COMPOSTAREA ÎN PROPRIA

GOSPODĂRIE

- SEMINAR 4 -
 PARAMETRII COMPOSTĂRII:
• APA – EXISTĂ UN OPTIMUM DE UMIDITATE, DE 50–60%, CARE FAVORIZEAZĂ PROCESELE
DIN CADRUL COMPOSTĂRII.

• AERUL - AERISIREA ADECVATĂ DETERMINĂ DEZVOLTAREA MICROORGANISMELOR CU

SPECIFICITATE PENTRU COMPOSTARE. ÎN ABSENŢA AERULUI SUNT FAVORIZATE PROCESE
DE FERMENTARE ANAEROBE, GENERATOARE DE SUBSTANTE CU MIROS NEPLĂCUT.

• CĂLDURA – TEMPERATURA POTRIVITĂ PENTRU COMPOSTARE ESTE ÎN ZONA 50–60 OC.

ESTE DOMENIUL OPTIM PENTRU ÎNMULŢIREA MICROORGANISMELOR RESPONSABILE DE
PROCESELE DE DESCOMPUNERE. DE ASEMENEA, LA ACEASTĂ TEMPERATURĂ NU SE MAI
SUNT DISTRUŞU AGENŢII PATOGENI, INSECTELE DĂUNĂTOARE, OUĂLE ŞI LARVELE
ACESTORA, SEMINŢELE DE BURUIENI.

• RAPORTUL C/N – ESTE IMPORTANT RAPORTUL C/N. DIFERITE TIPURI DE DEŞEURI AU

DIFERITE RAPOARTE C/N ŞI CALITATEA COMPOSTULUI REZULTAT ESTE DIFERITĂ. ESTE
NECESARĂ CUNOAŞTEREA ACESTUI RAPORT ŞI AMENDAREA CU MATERIALE DE
CORECTARE A SA. EL TREBUIE ADUS ÎN INTERVALUL POTRIVIT DE 30/35. LA SFÂRŞITUL
PROCESULUI EL AJUNGE ÎN JURUL VALORII DE 20.
IMPORTANT CA TOATE COMPONENTELE ACESTUIA SĂ FIE
MĂRUNŢITE. PRIN ACEASTA CREŞTE SUPRAFAŢA DE
ACŢIUNE A MICROORGANISMELOR, DEOARECE LOCUL DE
DESFĂŞURARE A PROCESELOR DE DESCOMPUNERE ESTE
LA SUPRAFAŢA CORPURILOR SOLIDE.

• INTRODUCEREA UNUI INOCUL BIOACTIV. PROCESUL

DE COMPOSTARE TREBUIE STIMULAT CU INOCUL
BIOACTIV. ACESTA POATE FI UN PRODUS DE SINTEZĂ SAU
NĂMOL DE LA STAŢIILE DE EPURARE.

• SUBSTANŢE MINERALIZANTE: ÎNAINTEA PROCESULUI

DE COMPOSTARE SE ADAUGĂ MINERALIZANŢI: AZOTAT DE
AMONIU (CU 37-40% SUBSTANŢĂ ACTIVĂ), 0,75–0,85%
SUPERFOSFAT DE CALCIU (17% SUBSTANŢĂ ACTIVĂ), 1%,
De-a lungul desfăşurării procesului pot să apară
abateri ale parametrilor de compostare:

Întreruperea fluxului de aer - se intensifică

activitatea microbiană anaerobă.

Apar mirosuri neplăcute - generate de alcooli şi

acizi organici volatili formaţi rapid. pH-ul sistemului se
reduce. Restabilirea regimului de funcţionare se face în
4–6 zile.

Creşterea umidităţii - favorizează dezvoltarea

populaţiilor microbiene anaerobe cu aceleaşi efecte.
FAZELE COMPOSTĂRII

FAZA 1: fermentare mezofilă, 25-40°C; are loc creşterea

populaţiilor de microorganisme şi însămânţarea cu nămol biocativ;
FAZA 2: fermentare termofilă, la 50-60°C. Se descompun
celuloza, hemiceluloza, lignina şi alte materiale rezistente chimic.
Limita superioară a stadiului termofil este de 70°C. Menţinerea
timp de o zi la această temperatură asigură distrugerea patogenilor
şi contaminanţilor;
FAZA 3: maturare. Se desăvârşesc unele procese de
descompunere:
- metabolizarea substanţelor carbonate uşor fermentabile
(celuloza 65 - 24g%);
- îmbogăţirea cu substanţe rezistente la descompunere (lignina
14 - 30 g%);
- acumulare de azot proteic (1,2-2,5g%);
- sinteza de humus;
- acumulare de substante minerale.
ÎN CE FEL DE GOSPODĂRII SE POATE
APLICA COMPOSTAREA?

