PERSONALITATEA

Prof. psih. Daniel Zdrâncu

INDIVID, PERSOANĂ, PERSONALITATE

Individ – totalitatea însușirilor biologice care asigură adaptarea la mediu.

 Este determinat biologic, fiind un reprezentant al speciei în general.
INDIVID, PERSOANĂ, PERSONALITATE

Persoana – reprezintă ansamblul însușirilor psihice care asigură adaptarea la mediul

socio-cultural și istoric.
 Produs determinat socio-istoric
 Este specific omului
INDIVID, PERSOANĂ, PERSONALITATE

Personalitatea = persoana+valoare (moral)

„persona” = mască
PRIN URMARE...

Personalitatea – „o serie de tipare distincte și caracteristice de gândire, emoție și

comportament, care definesc stilul personal al unui individ în relația sa cu mediul
fizic și social”.

personalitate = ereditate + mediu

+ educație
CÂTEVA TEORII

1. S. Freud – modelul psihanalitic

2. G. Allport – modelul trăsăturilor
3. R. Cattell – modelul factorial
S. FREUD – MODELUL PSIHANALITIC
G. ALLPORT – MODELUL
TRĂSĂTURILOR

CARDINALE

Identifică peste 1000 de

trăsături PRINCIPALE
Grupate în trei categorii

SECUNDARE
R. CATTELL – MODELUL FACTORIAL
MODELUL LUI EYSENCK

Eysenck → introvertiţi vs. extrovertiţi

→ stabili vs. instabili
 TEMPERAMENT

PERONALITATE CARACTER

APTITUDINI
 - Latura dinamico-energetică
TEMPERAMENT - Componenta ereditară
- Puțin modificabil

-Componenta dobândită
PERSONALITATEA -Cuprinde valorile și normele
CARACTER morale
-Formează profilul
psihomoral al unei persoane

- Latura instrumental-
APTITUDINI operațională
- Ansamblu de însușiri
TEMPERAMENTUL

 Temperamentul este latura dinamico-energetică a personalităţii, cu caracter

înnăscut, care se observă cel mai bine în conduita umană.
TIPOLOGII TEMPERAMENTALE

a.Tipologia lui Hippocrate şi Galenus

Predomină patru “umori”: sânge, limfă, bilă neagră şi bilă galbenă

↓↓
Patru tipuri de temperament:
Sangvinic
Flegmatic
Melancolic
Coleric
TIPOLOGII TEMPERAMENTALE
c. Tipologia lui Jung şi Eysenck

Jung → introvertiţi vs extrovertiţi

Eysenck → introvertiţi vs. extrovertiţi

→ stabili vs. instabili
 Extravertitul Introvertitul

Preferă să lucreze împreună cu alţi oameni şi se
simte nefericit când e singur. Doreşte compania
oamenilor şi în momentele de destindere.
Se simte bine în-trun grup şi este, în general,
vorbăreţ şi prietenos. Perioadele prea lungi de
singurătate îl pot deprima.
Cere noutăţi despre toată lumea. Este interesat de
tot ce înseamnă lumea exterioară.
Este de obicei deschis şi se împrieteneşte uşor.
Cunoaşte multă lume.
Acumulează energie din ocntactele cu oamenii,
dar îşi epuizează repede rezervele.
Îi place, uneori, compania oamenilor, dar are
nevoie şi de momente de singurătateîn care să
citească, să mediteze sau să aibă linişte.
Preferă grupurile mici şi contactele cu câte un
singur om. O companie prea numeroasă îl
oboseşte şi îl vlăguieşte.
Aşteaptă să primească noutăţi de la ceilalţi. E mai
interesat de lumea interioară a reflecţiei decât de
lumea exterioară.
Este rezervat şi are uneori dificultăţi de
comunicare. Îşi face greu prieteni, dar este foarte
legat de ei.
Se “realimentează” din surse interioare de energie.
Are tendinţe de a-şi economisi energia.

De obicei, discută deschis cu cei din jur, îşi Când se află într-un grup, are nevoie de timp de
exteriorizează sentimentele. Vorbeşte cu plăcere la gândire înainte de a-şi spune opinia. În general, nu
telefon. intervine în conversaţia celorlalţi.
Este impulsiv, întâi acţionează şi apoi gândeşte. Preferă să gândească bine înainte de a acţiona.
Are tendinţa de a gândi cu glas tare. Uneori nu acţionează la momentul oportun.

