ISTORIA DESCOPERITĂ

PRIN INTERMEDIUL
BANILOR
Elev:Ciubotaru Nicoleta
Profesor:Catană Vera
Drahma de argint ■ Cea mai veche monedă
 atestată pe teritoriul
românesc este drahma de
argint în greutate de 8
grame, emisă de pólisul
 (orașul) grecesc Histria
 în anul 480 î.Hr. Ea a
fost urmată și de alte
emisiuni de monedă ale
polisurilor grecești din 
Dobrogea.
Kosoni de aur
■ Geto-dacii foloseau
monede macedonene,
apoi au început să emită
monede proprii din
argint, asemănătoare cu
cele ale celților, pentru
ca apoi să emită
celebrii kosoni de aur.
Care au circulat
începând cu anii 42-43 
Denarii romani și monedele bizantine
■ De asemenea 
monedele romane, cum
sunt denarii republicani
sau imperiali, au pătruns
și ele pe teritoriul Daciei,
înainte chiar de ocupația
romană, dar au continuat
să circule și după 
retragerea aureliană, fiind
apoi înlocuiți de monede
bizantine.
Ducați munteni 
■ În formațiunile statale
românești, s-a emis monedă,
primul voievod care a emis
monede fiind Vladislav I în 
Țara Românească, el bătând 
ducați munteni din argint,
urmat de Petru Mușat în 
Moldova, acesta
emițând groși de argint.
Groși de argint
■ Grosul moldovenesc  a fost prima
unitate monetară a 
Principatului Moldovei, emisă de
către domnul Petru Mușat al II-lea
 (1375 - 1391) în anul 1377.
Moneda avea un diametru de 18
milimetri și o greutate variabilă
(deobicei 0,97 de grame), în
totalitate din argint și avea
corespondență în sistemul monetar
polonez.
 ■ Spre deosebire de Țara Românească și
Moldova, Transilvania a avut emisiuni
Știai că? monetare de tip vest-european: groși, oboli, 
■ Moneda medalie al lui C.Brâncoveanu. dinari, creițari, guldeni, taleri și ducați,
începând cu anul 1538.
■ Pe teritoriul românesc pătrund foarte multe
monede, de-a lungul secolelor circulând: 
taleri turcești, galbeni ungurești șiaustrieci, 
zloți, carboave rusești, țechini  venețieni, în
total peste 100 de tipuri de monede. O emisie
de monedă a costat până și capul unui
domnitor. Este vorba de 
Constantin Brâncoveanu, cel care a emis o
monedă-medalie cu efigia sa pe ea, încălcând
astfel religia musulmană și dând motiv
turcilor otomani să îi ceară capul.
Monedele Sadagura 
■ Monedele Sadagura au fost
primele monede comune
Principatelor Române 
Moldova și Muntenia, fiind
puse în circulație de către
armata de ocupație rusă, în
timpul 
Războiului ruso-turc din 176
8-1774
.
Sfanțul de argint sau creițarul
■ Prin Regulamentele Organice
 adoptate în 1831 în 
Țara Românească și în 1832
 în Moldova, se stabilesc
monedele care pot fi folosite
pe teritoriul românesc:
galbenul austriac, sfanțul de
argint (din germană Zwanziger
[7]: „denumirea monedei de 20 

creițari”),
 ■ Ca o recunoaștere a Unirii, domnul 
Știai că? Alexandru Ioan Cuza propune baterea de
monedă, care să se numească „român”, sau
„romanat” (după propunerea lui 
Ion Heliade Rădulescu). Acest lucru însă nu era
posibil, fiind condiționat de cantitatea de metal
prețios din vistieria statului, dar și de puterea
otomană, care nu accepta emisia de monede
proprii a statelor vasale.
■ Cuza a bătut totuși în 1864 la Paris o monedă
de aramă de cinci sutimi cu chipul lui, dar
această monedă n-a fost pusă în circulație din
cauza opunerii Turciei. I s-a întâmplat lui Cuza
ceea ce i se întâmplase cu câțiva ani mai înainte
Domnitorului Barbu Știrbei care, bătând
monede fără învoirea Turciei, a fost silit să le
retragă din circulație.
Primul leu ■ La 22 aprilie 1867 a fost stabilită moneda
națională leu, ca o monedă bimetalică cu
etalonul la 5 grame de argint sau 0,3226
grame de aur și având 100 de diviziuni,
numite bani. Primele monede emise au fost
cele divizionare din bronz, cu valori
nominale de 1 ban, 2 bani, 5 bani și 10 bani,
care au fost bătute în Anglia în 1867.
■ Primele însemne monetare de hârtie sunt
biletele ipotecare, emise conform legii din 
12 iunie 1877, cu valorile nominale de 5 lei,
10 lei, 20 lei, 50 lei, 100 lei și 500 lei, de
către Ministerul de Finanțe, pentru a obține
fondurile necesare susținerii financiare a
Războiului de Independență.
Al doilea leu ■ În 1947, se face denominarea, la un raport
de 1 leu nou la 20.000 lei vechi.
Reevaluarea este realizată de regimul
comunist fără vreo avertizare prealabilă și
fără posibilitatea de a schimba mai mult
decât o sumă fixă din moneda veche.
Acest lucru a fost făcut pentru a nu
permite persoanelor din clasa mijlocie și
cea de sus să păstreze o mare parte din
venituri după naționalizare pentru a le
folosi la rezistența împotriva colectivizării
 și a instalării definitive a comunismului
 în România. La vremea introducerii
paritatea leu-dolar era de 150 de lei pentru
1 dolar.
Al treilea leu (ROL) ■ În 1952 se face reforma monetară, la un
raport de 1 leu nou = 20 lei vechi. Spre
deosebire de denominarea precedentă,
diferite rate de schimb au fost utilizate
pentru diferite modalități de schimb (
bani lichizi, depozite bancare, datorii
etc). Aceste parități variau între 20 și
400 de lei vechi pentru 1 leu nou. Niciun
avertisment premergător nu a fost dat
nici de data aceasta.
Al patrulea leu (RON)

■ Al patrulea leu (RON) este cel

aflat în circulație în prezent. Leul
românesc nou (codul ISO 4217:
RON) este noua unitate monetară
 a României. La data de 1 iulie 
2005, leul românesc a pierdut
ultimele 4 zerouri, prin 
denominare (reevaluare) la rata
de 1 leu nou (simbol bancar:
RON) pentru 10.000 lei "vechi"
(simbol bancar: ROL).
SURSE:
https://ro.wikipedia.org/wiki/Leu_rom%C3%A2nesc
https://www.google.com/