MODERNISMUL FILOZOFIC

Lucian Blaga
Universul poetic

E din neamul mare al licuricilor - omul: un vierme

ce se transformă în lumină când iubeşte.
 MODERNISMUL FILOZOFIC

LUCIAN BLAGA

UNIVERSUL POETIC

Page  2

„Lucian Blaga e mut ca o lebădă”
poet, dramaturg, eseist, filozof, traducător
născut pe 9 mai 1895 la Lancrăm , județul Alba

 Copilăria i-a stat, după cum mărturisește el însuși, „sub semnul unei fabuloase
absențe a cuvântului”; nu a vorbit până la vârsta de 4 ani.

Page  3
Page  4
 Volume de versuri
 1919 - Poemele luminii
 1921 - Pașii profetului
 1924 - În marea trecere
 1929 - Lauda somnului
 1933 - La cumpăna apelor
 1938 - La curțile dorului
 1942 - Poezii, ediție definitivă
 1943 – Nebănuitele trepte
Cicluri de versuri editate postum
 Vârsta de fier- 1940-1944
 Cântecul focului
 Corăbii cu cenușă
 Ce aude unicornul
Page  5
 Filosofie
Creația sa filosofică este grupată în trei
trilogii:
 1943 - Trilogia cunoașterii în trei
volume: Eonul dogmatic,
Cunoașterea luciferică, Cenzura
transcendentă.
 1944 - Trilogia culturii in trei
volume: Orizont și stil, Spațiul
mioritic, Geneza metaforei și sensul
culturii
 1946 - Trilogia valorilor, Știință și
creație, Gândire magică și religie,
Artă și valoare.
 Cea de-a patra, Trilogia
cosmologică-în stadiu de proiect.
Din ea autorul a publicat un singur
volum, Diferențialele divine.
 Dramaturgie
• 1921 - Zamolxe, mister păgân
• 1923 - Tulburarea apelor, dramă
• 1925 - Daria, dramă în patru acte
• 1925 - Ivanca
• 1925 - Învierea, pantomimă în patru tablouri și Fapta, joc dramatic
• 1927 - Meșterul Manole, dramă în cinci acte
• 1930 - Cruciada copiilor
• 1934 - Avram Iancu, dramă într-un prolog și trei faze
• 1942 - Opera dramatică, 2 vol.
• 1944 - Arca lui Noe
• 1964 - Anton Pann, dramă într-un prolog și patru faze (postumă)

Page  6
 Aforisme
 1919 - Pietre pentru templul meu
 1926 - Ferestre colorate, însemnări și fragmente
 1945 - Discobolul, aforisme și însemnări
 1977 - Elanul insulei, editată postum
 Proza
 Hronicul și cântecul vârstelor, volum autobiografic, editat postum, 1965
 Luntrea lui Caron, roman, editat postum.
Corespondență
 Corespondență, 1989
 Domnița nebănuitelor trepte. Epistolar Lucian Blaga - Domnița Gherghinescu-Vania (1941-1948),
1995
 De amicitia: Lucian Blaga - Ion Breazu (corespondență), 1995
 Corespondență de familie, 2000

Page  7

 Volume de eseuri și studii filosofice
 1922 - Cultură și cunoștință
 1924 - Filosofia stilului
 1925 - Fenomenul originar
 1925 - Fețele unui veac
 1926 - Daimonion
 1931 - Eonul dogmatic
 1933 - Cunoașterea luciferică
 1934 - Censura transcendentă
 1934 - Orizont și stil
 1936 - Spațiul mioritic
Page  8
 1936 - Elogiul satului
românesc, discursul de
recepție la admiterea sa în
Academia Română
 1937 - Geneza metaforei și
sensul culturii
 1939 - Artă și valoare
 1940 - Diferențialele divine
 1941 - Despre gândirea
magică
 1941 - Religie și spirit
 1942 - Știință și creație
 1947 - Despre conștiința
filosofică
 1948 - Aspecte
antropologice


Monumentalitatea operei lui Blaga stă în îmbinarea de

mare profunzime a poeziei cu filozofia, care dezvăluie, prin
bogăția metaforică și prin terminologia originală, viziunea
poetică modernă.
Cunoașterea – două concepte originale (Trilogia
cunoașterii: Cunoașterea luciferică):
a) cunoașterea paradisiacă - logică, rațională, luminează, elucidează
,, misterul”, reducându-l; în știință este directă, sortită eșecului-nu îmbogățește ființa ci o sărăcește;
b) cunoașterea luciferică – de tip poetic, intuitiv; potențarea, adâncirea misterului; indirectă, îmbogățește ființa artistică.

