FIZIOLOGIA APARATULUI

DIGESTIV
Digestia în cavitatea bucală şi
stomac
 Anatomia aparatului digestiv

glande salivare
cavitate bucală
faringe

esofag

ficat stomac
pancreas

intestin gros
intestin subţire
 Fiziologia digestiei
• Digestia este un proces fiziologic complex
în rezultatul căruia alimentele sînt supuse
unor schimbări fizice şi chimice, ajungând
la substanţe nutritive primare (proteine,
lipide şi glucide) care sint absorbite în
sînge sau în limfă.
• Digestie în cavitatea tubului digestiv
• Digestie parietală
• Digestie intracelulară
 Funcţiile tractului gastro-intestinal
• Secretorie
• Motorie
• De absorbţie
• Excretorie
• Endocrină (reglatorie)
• Menţinerea florei bacteriene
 SECREŢIILE DIGESTIVE

• SALIVA
• SUC GASTRIC
• SUC PANCREATIC
• BILA
• SUC INTESTINAL
 SECREŢIA SALIVARĂ

Structura glandelor salivare

• Glandele salivare sunt reprezentate de glandele
parotide, submaxilare şi sublinguale, precum şi de
glandele salivare mici diseminate la nivelul mucoasei
bucale. Au o structură tubulo-acinoasă. Fiecare lobul
este alcătuit din acini, ducte intercalate şi ducte striate.
• Celulele acinare secretoare sunt de două tipuri: seroase
şi mucoase.
• Glandele parotide - seroase
• Glandele submaxilare - mixte
• Glandele sublinguale - mixte
• Glandele micile glande - mucoase.
 Fistula
glandei
salivare
I.P.Pavlov
 Proprietăţi
• Volumul salivei este de aproximativ 1-1,5 l/zi
• Aspectul salivei este opalescent
• pH-ul salivei este de 6,7 (5,6-8)

Compoziţia chimică a salivei

• Saliva conţine
• apă 99,5%
• reziduu uscat 0,5% (substanţe anorganice 0,2% şi substanţe organice
0,3%)
• Componente:
• Amilaza salivară hidrolizează amidonul preparat până la maltoză trecând
prin stadii intermediare de dextrine.
• Mucinele salivare au rol în formarea bolului alimentar, asigură masticaţia,
deglutiţia şi vorbirea, participă la sistemele tampon salivare.
• Alţi constituenţi:
– Imunoglobulinele asigură apărarea antibacteriană.
– Lizozimul distruge mucopolizaharidele din peretele bacteriilor;
– Tiocianatul are un rol antibacterian, inhibând dezvoltarea bacteriilor,
virusurilor şi micoplasmelor.
– Natriul şi clorul
• Substante anorganice: natriu, clor, potasiu, bicarbonatul, calciu, fluor.
Rol
• digestiv
• protectiv
• antibacterian
• de stimulare a receptorilor gustativi
• în menţinerea echilibrului hidroelectrolitic şi acido-
bazic.
• excretor pentru: metaboliţi (uree, amoniac),
substanţe toxice (Pb, Hg, alcool, cocaină, nicotină)
 Mecanismul elaborării salivei
• Saliva se formează în două etape:
• acinii elaborează saliva primară
• ductele salivare au loc procese de secreţie şi
reabsorbţie.
Funcţiile acinilor glandelor salivare
• Saliva primară se formează prin mecanism
predominant pasiv (filtrarea apei), dar şi prin
mecanism activ pentru unii ioni.
• Secreţia primară conţine amilază şi/sau mucină într-
o soluţie ionică cu concentraţie asemănătoare cu
cea a lichidului extracelular.
• Saliva primară este izotonă are o compoziţie
similară cu un ultrafiltrat plasmatic, dar concentraţia
K+ este mai mare decât în plasmă.
Reglarea secreţiei salivei
 REGLAREA SECREŢIEI

Reglarea se face prin mecanism nervos:nervos

Inervaţia parasimpatică
• - gl. SM +SL : nucleu salivator superior din punte  nerv VII
• - gl P: nucleu salivator inferior din bulb  nerv IX
• gl.salivare mici: nucleu salivator inferior din bulb  nerv IX
Inervaţia simpatică
• - origine: coarne lat.măduvă T1-T4  gg. cervical sup. gl. salivare
Rol:
• stimularea parasimpaticului  secreţie salivară  apoasă
• stimularea simpaticului  secreţie salivară  vîscoasă,
bogată în mucină + lizozim
 Stimularea secreţiei se face prin
mecanisme reflexe
1. NECONDIŢIONATE