• PROCESUL DE COMPOSTARE SE POATE APLICA ÎN

ORICE TIP DE GOSPODĂRIE, DE LA CASELE
PARTICULARE DIN ZONA RURALĂ SAU DE LA ORAŞ, LA
LOCUINŢELE DIN BLOCURI.

• METODELE DIFERĂ ÎN FUNCŢIE DE TIPUL DE

LOCUINŢE.
COMPOSTAREA ARE EFECTE NEGATIVE ?

• COMPOSTAREA NU ARE EFECTE NEGATIVE, ÎN URMA

PROCESULUI DE COMPOSTARE NU IAU NAŞTERE SUBSTANŢE
DĂUNĂTOARE MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR.

• DUPĂ SELECTAREA MATERIALULUI ORGANIC DIN DEŞEURI,

ACESTA NU MAI ESTE GUNOI, EL SE TRANSFORMĂ ÎN
SUBSTANŢĂ DIN CARE, CU AJUTORUL NATURII, FABRICĂM SOL
VEGETAL.
 DE CÂT TIMP AVEM NEVOIE PENTRU A
PRODUCE COMPOST?

• ÎN FUNCŢIE DE COMPONENŢA DEŞEURILOR ORGANICE ÎN 3 - 4 LUNI

PUTEM OBŢINE UN ÎNGRĂŞĂMÂNT ORGANIC DE CALITATE ŞI ÎN 5 –
6 LUNI COMPOST CARE POATE FI FOLOSIT CA SOL VEGETAL.
 COMPOSTAREA LOCALĂ
• DIN ANTICHITATE ESTE CUNOSCUT FAPTUL CĂ DEŞEURILE
ORGANICE SE POT COMPOSTA ŞI ASTFEL REFOLOSI.

• SUBSTANŢA OBŢINUTĂ ÎN ACEST MOD SE POATE FOLOSI CA

ÎNGRĂŞĂMÂNT ORGANIC SAU SOL VEGETAL.

• MAI PUŢINI SUNT CEI CARE ŞTIU CE METODĂ ESTE APLICATĂ.

 CUM SĂ COMPOSTĂM?
• LADA DE COMPOST SE AŞEAZĂ ÎNTR-UN LOC FERIT DE SOARE,
APROAPE DE GOSPODĂRIE. PE FUNDUL LĂZII SE PUN CCA. 20
CM DE DEŞEURI FIBROASE PESTE CARE SE ÎMPRĂŞTIE PUŢIN
ÎNGRĂŞĂMÂNT ORGANIC.

• LADA DE COMPOST POATE FI DE MAI MULTE TIPURI: DIN

SCÂNDURI ASAMBLATE, PLASĂ DE SÂRMĂ ZINCATĂ ÎNTINSĂ ÎN
JURUL UNOR PRIPOANE ETC.

• DIMENSIUNILE OPTIME SUNT: 80X80X80 CM SAU 95X95X75 CM

SAU 100X100X100 CM.
 CE TREBUIE EVITAT?
 MATERIALELE BOLNAVE, INFESTATE DE DĂUNĂTORI;

 SEMINŢELE BURUIENILOR ANUALE, RĂDĂCINILE

BURUIENILOR PERENE;

 PRAFUL PROVENIT DIN ASPIRATOR;

 UNTDELEMN, ULEI;

 RESTURI DE CARNE;

 AMBALAJE CARE CONŢIN ALUMINIU SAU MASE PLASTICE.

 CARE ESTE DECI PRIMUL PAS CARE TREBUIE FĂCUT?