Vorbeşte cu uşurinţă despre el însuşi şi îşi exprimă Este mai greu de cunoscut fiindcă nu-şi dezvăluie
părerile fără reţineri. Mai mult vorbeşte decât calitaţile. Mai mult ascultă decât vorbeşte.
ascultă. Compania introvertiţilor îi produce o Compania extravertiţilor îl agasează.
senzaţie de disconfort întrucât îi displace tăcerea.
BIOTIPOLOGIA LUI KRETSCHMER

 corelaţie între forma corporală, temperament şi patologia predominantă

1. Tipul “picnic-ciclotim” - se caracterizează corporal prin predominarea liniilor
rotunde: cap şi faţă rotundă, gât scurt, trunchi plin şi rotund, membre mai scurte,
ţesut adipos dezvoltat.
2. Tipul “leptosom-schizotim” (astenic) - se caracterizează prin predominarea
liniilor ascuţite: faţă ovoidă uscăţivă, gât lung, corp lung, torace lung şi plat,
musculatură şi adipozitate redusă.
3. Tipul atletic-epileptiform - conformaţia corporală este solidă, cu predominarea
liniilor pătrate şi trapezoide, colţuroase, cu dezvoltarea pronunţată a sistemului
osteo-muscular. Mişcările sunt mai lente, mai greoaie.
 APTITUDINILE

 Însușirile psihice și fizice relativ stabile care îi permit omului să efectueze cu succes
anumite activități.
Se caracterizează prin: ușurință, rapiditate și calitatea superioară a rezultatelor în realizarea
sarcinii

 Capacități- aptitudini împlinite care s-au consolidat prin cunoștințe și deprinderi

 Talent- combinare specifică a aptitudinilor care asigură posibilitatea realizării creatoare și

originale a unei activități.
DIFERENȚA DINTRE APTITUDINI ȘI CAPACITĂȚI
Andrei și Dan erau vecini până la vârsta de 11 ani. Ambii făceau parte din
echipa de fotbal a școlii și erau foarte pasionați de acest sport din cauza
energiei și abilităților sportive remarcabile. Ei erau recunoscuți de antrenor și
de colegi pentru ușurința și rapiditatea cu care anticipau și contracarau
acțiunile echipei adverse.
La un moment dat, părinții lui Dan i-au interzis acestuia să mai joace
fotbal, motivând că e prea riscant și se poate răni. Andrei a continuat să joace
și ulterior a ajuns într-una din echipele naționale ale țării.
La vârsta de 20 ani Andrei și Dan s-au reîntâlnit și pentru a-și aminti de
copilărie, au organizat un joc de footbal pe un teren din oraș. În timp ce juca,
Dan a constatat că nu mai are aceeași rapiditate și eficiență de care dăduse
dovadă în copilărie și îi este greu să țină paul cu Andrei care se descurca mult
mai bine pe teren, nu obosea repede și reușea să înscrie foarte ușor.

  Andrei și-a dezvoltat aptitudinea sportivă prin continuarea formării în

fotbal= capacitatea de a juca fotbal foarte bine
Dan nu și-a cultivat aptitudinea sportivă=capacitatea nu s-a mai dezvoltat
TIPOLOGI DE APTITUDINI

 După natura proceselor psihice sunt aptitudini:

Senzoriale- ex. acuitate vizuală, auditivă, olfactivă
Intelectuale- ex. inteligența
Psihomotorii- ex. dexteritate manuală
 După orientare (specializare):
Aptitudini generale- ex. inteligența
Aptitudini speciale- ex. aptitudini profesionale
INTELIGENȚA

=capacitatea de a stabili relații între obiecte, fenomene și evenimente cât mai diverse
sau
= capacitate generală de adaptare la situații noi prin proceduri cognitive
TEORIA FACTORIALĂ

 Teoria bifactorială susține caracterul complex, multidimen-sional al

inteligenței.
 El a constatat că performanța unei persoane la o singură sarcină corelează
pozitiv cu cea de la celelalte sarcini. Pe această bază a dedus că toate aceste
sarcini trebuie să aibă ceva în comun, o aptitudine generală și una specifică.

 Factorul g- aptitudini generale, comune tuturor sarcinilor 

 Factorul s- specifici, diferiți de la o sarcină la alta
TEORIA INTELIGENȚELOR MULTIPLE-H.
GARDNER
  O altă abordare multifațetară a inteligenței a fost dezvoltată de Howard
Gardner. Acesta introduce noțiunea de inteligență multiplă.
 Acesta a identificat 7 tipuri de inteligență distincte după care a mai adăugat
recent încă 2 tipuri.

Inteligență lingvistică;
Inteligența logico-matematică;  
Inteligență spațială; 
Inteligență muzicală;
Inteligență corporal- kinestezică;
Inteligența interpersonală;
Inteligența intrapersonală;
Inteligența naturalistă
Inteligența existențială
https://www.youtube.com/watch?v=w7-rYp-BQJQ
MĂSURAREA INTELIGENȚEI

 Primul test de inteligență a fost realizat în 1905 de Alfred Binet și

Theodore Simon. Testul este format din 30 de sarcini. Numărul de
probe rezolvate indică vârsta lor mentală.
TESTE DE INTELIGENȚĂ
 Stanford Binet
cuprinde mai multe subteste: raționament verbal, raționamente
abstract/spațial, raționament cantitativ, memorie de scură durată
 Testul conceput de D. Wechsler-Wisc III (IV)
diferă de proba Binet- Simon deoarece include subteste
separate în două mari categorii: probe verbale și probe de
performanță (nonverbale)
 Matrice Progresive Raven:
MĂSURAREA INTELIGENȚEI- IQ

1.Care este frecvența scorurilor IQ cuprinse între 85-115? Ce înseamnă

asta?
2.Care este frecvența scorurilor: IQ<70; IQ 70-130; IQ>145? Ce
înseamnă asta?