UST

CatedraFizică
Catedra FizicăTeoretică
TeoreticăşişiExperimentală.
Experimentală.
FACULTATEAFIZICA
FACULTATEA FIZICAMODERNĂ
MODERNĂŞIŞITEHNOLOGII
TEHNOLOGII
FORMATIVE.
FORMATIVE.
ARHITECTURACALCULATORULUI.
ARHITECTURA CALCULATORULUI.
TEMA:DISPOZITIVE DE MEMORARE DE MARE
CAPACITATE.HARD DISC –
FUNCTIONARE,COMPONENTELE DE
BAZĂ,CARACTERISTICELE, INTERFEŢE.UNITAŢI
CD,DVD- TIPURI ŞI STRUCTURA.UNITAŢI DE BAZĂ.
 Cuprins

Întroducere
1.Dispozitive de memorare de mare capacitate.
2.Hard disc – functionare,componente de
baza,caracteristicele,interfeţe.
3.Unitaţi CD, DVD –tipuri şi structură.Unitaţi de bază.
Concluzii.
Bibliografie.
Întroducere
Memoria externa este o memorie suplimentară care
comunică cu microprocesorul prin intermediul magistralei
de date şi magistralei de comenzi.Ea este o memorie
nevolatila din care se poate citi şi in care se poate scrie.
Memoria externa are de obicei o capacitate mult mai
superioara celei interne, în care se pot înmagazina mai
multe programe precum si datele corespunzatoare lor.
1.Dispozitive de memorare de mare capacitate.

 Memoria externa e reprezentata în mod special de discurile magnetice,discuri

asemanatoare ca forma şi mod de utilizare cu discurile de pick –up, dar cu
proprietaţile benzii magnetice.De pe aceste discuri se poate citi,dar de
asememea se pot scrie informaţii pe suportul lor magnetic.Dispozitivele de
memorare de mare capacitate sunt în principiu discuri fixe( hard-disk) şi
discuri flexibile (floppy-disk).
 Discurile fixe sunt montate de obicei în interiorul unităţii centrale şi nu pot fi
detaşate de calculator decât prin demontarea acesteia.
 Discurile flexibile se folosesc cât este nevoie,ele fiind introduse într-un locaş
special,după care pot fi recuperate cu uşurinţă.
1.Dispozitive de memorare de mare
capacitate.
Cea mai familiară metodă de împărţire a dispozitivelor de memorare este în funcţie de tipul
dispozitivului.Putem întîlni :discuri, dischete,HDD,FDD,cartel PC Card,discuri magneto-
optice, CD- ROM-uri,unităţi de bandă,DVD,etc.
Dispozitivele de memorare pot fi caracterizate prin:
 Capacitate
 Viteză
 Confort în folosire
 Cost
La construcţia dispozitivelor se folosesc trei tehnologii de bază:
 Magnetică
 Optică
 Magneto- optică
 2.Hard disc: funcţionare,componente de
bază,caracteristicele,interfeţe.

Principala componentă a unui calculator,utilizată pentru

memorarea programelor o reprezintă hard-discul.Acesta
poate fi asemănat cu o dischetă de mare
capacitate,integrată într-o unitate încapsulată.
În funcţie de interfaţa de conectare hard –discurile se
clasifica în:
 Hard-discuri SCSI
 Hard-discuri EIDE
 Сum funcţionează Hard-discul şi care sunt
componentele sale ?

Hard-discul este compus din:

 Carcasă
 Un platan ( sau mai multe)
 Un motor
 Un braţ de citire
 O interfaţă
 O placă logică
În mod normal ,capacitatea unui hard-disc în ziua de azi este de aproximativ de câteva
sute de Gb.
Un hard-disc cu o capacitate de 100 Gb poate stoca 100
de miliarde de bytes.
Componentele de bază a unui hard disc.
 Componentele de bază a unui
hard-disc.

 Placa logica.Ea se afla pe partea de jos a hard-discului.Aceasta oferă

calculatorului manualul de utilizare.Prin aceasta, calculatorul îşi
poate face o idee despre dispozitivul conectat (HDD): ce tip este,cât
de mare este,ce cablu este conectat şi cum să acceseze
dispozitivul.Pentru a grăbi procesul de citire, hard- discurile sunt
dotate cu un cache, o mică memorie unde sunt stocate datele înainte
de a le trimite mai departe.Atunci când datele din cache sunt
preluate,următorul pachet citit este copiat în cache.Acest proces este
valabil şi pentru scriere,doar că este inversat.
Componentele de bază a unui
hard-disc.

