractelor neajunse la scadenţă,
deoarece adoptarea hotărârii de lichidare nu este temei de reziliere a contractelor în care
se află persoana juridică ce se lichidează.
 Lichidatorul trebuie să înceapă şi să încheie procedura de lichidare a bunurilor într-un
interval de timp rezonabil, în funcţie de tipul bunului şi de regulile comerciale practicate
pe piaţă, care asigură vânzarea la cel mai bun preţ.
 Lichidarea pasivului persoanei juridice constă în operaţiunea de plată a datoriilor pe care
persoana juridică le are faţă de creditori.
 Lichidatorul nu poate repartiza participanţilor (asociaţilor, acţionarilor, membrilor)
activele ce li se cuvin în urma lichidării persoanei juridice înainte de a achita creanţele
creditorilor.
Executarea creanţelor creditorilor se va face în următoarea ordine:
 creanţele din dăunarea sănătăţii sau din cauzarea morţii, pe calea capitalizării plăţilor
respective pe unitate de timp;
 creanţele salariale faţă de angajaţi şi remuneraţia datorată conform drepturilor de autor;
 creanţele pentru creditele acordate de Ministerul Finanţelor (suma principală, dobânda,
comisionul de angajament, fondul de risc);
 pentru creditele interne şi externe acordate cu garanţie de stat, pentru impozite şi alte
obligaţii de plată la bugetul public naţional;
 alte creanţe ale creditorilor.
 Lichidatorul începe executarea creanţelor creditorilor din ziua aprobării
bilanţului provizoriu de lichidare. Executarea creanţelor creditorilor din
fiecare rând se face proporţional cu suma creanţelor fiecărui creditor
din rândul respectiv.
 Executarea creanţelor din rândul următor se face după executarea în
totalitate a creanţelor creditorilor din rândul precedent.
 Creanţele neexecutate din cauza insuficienţei de bunuri ale persoanei
juridice ce se lichidează se consideră stinse.
Soarta activelor rămase după satisfacerea cerinţelor creditorilor.
 După ce au fost satisfăcute cerinţele creditorilor persoanei juridice în lichidare şi au
mai rămas active, lichidatorul elaborează un proiect de împărţire a activelor şi îl
prezintă spre aprobare organului suprem al persoanei juridice ce se lichidează sau,
după caz, instanţei de judecată care l-a desemnat.
 Activele persoanei juridice în lichidare care au rămas după satisfacerea pretenţiilor
creditorilor sunt transmise de lichidator asociaţilor proporţional participaţiunii lor la
capitalul social, dacă actul de constituire nu prevede altfel.
 Luând în considerare voinţa participanţilor, lichidatorul planifică împărţirea activelor
în natură sau le lichidează (le vinde, transformând bunurile în bani) şi împarte banii.
Dacă activele se împart în natură, repartizarea lor se face după
următoarele reguli:
1) bunurile se împart proporţional dreptului fiecărui participant;
2) bunurile se atribuie unui sau la mai multor participanţi, de la care se reţine
suma depăşeşte valoarea bunului;
3) dacă nu pot fi împărţite în natură, bunurile se vând şi se împart banii.
Radierea persoanei juridice din Registrul de Stat
 Radierea persoanei juridice din Registrul de Stat constă în efectuarea unei
înscrieri privind operaţiunea de excludere a subiectului de drept şi de
încetare a existenţei sale.
 După radiere, faţă de persoana juridică nu se pot înainta nici un fel de
cerinţe, de acţiuni civile sau de altă natură.
Pentru radierea persoanei juridice, lichidatorul este obligat să prezinte la ASP
următoarele acte:
 cererea de radiere;
 bilanţul de lichidare şi planul de repartizare a activelor, aprobate de organul
sau instanţa de judecată care a desemnat lichidatorul;
 documentul ce confirmă lipsa datoriilor la bugetul public naţional;
 numerele „Monitorului Oficial al Republicii Moldova” în care au fost
publicate avizele privind lichidarea.
 Până la depunerea documentelor privind radierea din Registrul
de stat, persoana juridică în lichidare este obligată, pe propria
răspundere, să închidă contul (conturile) bancar şi să predea
ştampila pentru distrugere organului abilitat.
 ASP, după ce verifică actele prezentate, emite o decizie de
radiere a persoanei juridice dizolvate, consemnând acest fapt în
registru.