Page  9
 Crezul literar- filozofic:
Câteodată, datoria noastră în fața unui
adevărat mister nu e să-l lămurim, ci să-l adâncim
așa de mult, încât să-l prefacem într-un mister și
mai mare.
(eseu din vol. Pietre pentru templul meu)

Page  10
 În domeniul culturii , Blaga definește două concepte majore
(Trilogia culturii):
a) stilul - ansamblu de trăsături determinate de factori ce acționează
inconștient asupra unor comunități umane (factorul spațial și cel temporal)
•identifică stilul cu ,, spațiul mioritic” (o succesiune de deal și vale care se
regăsește formativ în spiritualitatea neamului românesc; în Trilogia
cunoașterii disociază cultura minoră (sat) de cultura majoră (centre de
cultură)
b) metafora – plasticizantă (înfrumusețează limbajul liric fără a-i încifra
conținutul)
– revelatorie ( potențează misterul esențial, îi revelă
conținutul)

Page  11
 Concepte filozofice

Alte concepte specifice filozofiei lui Blaga:

•mister – principiu existențial fundamental, obiect al cunoașterii și resort al
actului de cultură
-lumea e saturată de mistere (latente, deschise, permanente, potențate)
•Marele Anonim –metaforă revelatorie care denumește Creatorul
Universului, mister suprem și gardian al misterelor, înzestrat cu atributele
unui factor metafizic: Absolutul
•lumina – cunoașterea
•Ieșirea în lumină – nașterea
•marea trecere- moartea

Page  12
 Etapele creației

sunt determinate de specificitatea lirică a volumelor de poezii, în care

evoluția filozofică e evidentă
Poemele luminii (1919)
• primul volum al poetului;
• puternic vitalism;
• teme: iubirea, natura, moartea;
• Crezul lirico-filozofic: cunoașterea înseamnă iubire (Eu nu strivesc corola
de minuni a lumii);
• Iubirea- supratemă;
- misterul esențial al Universului, principala cale de comunicare cu
acesta: Pământul.

Page  13
 Poemele luminii (1919)

• Moartea- numai presimțire sau o comuniune desăvârșită cu

strămoșii
-omul nu trebuie să se teamă de moarte: Gorunul,
Frumoase mâini, Liniște, Melancolie
Strigătul Sunt beat de lume și-s păgân: ideea că raportul dintre
bine și rău se află într-o necesară interdependență, ca două
fețe contradictorii ce asigură echilibrul lumii.
• statuează drept concepte esențiale ale existenței:
cunoașterea, natura, timpul

Page  14
 Poemele luminii conțin toate elementele
programului expresionist: sentimentul absolutului, isteria
vitalistă, exarcebarea nietzscheeană a eului creator, retrăirea
autentică a fondului mitic primitiv, interiorizarea și
spiritualizarea peisajului, tensiunea vizionară maximă etc. [ ...]
Dinamismul discursului liric este dat în primul rând de
imperativul categoric al manifestării eului poetic: un eu stihial,
dictatorial, care comandă totul și se impune ca factor decisiv în
raportul interrelațional stabilit cu cosmosul întreg.
(Marin Mincu, Introducere în poezia lui Lucian Blaga)

Page  15
 Pașii profetului (1921)

Titlul prevestește o schimbare de atitudine, mult mai evidentă

în volumele următoare.
•dominantă este cugetarea – îndepărtare a omului de natură;
-capătă amploare tema naturii.
oMoartea lui Pan (zeul naturii, eul anonim)
oVară, În lan –pasteluri spiritualizate pe tema expresionismului
•sufletul e prea mare pentru trupul ce-l are și dorește un înveliș
pe măsură.

Page  16
 În marea trecere (1924)

•prevalează tema morții; moartea apare în opoziție cu viața văzută ca

marea trecere;
•preocuparea pentru timp exprimată în cele trei ipostaze de manifestare:
* fugit irrepalabile tempus (timpul se scurge ireversibil)
*fortuna labilis (soarta schimbătoare)
*vanitas vanitatum (deșertăciunea deșertăciunilor)
•În marea trecere, Cuvântul din urmă, Scrisoare, Am înțeles păcatul ce
apasă peste casa mea- problematica filozofică se amplifică tulburător
•Satul – este mai mult decât un mit al miturilor

Page  17
 Lauda somnului (1929)
•evocă probleme existențiale
• poetul meditează asupra condiției omului în lume
•Biografie- domină sentimentul istovirii și cel al singurătății sub un cer lipsit
de Dumnezeu
•moartea e asociată cu motivul somnului (Somn) văzut ca liant între ea și
moarte
•avertizează asupra pierderii sacralității de către omenire: Paradis în
destrămare
La cumpăna apelor (1933) și La curțile dorului (1938)
•validează elemente folclorice și mitologice
•teama de moarte e evidentă

Page  18
 Nebănuitele trepte (1943)

•se produce o împăcare a omului cu Universul

•apare speranța, încrederea în germinație
•nașterea, venirea în lumină, tragică în volumele anterioare, e
privită aici ca o binefacere
•9 Mai 1895 –poezia are ca titlu data nașterii poetului
•Autoportret – confesiune spirituală a poetului despre sufletul
său, aflat în continuă căutare de împliniri

Page  19
 Elemente moderniste

• viziunea asupra lumii (subiectivismul);

• intelectualizarea emoției;
• influențele expresioniste;
• orfismul (lumea-cântare, trăirea-cântec);
• imagismul puternic;
• Metaforismul;
• structura poeziei/ tehnica poetică: o amplă comparație, cu un termen
concret, de puternic imagism, și un termen spiritual de transparentă
înțelegere. (Pompiliu Constantinescu);
• înnoiri prozodice: versul liber cu metrica variabilă, al cărui ritm interior redă
fluxul ideilor și frenezia trăirii poetice.

Page  20
 VĂ MULȚUMESC!

Page  21