 Motorul. Motorul este folosit pentru a roti platanele pe

care sunt scrise datele.Acesta este controlat de către placa
logică, funcţionând la o viteză de 7.200...10.000 rotaţii pe
minut.Într-un laptop, viteza de rotaţie este de obicei între
4200 şi 5400 rotaţii pe minut.
 Componentele de bază a unui
hard-disc.

 Platanele şi capetele de citire/scriere.

Platanele sunt discuri magnetice subţiri, confecţionate din aluminiu şi acoperite cu un strat foarte subţire
de material cu proprietăţi magnetice.Datele de pe un hard-disc sunt organizate în cercuri concentrice
numite track-uri.Un hard –disc poate avea mai multe capete de citire,în dependenţă de numărul de
platane.Înalţimea de plutire a capetelor de citire poate fi de 0.1 microni.Dacă braţul s-ar afla la o distanţă
prea mare de disc,ar polariza şi spaţiul de lîngă locul unde trebuie.Din acest motiv hard-discurile sunt
foarte sensibile la socuri,mai ales când sunt pornite.Capetele de citire /scriere sunt puse in mişcare de
către un motor pas-cu-pas.Ele reprezintă nişte electromagneţi care efectuează conversia semnalelor
electrice în câmpuri magnetice şi invers.Datorită efectului planar, capul de citire pluteşte deasupra
discului, la o distanţă determinată de viteza de rotaţie,forma capului şi tensiunea arcului.Chiar dacă
suprafaţa nu este perfect plată, capul va urmări neregularităţile.Una din cauzele cele mai obişnuite de
distrugere a discurilor este deteriorarea suprafeţei acestora de către impurităţile colectate de citire/scriere.
 Funcţionarea ( citirea şi scrierea ) unui hard-
disc.

Un cluster reprezintă o colecţie de sectoare grupate împreună de sistemul de fişiere pentru a

simplifica lucrurile.Prin procedeul de clusterizare se poate pierde spaţiul de pe hard-disc.Când
utilizatorul cere informaţia de pe hard-disc,sistemul de operare accesează MFT (master file
table),un index cu fişiere şi locaţiile lor,prin controlerul hard –discului, pentru a găsi clusterul
unde este stocat.Sistemul de operare spune hard-discului,prin controlerul hard drive-ului,că are
nevoie de un fişier dintr-un cluster.
Placa logică a HDD-lui va acţiona motorul şi va roti platanele.Informaţia este trimisă în
cache-ul hard disc-ului, ca mai apoi să fie trimisă către memoria RAM şi mai departe către
dispozitivele de ieşire.Procesul de scriere este inversul citirii, cu o mică excepţie.În loc să
acceseze MFT pentru a găsi locaţia unui fişier, accesează file table pentru a găsi clustere libere
pentru scriere.
 Interfeţe de stocare.

O interfaţă leagă doua dispositive diferite. Toată informaţia din sistemul de

stocare trece prin interfaţă pentru a ajunge la CPU şi memorie.
Interfeţele pot fi proiectate la doua niveluri :

Nivelul de dispozitiv
- ,proiectată pentru a asigura legătura între un
anumit tip de dispozitiv şi sistemului gazdă.


Nivelul de system, asigură conexiunea la un nivel mai înalt.
-
Interfeţe de stocare.

 Interfaţa AT Attachement.
Este interfaţa dominantă.Se caracterizează prin viteză,cost redus şi uşurinţă în
exploatare.Standardul ATA acceptă două mari categorii de transferuri Programmed I/O –PID şi
Direct memory Acces –DMA.

 Interfaţa SCSI.
Este o interfaţă de nivel sistem,care oferă o magistrală completă de extensie pentru conectarea
echipamentelor periferice.

