COMUNICAREA

EFICIENTĂ
 Definirea conceptului
“comunicare”

 “Comunicarea este trimiterea şi primirea

mesajului de la o persoană la alta”.
Ston Decoven
 Definirea conceptului
“comunicare”

“Comunicarea
este transferul de
informaţie şi înţelesuri
între indivizi sau
grupuri”.
Şerban Iosifescu
O bună comunicare
 Comunicare are două sensuri, de la
”mine către tine” și de la ”tine
către mine”. Aceasta înseamnă să îi
ascultăm pe alții când au să ne
spună ceva și să fim ascultați.
 De ce comunicăm?

 Omul trăiește în societate ... Este

 înconjuart de OAMENI cu care vine în

 contact în familie, la școală, la locul de
 muncă, pe stradă, oriunde.

De ce e bine să comunicăm?
 Procesul de comunicare
include:

Ascultare activă

Feed - back

Comunicarea există numai dacă devenim emițători și

receptori schimb de informații în ambele sensuri
 Ce presupune comunicarea?
A comunica presupune:
cunoașterea de sine și stima de sine;
conștientizarea nevoilor celuilalt;
a ști să asculți;
a înțelege mesajele;
a ști să îți exprimi sentimentele;
a accepta conflictele și a ști să le
soluționăm
Comunicarea include:

 Arta de a vorbi;

 Arta de a scrie;

 Arta de a tăcea;

 Arta de a asculta;

 Arta de a acţiona.
 CARE CREDEȚI CĂ SUNT CANALELE DE
COMUNICARE?
 Canale de comunicare

Adunări/ședințe Reviste
Videoconferințe Conferințe Publicații
informative

Scrisori
Canale de
Telegrame
Fax-uri
comunicare Internet
Mail/Chat

Televiziune
Radio Telefon
Discuții între 4
ochi
 ASCULTAREA
 PASIVĂ: persoana vorbeşte, dar nu ştie dacă
este ascultată.

 ACTIVĂ (eficientă): persoana este încurajată

să vorbească.
 ARTA comunicării efieciente

Arta ascultării
”Motivul pentru care avem două urechi și o gură pentru a vorbim mai puțin și
a asculta mai mult.”
Arta ascultării este un dar extraordinar. Când îi ascultăm pe ceilalți, le demonstrăm
că ceea ce au ei de spus este important. Le inspirăm încredere.
 Sfaturi
pentru o ascultare eficientă
 Ascultă

 Fii răbdător

 Nu te înfuria – furia poate duce la interpretări greşite.

 Acceptă orice opinie fiecare are dreptul să spună ce gândește

 Pune întrebări – acest fapt îl încurajează pe vorbitor, îi arată că îl asculţi,

că poţi şi vrei să‑l ajuţi să‑şi dezvolte / încheie demonstraţia.

 Încetează să vorbeşti – primul şi ultimul sfat, deoarece celelalte depind

de acesta.
 Limbajul tăcerii

 A ști să taci când

trebuie este o calitate a
omului, prețuită din
cele mai vechi timpuri.
Chiar și prin tăcere
oamenii comunică
ceva: aprobare,
dezaprobare, discreție,
păstrarea unei taine,
admirație.

 Tăcerea este, deci, un

instrument puternic de
comunicare, dar care
trebuie folosit cu
abilitate.
Comunicarea nonverbală

 Comunicarea nonverbală o însoţeşte pe cea verbală şi

apare ca un element de întărire a acesteia.
 Cel mai des întîlnite forme de comunicare nonverbală sunt:
mimica (expresia facială), gestica, postura, atitudinea,
vestimentaţia, comunicarea cu ajutorul distanţelor.
MIMICA– PRIVIREA- GESTICA

 Limbajul nonverbal (body language) este

alcătuit din trei componente: mimica, privirea
și gestica.
Mimica
 Mimica este cea mai evidentă formă de comunicare
nonverbală şi cel mai uşor de observat;
 Mimica se referă la toate fenomenele pe care le
putem observa pe fața unui om: mișcările capului,
contactul vizual, direcția privirii, zâmbetul.
Privirea
 Există mai multe feluri de priviri: oficială,
intimă, laterală, care atunci când e însoțită de
zâmbet înseamnă interes, iar atunci când e
însoțită de încruntarea sprâncenelor
înseamnă ostilitate.
Gestica
 Gestica se referă la limbajul mâinilor,
poziții, zone de mișcare, mod de ținere a
degetelor, distanța dintre mâini și corp.
 Mai jos sunt câteva imagini cu posibile posturi pe care le poate adopta
cineva în timpul unei discuții și cu decodificarea lor din registrul
nonverbal în cel verbal.
 Comunicarea nonverbală
 Vestimentaţia este o formă mai subtilă de comunicare nonverbală,
a cărei descifrare nu este accesibilă tuturor.
 În forma sa cea mai simplă, transpare din felul cum ne îmbrăcăm în
anumite ocazii, atunci cînd comunicăm într‑un anumit context.
 Astfel, o anumită vestimentaţie este specifică întîlnirilor
profesionale şi o alta celor din viaţa personală.
 La un nivel mai profund, vestimentaţia poate indica starea de spirit
şi personalitatea fiecăruia.
 Culorile, accesoriile, modelul hainelor, lungimea sunt toţi atîţia
indicatori ai sistemelor personale de valori.
 Astfel, spunem despre unele persoane că se îmbracă extravagant,
clasic sau sport, iar prin aceasta facem deducţii despre modul de
viaţă şi personalitatea lor.
LUCRUL PRACTIC:
1. Cum să vorbim la telefon?
(cînd telefonezi şi cînd eşti telefonat)

2. Cum să saluţi ?

3. Cum să scrii o scrisoare, anunț

sau mesaj?
https://www.youtube.com/watch?v=3bmlgpF-8WA
https://www.youtube.com/watch?v=8kuft2poFf8&list=PLl0raK2glXmdhdQFXxP9xJy5XAC8ZrBl1
AUTOEVALUARE