•contactul cu mucoasa gustativă a limbii

•contactul cu mucoasa bucală şi dinţii

•contactul cu mucoasa laringe, faringe, esofag

2. CONDIŢIONATE

vederea + mirosul + evocarea alimentelor  secreţie salivară 

si
INFLUENŢE INTERCENTRALE cu centrii respiraţiei, deglutiţiei şi vomei
Esofagotomie şi fistulă gastrică
Operaţiile stomacului izolat (Pavlov şi
Heidenhain)
Stomac izolat Pavlov
 SECREŢIA GASTRICĂ
Proprietăţi
• lichid incolor, limpede sau uşor opalescent
• pH foarte acid datorită conţinutului în HCl.
• Volum mediu zilnic = 1,2-1,5 l.
Compoziţie
Sucul gastric
apă (99%)
substanţe solide (1%): organice si anorganice.
Mucoasa gastrică – glande gastrice
1. Celule producătoare de mucus
(zona gâtului glandelor)
2. Celule parietale (oxintice)  HCl
(glande fundice)
3. Celule zimogene (principale)  pepsină
4. Celule endocrine
(ex. în zona antrală: celule G  gastrină )
 Componentele sucului gastric
HCl
• activează pepsinogenul
• denaturează proteinele alimentare şi formează acidproteinele care sunt mai
digerabile;
• solubilizează nucleoproteinele şi colagenul;
• transformă Fe3+ în Fe2+ absorbabil;
• rol antiseptic.
Enzimele digestive:
• Pepsina - enzimă proteolitică secretată sub forma inactivă de pepsinogen.
Labfermentul - la nou-născut, favorizează transformarea cazeinogenului
în paracazeină care în prezenţa calciului se transformă în paracazeinat
de calciu.
• Lipaza gastrică atacă acizii graşi cu lanţ scurt; este importantă la sugari.
• Catepsina - enzimă proteolitică, are rol mai ales la sugari.
• Gelatinaza - degradează gelatina de 400 ori mai intens decât pepsina.
• Alte enzime: anhidraza carbonică, lizozimul, ureaza gastrică.
Mucusul gastric - secretat de celulele epiteliale superficiale şi de celulele
mucoase auxiliare de la gâtul glandelor fundice şi pilorice.
Factorul intrinsec (Castle) - secretat de celulele parietale în paralel cu
secreţia de HCl, fiind o mucoproteină cu rol în absorbţia vitaminei B12
(factorul extrinsec Castle).
 REGLAREA SECREŢIEI GASTRICE

Reglarea secreţiei gastrice  neuro-umorală:

1)REGLAREA NERVOASĂ
Inervaţia parasimpatică: nervul vag (X)  gg.intramurali  stomac
Stimularea parasimpaticului  - HCl +pepsina
(mediator ch. Ach) -  gastrina
-  histamina
Inervaţia simpatică: coarne lat.măduvă T5-T10  gg.plex celiac  stomac
Stimularea simpaticului  secreţie gastrică  cu mucus
(mediator NA)

2)REGLAREA UMORALĂ  prin hormoni gastro-intestinali

• Gastrină  efect stimulator
• Gastronă  efect inhibitor
• VIP (polipeptidul vasoactiv intestinal)  efect inhibitor
• GIP (polipeptidul gastro-inhibitor)  efect inhibitor
Gastrina
• eliberată de celulele G din glandele antropilorice
• acţionează pe un receptor specific (CCKb) de pe membrana celulei
parietale  stimulează producţia de HCl
• stimulată de: distensia mecanică (prin GRP)
chimic: alimente bogate în AA
• inhibată de aciditate (ph < 2)

Histamina
•eliberată de celulele enterocromafine din mucoasa gastrică
•acţionează pe receptori H2 de pe membrana celulelor parietale
 stimulează secreţia HCl
•acţionează sinergic cu gastrina şi acetilcolina.
•stimulată de: gastrina
acetilcolina (Ach)
 Fazele secreţiei gastrice
Faza cefalică (20 - 30% răspuns)
mecanism nervos
Faza gastrică (60 – 80% răspuns)
Nervos: colinergic
Endocrin: Gastrina
Paracrin: Histamina
Faza intestinală (5 - 10% răspuns)
Nervos: colinergic
Endocrin: Gastrina,CCK,Secretina