Tipurile principale de interfeţe SCSI sunt: SCSI1,SCSI2,SCSI3,arhitectura SCSI

avansată,Twinchannel SCSI, Ultra SCSI.
3.Unităţi CD,DVD – tipuri şi structura.
Unităţi de bază.
 Discul compact CD este un disc optic folosit pentru a stoca informaţii de natură
foarte diversă în format digital,creat iniţial pentru înregistrări audio.Discul se
numeşte optic după procedeul de înregistrare(scriere) şi redare(citire), bazat pe
utilizarea unui fascicul de lumină laser focalizat.
Clasificarea discurilor optice după caracteristicile înregistrărilor:
 Discuri cu informaţii permanente,produse în fabrică (read only media,ROM).
Exemple: CD,CD-ROM,DVD,BD-ROM.
 Discuri ce pot fi înregistrate la utilizator doar o singură data (write once media,
writable).Exemple:CD-R ,DVD-R, DVD+R,BD-R.
 Discuri ce pot fi înregistrate de mai multe ori (re-write media,re –
writable).Exemple:CD-RW, DVD-RW, DVD+RW,DVD-RAM,BD-RE.
3.Unităţi CD, DVD- tipuri şi structură.
Unităţi de bază.

 DVD –Digital Video Disc sau Digital Versatile Disc sunt de stocare fişiere video şi
date.DVD-urile au aceleaşi dimensiuni ca şi compact discurile,dar sunt capabile să stocheze aproape
de 7 ori mai multă informaţie.
 DVD –ROM(Read Only Memory)---Păstrează date care pot fi doar citite nu şi
scrise.
 DVD-R şi DVD+R( Recordable)---Pot fi scrise o singură dată, după care
funcţionează ca un DVD-ROM,DVD-RW (Rewritable), DVD +RW şi DVD-RAM ( Random acces
memory) pot fi scrise şi şterse de mai multe ori .
Lungimea de undă a unui laser folosit pentru DVD-uri standard este de 650nm,astfel lumina are culoarea
roşie.DVD- urile folosesc un laser emis de către o diodă cu o lungime de undă de 650nm, care în
comparaţie cu cea folosită la CD de 760nm, permite gravarea unor gropi mai mici pe suprafaţa
discului,permiţînd DVD-urilor să aibă o capacitate de stocare mai mare.Înregistrarea pe două straturi
permite DVD-R şi DVD+R să stocheze o cantitate considerabilă de date – până la 8,54 GB per disc.
 Unităţi de bază.
 Solid –State Drives (SSD)--- Aceste unităţi sunt mai mult decât un
hard-disс regulat, deoarece acestea utilizează aceeaşi interfaţă şi
conexiuni.
 Smard Card ---Aceste dispositive sunt numite carduri de
memorie.Sunt folosite pentru o serie de dispositive,cum ar fi
PDA-uri, telefoane mobile şi laptop -uri.
 Online stocare---Stocarea datelor la distanţă.Există site-uri de
stocare online ,care permit utilizatorilor de calculatoare să
păstreze datele pe serverele lor pentru o taxă.
 Unităţi de bază.

 Tape Drive---Acest tip de unitate utilizează un cartuş de

bandă magnetică pentru a stoca datele.Acestea sunt cele
mai utilizate pentru backup de date,conectate la un
calculator printr-un cablu USB. Capacitatea de
stocare---sute de gigabytes.
 Flash Drives--- Sunt foare mici ca dimensiune ,dar cu o
capacitate mare.Sunt cunoscute sub numele de drive-uri
USB.
Concluzii

 Astazi, sunt o sumedenie de dispositive create pentru stocarea

datelor ,dar noi decidem unde să păstrăm informaţia . Deşi precizia
şi viteza hard –discurilor pare uimitoare ,ele sunt totuşi cele mai
încete componente dintr-un calculator,deoarece conţin elemente
mecanice.Dispozitivele mici sunt comode in întrebuinţare ,sunt
portabile ,dar pot fi expuse deteriorărilor. Eu cred că e mai bine sa
păstrăm aceeaşi informaţie pe diferite unităţi ,să ne folosim de cele
mobile şi compacte ,dar să păstrăm şi copii de rezervă pe nişte
unităţi de încredere,ca să nu pierdem datele şi informaţiile preţioase.
 Bibliografie

1.Anca Vasilescu .Arhitectura calculatoarelor.Suport de curs.

2.Andrew Tanenbaum –Organizarea structurală a calculatoarelor,Editura Agora,1999.
3.Floarea Baicu ,Liviu Gabriel Baicu .Arhitectura calculatoarelor.Editura Universitară
Bucureşti,2014.
4.https://sites. google. com.>modulul 1.
5.https://www.q referat.com.
6.https://totuldesprecalculatoare.weebly.com.
7.www.descoperă.org.
8.https://www.scritub.com>Informatica.
9.https://pourelion.fileswrdpress.com.