TOATE RESTURILE „VERZI” DIN BUCĂTĂRIE (COJI DE CARTOFI,

RESTURI DE FRUCTE, DE ZARZAVAT, ALIMENTE VEGETALE) SE ADUNĂ
ÎNTR-UN VAS SPECIAL.

LA ACEST AMESTEC SE POT ADAUGA: COJI DE OUĂ, ZIARE ALB-NEGRU

TĂIATE FÂŞII, ZAŢ DE CAFEA ŞI CEAI, PĂR, PENE.

SE ADAUGĂ UN STRAT DE PĂMÂNT DE CCA. 5 CM ŞI ALT STRAT DE

DEŞEURI ORGANICE COMPOSTABILE.

CONTINUĂM ÎN ACEST MOD, AVÂND GRIJĂ CA ULTIMUL STRAT SĂ FIE

DIN PĂMÂNT ACOPERIT CU IARBĂ SAU FRUNZIŞ.

DUPĂ 3-6 LUNI SE POATE CERNE COMPOSTUL CARE SE POATE UTILIZA

CA ÎNGRĂŞĂMÂNT ORGANIC PENTRU PLANTELE DIN GRADINĂ SAU
GHIVECE.
 CÂTEVA SFATURI UTILE:
AMESTECAM DESEURILE USCATE CU CELE UMEDE, PE
CELE FINE CU CELE FIBROASE.

ÎNAINTE DE A LE ARUNCA ÎN COMPOST RESTURILE DE

IARBĂ TREBUIE AMESTECATE CU MATERIALE FIBROASE
MAI ROBUSTE CA SĂ NU PUTREZEASCĂ (RESTURI DE PAIE,
HÂRTIE DE ZIAR ALB-NEGRU, RESTURI DE CRENGI
MĂRUNŢITE).

RESTURILE ORGANICE TREBUIE TOCATE, MARUNŢITE ÎN

BUCĂŢI DE APROXIMATIV 5 CM.

PENTRU A ACCELERA PROCESUL DE COMPOSTARE,

AMESTECUL SE REMANIAZĂ (REARANJEAZĂ) LA FIECARE
2-3 LUNI, PENTRU A ASIGURA O AERARE MAI BUNĂ.
 CARACTERISTICILE COMPOSTULUI MATUR:

 SE PREZINTĂ CA UN PRODUS OMOGEN DE CULOARE BRUN ÎNCHIS

SAU NEGRU.
 MIROSUL ESTE DE PAMÂNT REAVĂN FĂRĂ ALTE MIROSURI
NEPLĂCUTE.
 MĂRIMEA PARTICULELOR ESTE MAI MICA DE 1,2 CM.
 ESTE UN PRODUS STABIL (CAPABIL SĂ FIE STOCAT PENTRU O
PERIOADĂ REZONABILĂ DE TIMP FĂRĂ SĂ ÎŞI PIARDĂ
CARACTERISTICILE NUTRITIVE).
 NU CONŢINE SEMINŢE VIABILE DE BURUIENI.
 NU CONŢINE FITOTOXINE SAU CONTAMINANŢI VIZIBILI.
 ARE PH-UL ÎNTRE 6,0–7,8.
Compostarea cu ajutorul râmelor
(Vermicompostarea)
- Seminar 5 -
 INTRODUCERE

• VERMICOMPOSTUL SAU VCOMPOSTUL ESTE

AMESTECUL HETEROGEN AL COMPOSTĂRII
RESTURILOR VEGETALE ŞI DEŞEURILOR ALIMENTARE
DE CĂTRE ANUMITE SPECII DE VIERMI (RÂME).

• COMPOSTUL REZULTAT, FORMAT DIN APĂ,

NUTRIENŢI SOLUBILI ŞI BACTERII ESTE UN EXCELENT
FERTILIZANT ORGANIC.

• VIERMII MĂNÂNCĂ APROXIMATIV CÂT JUMĂTATE

DIN GREUTATEA CORPULUI LOR, IAR COMPOSTUL
ESTE GATA ÎN PATRU LUNI ŞI JUMĂTATE.
SPECII POTRIVITE DE VIERMI
CELE MAI FOLOSITE SPECII DE VIERMI (FOLOSIŢI PENTRU
COMPOSTARE) SUNT EISENIA FOETIDA, PERIONYX
EXCAVATUS, DAR ŞI VIERMII EUROPENI DIN SPECIA EISENIA
HORTENSIS CARE SUNT ŞI CEI MAI TOLERANŢI ÎN MEDIU ACID.

