STATUL MEDIEVAL

Statele medievale în apusul

Europei
 Sec XI-XIII – perioada  Sec XIII-XV – perioada
monarhiei feudale monarhiei stărilor
- Suveranii şi-au - Monarhii colaborează cu
subordonat întreaga clerul, nobilimea şi cu
societate orăşenimea deoarece
- Monarhia a devenit regalitatea nu era
ereditară suficient de consolidată
- Monarhul avea întreaga - Au apărut adunările de
putere de decizie stări şi Consiliul regal
- Armatele regale au fost care îl spijineau pe
dotate cu arme de foc monarh în rezolvarea
problemelor statului
Parlamentul englez

Constituit în 1265, era alcătuit din

reprezentanţii stărilor privilegiate: nobilii,
clerul, burghezia
Adunările de stări

Adunarea Stărilor Generale – Franţa

Convocată pentru prima dată în timpul regelui Filip
al IV-lea cel Frumos (1285-1314)
-Starea I – clerul
-Starea a II-a – nobilimea
-Starea a III-a - orăşenimea
Statul medieval francez

Centralizarea şi unificarea
s-au realizat prin mărirea
domeniului regal prin:
confiscări, războaie,
căsătorii
Franţa în 1154 Franţa în 1435
 Consolidarea monarhiei

A început în
Hugo Capet

timpul
dinastiei
Capeţienilor
instaurată de
Hugo Capet.
 Întărirea puterii centrale
Filip II August (1180-1223) Ludovic IX cel Sfânt (1226-1270)
 Întărirea puterii centrale
Filip IV cel Frumos (1285-1314) Ludovic XI (1461-1483)
 Desăvârşirea centralizării

În Franţa, centralizarea progresează lent, timp de câteva secole, încheindu-se

după războiul de 100 de ani (1337-1453)
 Germania
► Spre deosebire de Franţa,
Anglia şi Spania, unde monarhia
feudală a realizat centralizarea
statului, în Imperiul Romano-
German şi Italia s-a menţinut
fărâmiţarea feudală.
► Marii feudali germani îl domină
pe împărat, care, lipsit de
domeniu şi neputând să-şi
desemneze succesorii, nu poate
realiza statul centralizat.
► Puternicele oraşe ale Hansei
n-au sprijinit centralizarea
statului, atâta vreme cât
interesele lor economice nu
coincid cu interesele politice ale
imperiului.
 Anarhia feudală
 În sec al XIII-lea, în Germania a
fost o perioadă de anarhie, în care
tronul a rămas vacant. Marii
feudali se luptau între ei, îi
asupreau pe ţărani, îi jefuiau pe
negustori.
 Peste tot domnea "legea
pumnului" şi luptele permanente
pentru tron.
 Acestei situaţii i-a pus capăt
Rudolf de Habsburg (1273-1291).
Lipsa autorităţii monarhului

Prin "Bula de Aur" din 1356 se stabilea

alegerea împăratului de către şapte principi
electori şi erau recunoscute privilegiile
principilor locali
Creşterea puterii marii nobilimi
 Hotărâm, cu deplinătatea puterii că
cel ce va fi ales... rege al romanilor,
îndată după această alegere,…,
trebuie să întărească principilor
electori... toate privilegiile,
documentele, drepturile, libertățile
și daniile, vechile obiceiuri și
demnitățile lor...”
(Bula de Aur)
 Existenţa ligilor

Oraşele germane s-au organizat pentru apărarea intereselor lor şi dobândirea

autonomiei faţă de marii feudali şi de împărat. Aceste ligi se ocupau cu dezvoltarea
legăturilor comerciale cu oraşele din alte ţări.
 Liga Hanseatică

Bremen

Hamburg
Rute comerciale ale Hansei
 ASPECTE STAT CENTRALIZAT STAT FĂRÂMIŢAT

PUTEREA
MONARHULUI Mare Mică

TERITORIUL
STATULUI Unificat Fărâmiţat

PIAŢA
ECONOMICĂ Unitară Dispersată

OBŢINEREA
TRONULUI Ereditar Prin alegere
 Dicţionar
 Stat centralizat = stat organizat în jurul
unei singure autorităţi
 Fărâmiţare feudală = divizarea autorităţii
centrale în favoarea marii nobilimi
 Adunarea stărilor = adunare reprezentativă
pentru cele trei stări ale regatului medieval
 Consiliu regal = adunare de demnitari
constituită la cererea regelui