ACESTE SPECII SE GĂSESC ÎN SOLURI BOGATE ÎN SUBSTRAT

ORGANIC DIN EUROPA ŞI AMERICA DE NORD ŞI TRĂIESC ÎN
VEGETAŢIE AFLATĂ ÎN PUTREFACŢIE, COMPOST ŞI ÎN GRĂMEZI DE
MATERIE ORGANICĂ AFLATE ÎN DESCOMPUNERE. ÎNTRUCÂT EI
TRĂIESC LA MICĂ ADÂNCIME ÎN PĂMÂNT ŞI SE HRĂNESC CU
MATERIA VEGETALĂ DIN SOL, SE ADAPTEAZĂ UŞOR LA HRANA
CU DEŞEURI ALIMENTARE SAU VEGETALE DIN COŞURILE DE
GUNOI.

VIERMII FOLOSIŢI ÎN COMPOSTARE SE POT CUMPĂRA DE PE

INTERNET, DIN FERME SPECIALE SAU DIN MAGAZINELE CE
CONŢIN ARTICOLE DE PESCUIT, UNDE SUNT VÂNDUŢI CA
MOMEALĂ. POT FI COLECTAŢI DE ASEMENEA DIN COMPOSTURI ŞI
GRĂMEZI DE MATERIE ORGANICĂ AFLATE ÎN DESCOMPUNERE.
 ECHIPAMENTUL
NECESAR

Containerele folosite pentru vermicompost variază mult în funcţie de

mărimea sistemului dorit. Containerele de compostat pentru grădină sunt
făcute din cărămizi aşezate în forma unei cutii. Pentru apartamente se
pot folosi ca recipiente de compostare, găleţi de plastic refolosite sau
containere speciale pentru compostare, ce se găsesc în comerţ.

Alte echipamente şi materiale necesare pentru o astfel de compostare

sunt: o lingură mare cu care se amestecă conţinutul recipientului; un
filtru şi un vas mare folosite pentru a filtra reziduurile lichide şi lichidul
uzat; vase folosite pentru a depozita lichidul rezultat.
IN PROCESUL VIERMICULTIVĂRII TREBUIE SĂ SE RESPECTE URMĂTOARELE ETAPE:

A) PREGĂTIREA SUBSTRATULUI NUTRITIV; 

 SUBSTRATUL NUTRITIV DE BAZĂ POATE FI ALCĂTUIT DIN
DEJECŢIILE ANIMALELOR, DUPĂ FERMENTARE.
 DEJECŢIILE CARE NU AU FOST SUPUSE FERMENTĂRII (CU
EXCEPŢIA CELOR DE IEPURE) NU POT FI FOLOSITE ÎN CALITATE
DE SUBSTRAT NUTRITIV.
 DUPĂ FERMENTARE SUBSTRATUL NUTRITIV ESTE SUPUS
ANALIZELOR CHIMICE.
 DACĂ ACEASTA NU ESTE POSIBIL, ATUNCI PENTRU A
DETERMINA CALITATEA SUBSTRATULUI NUTRITIV SE
FOLOSEŞTE TESTUL "50 RÂME", CARE CONSTĂ ÎN
URMĂTOARELE: ÎNTR-O LADĂ SE PLASEAZĂ O CANTITATE
ANUMITĂ DE SUBSTRAT NUTRITIV, PREGĂTIT PENTRU
b) formarea parcelelor, lojelor, sectoarelor,
grămezilor;
 Pentru gospodăriile mari, dimensiunile sectoarelor
sunt de 1 m lăţime şi 50 m lungime, în care grosimea
substratului nutritiv trebuie să fie de 25-35 cm (vara)
şi 35-45 cm (iarna).

 Sectoarele se împart în loje, dimensiunile acestora

fiind de 1 m lăţime şi 2 m lungime. Aşadar, un sector
este alcătuit din 25 loje. 

 Intr-o lojă trebuie să fie plasat până la 1 tonă de

substrat nutritiv. Alegerea locului pentru
viermicultivare joacă un rol important în procesul de
prelucrare a deşeurilor organice.

 Dacă conform testului "50 râme" substratul este

calificat benefic pentru viermicultivare, în el se
plasează râmele.
c) plasarea în substrat a râmelor şi transferarea lor pe
parcursul procesului bioconversiei în sectoare noi; 
 Inainte de plasarea râmelor substratul se stropeşte abundent.

 Plasarea râmelor se efectueaza ziua, deoarece sub influenţa luminii ele se ascund
repede în substrat.

 Pe parcursul procesului tehnologic de prelucrare a deşeurilor organice trebuie ţinut

cont de respectarea cerinţelor expuse mai sus.

 Dacă într-o lojă au fost plasate 30 - 100 mii indivizi, atunci procesul de prelucrare
durează 6 luni.
 După prelucrarea completă a substratului nutritiv, este
necesară reamplasarea râmelor în loje noi.
 Acest proces decurge astfel: timp de 14 zile nu se dă hrană suplimentară, după
care de-a lungul lojei (sectorului) se adaugă substratul nutritiv, pe centru.

 Râmele se încadrează în acest substrat nutritiv şi se înlătură împreună cu el,

plasându-se în alte loje (grămezi) cu substrat nutritiv.
d) colectarea biohumusului şi pregătirea lui pentru utilizare
sau păstrare.

 Biohumusul obţinut este uscat, cernut şi ambalat în saci din

polietilenă sau este administrat în stare brută pe câmpuri.

 Dintr-o tonă de deşeuri organice pe parcursul a 6 luni se pot

obţine 500-600 kg de biohumus.
 VERMICULTURA LA SCARĂ LARGĂ
• VERMICOMPOSTAREA LA SCARĂ LARGĂ ESTE
PRACTICATĂ ÎN CANADA, ITALIA, JAPONIA, FILIPINE
ŞI SUA.

• UNELE SISTEME FOLOSESC UN CORDON

PLURISTRATIFICAT CARE FUNCŢIONEAZĂ CA UN
CONTAINER ÎN CARE VIERMII POT SĂ TRĂIASCĂ.

• DEŞI ACEST SISTEM NU ARE BARIERE FIZICE PENTRU A PREVENI

EVADAREA VIERMILOR (TEORETIC ACEŞTIA NU AR TREBUI SĂ
EVADEZE, DATORITĂ ABUNDENŢEI ÎN MATERIE ORGANICĂ CU
CARE SE POT HRĂNI), ADESEA SE FOLOSESC PARDOSELI DE
BETON PENTRU A PREVENI APARIŢIA PRĂDĂTORILOR.
 VERMICULTURA LA SCARĂ MICĂ

• PENTRU A FACE O COMPOSTARE CU VIERMI ACASĂ, SE

GĂSESTE O MARE VARIETATE DE CONTAINERE SPECIAL
ADAPTATE ÎN COMERŢ. CELE MAI BUNE CONTAINERE SUNT
CELE CONFECŢIONATE DIN PLASTICURI SEMI-RECICLATE.
CELE DIN LEMN SE DEGRADEAZĂ MAI UŞOR ŞI AU NEVOIE
DE ÎNLOCUIRE.

• ACEST TIP DE VERMICULTURĂ ESTE POTRIVITĂ PENTRU A

TRANSFORMA RESTURILE PROVENITE DIN BUCĂTĂRIE ÎN
ÎNGRĂŞĂMINTE ORGANICE DE O CALITATE SUPERIOARĂ.
VIERMII POT DESCOMPUNE MATERIA ORGANICĂ FĂRĂ NICI
UN EFORT SUPLIMENTAR DIN PARTEA OMULUI.

• VIERMII DE PĂMÂNT ŞI BACTERIILE SUNT PRINCIPALII

BIOCATALIZATORI ÎN DEGRADAREA RESTURILOR
ALIMENTARE. ALTE SPECII CARE CONTRIBUIE LA
DEGRADAREA UNOR ASTFEL DE DEŞEURI SUNT: INSECTE,
ALŢI VIERMI DE PĂMÂNT ŞI MUCEGAIURI.
 CONDIŢII DE COMPOSTARE
 VIERMII NECESITĂ OXIGEN, AŞA CĂ RECIPIENTUL
TREBUIE SĂ RESPIRE. ACEASTA SE POATE REALIZA
PRIN ÎNDEPĂRTAREA MATERIALULUI COMPOSTAT,
CREAREA UNOR ORIFICII PRIN CARE AERUL SĂ
PĂTRUNDĂ ÎN COŞ SAU UTILIZAREA UNUI
CONTAINER ÎN FLUX CONTINUU. DACĂ SE CREAZĂ
CONDIŢII DE ANAEROBIOZĂ, ATUNCI SE PRODUC
SUBSTANŢE PUTERNIC ODORIZANTE ŞI SE CREAZĂ
UN MEDIU TOXIC PENTRU VIERMI.

 PENTRU O COMPOSTARE ÎN FLUX CONTINUU SE

POATE DISPUNE O ŢEAVĂ PRIN CARE SE EXTRAGE
LICHIDUL ÎN EXCES, IAR ACEST LICHID SE POATE
UTILIZA CA ÎNGRĂŞĂMÂNT PENTRU PLANTE. ÎN FLUX
CONTINUU NU SE ACUMULEAZĂ LICHIDE ÎN EXCES,
CI AR PUTEA FI NECESAR UN ADOS DE LICHIDE.

 PH-UL AR TREBUI SĂ FIE UŞOR ALCALIN. CREŞTERA

PH-ULUI SE POATE REALIZA PRIN ADĂUGAREA
OCAZIONALĂ DE CARBONAT DE CALCIU SAU SE POT
ADĂUGA COJI DE OUĂ.

 VIERMII PREFERĂ TEMPERATURI CUPRINSE ÎNTRE 15

ŞI 21 DE GRADE CELSIUS.
 RECOLTAREA COMPOSTULUI

• COMPOSTUL ESTE GATA ATUNCI CÂND NU MAI CONŢINE

URME DE MATERIAL ORGANIC NECONSUMAT.

• EXISTĂ MAI MULTE METODE DE RECOLTARE,

DEPINZÂND DE SCOPUL PENTRU CARE SE FOLOSEŞTE
COMPOSTUL.
 PROBLEME
• REZULTAREA UNOR MIROSURI NEPLĂCUTE, DATORITĂ UNEI
ABUNDENŢE DE DEŞEURI CARE PERMIT CREAREA CONDIŢIILOR
DE ANAEROBIOZĂ ŞI REZULTĂ PRIN URMARE AMONIACUL ŞI ALTE
SUBSTANŢE PUTERNIC ODORE.

• PENTRU A PREVENI APARIŢIA UNOR ASTFEL DE MIROSURI SE

RECOMANDĂ:
• INTRODUCEREA DE ZIARE ÎN INTERIORUL CONTAINERULUI PENTRU O MAI BUNĂ
AERARE ŞI ABSORBŢIE A LICHIDELOR;
• A NU SE MAI INTRODUC ALTE DEŞEURI ORGANICE PÂNĂ CÂND NU SE TERMINĂ
COMPOSTAREA.

• ROZĂTOARELE POT FI ATRASE DE ANUMITE ALIMENTE ŞI

MIROSURI, PROVENITE DE LA ACESTE CONTAINERE. ACEASTĂ
PROBLEMĂ SE REZOLVĂ PRIN UTILIZAREA UNUI RECIPIENT DE
COMPOSTARE SIGILAT, DAR APARE PROBLEMA ALIMENTĂRII CU
OXIGEN.

• ÎN PERIOADA CĂLDUROASĂ, ACESTE CONTAINERE ATRAG MULTE

INSECTE ŞI MUŞTE, DACĂ NU SUNT ACOPERITE.
 AVANTAJE

• ÎMBUNĂTĂŢIREA ÎNSUŞIRILOR FIZICO-CHIMICE ALE

SOLULUI:
• ADOS DE MICROORGANISME, HORMONI (AUXINE),
ENZIME (FOSFATAZE, CELULAZE);
• CAPACITATE DE REŢINERE A APEI ÎMBUNĂTĂŢITĂ;
• INTENSIFICĂ GERMINAREA, CREŞTEREA PLANTELOR.

• ECONOMIC

• ECOLOGIC