Mare poet român care reușeşte

să se sincronizeze deplin cu formele poetice europene

Lucian Blaga

EXPRESIONISMUL
Liceul AȘM
Profesor: dr.Sorocean Inga, grad didactic superior
DEFINIȚIE
 În literatură, expresionismul este adesea considerat o
revoltă împotriva realismului sau naturalismului, o
căutare a unei realități psihologice sau spirituale, iar nu o
înregistrare a unor evenimente exterioare surprinse în
secvența lor logică.
DATE GENERALE

Curent modernist, apărut în

Germania și care s-a manifestat mai
întîi în pictură, termenul fiind
utilizat pentru prima dată de pictorul
francez J. A. Herve

Expresionismul românesc este

influențat de cultura germană,
primele poezii cu tentă expresionistă
fiind semnate de L. Blaga, Felix
Aderca, Ion Vinea, Adrian Maniu,
iar după al II-lea război mondial – la
N. Labiș, A. Blandiana
 TRĂSĂTURI
Lirismului expresionist îi
este străin
sentimentalismul,
livrescul și tot ce ține de
mimarea trăirilor
interioare

Centrarea asupra destinului uman, încătușat de

Viziuni și aspirații metafizice
realitățile
Muzicalitate dure
Cromaticaalevie
vieții
pătrunzătoare
MANIFESTAREA BIPOLARĂ A
EXPRESIONISMULUI POETIC
Forma afirmativă a speranței
Forma protestatară, de revoltă într-o societate dreaptă,
spiritualizată
Motive specifice
 Țipătul
 haosul,
 Transcedentalul
 disperarea,
 Tendința de evadare în

 Catastrofa alte universuri

 Sumbrul  Atracția spre originar,
 Alienarea esențe, mitic, creația
 Oribilul
populară
 Tenebrosul
 dionisiacul
 Grotescul

 absurdul
PERIOADE DE EVOLUŢIE A
INFLUENŢELOR EXPRESIONISTE ÎN
LITERATURA ROMÂNĂ
• Lucian Blaga, Aron
expresionismul Cotrus, Adrian
sincronic
cel al anilor Maniu, Cezar
1920 – 1930 Baltag, Tudor
Arghezi etc

expresionismul • Emil Giurgiuca,

din preajma celui
de-al doilea Ion Caraion,
război mondial
Mihai Beniuc.

expresionismul
anilor 1970 - 1980, • Ion Alexandru, Ion
cu prelungiri până
în poezia
optzeciştilor şi în
Gheorghe, Marin
poezia modernă de
azi
Sorescu, etc.
 Lucian

Blaga
Opera poetică a lui Lucian
Blaga (1895-1961),
impresionantă prin fiorul
metafizic de care este
străbătută şi' singulară în
peisajul liricii noastre
interbelice, se constituie, cu
fiecare volum într-un edificiu
monumental, oferind o imagine
esentializată a lumii, ale cărei
coordonate sunt: "corola de mi­
nuni a lumii ", "muntele magic
", "marea trecere ", "satul
minu­nilor", "somnul", "pădurea
pe unde trece unicornul".
 Poezia "Eu nu strivesc corola de
minuni a lumii" deschide volumul
de debut blagian (" Poemele
luminii" - 1919) şi este o artă
poetică, în care autorul îşi
exprimă concepţia asupra
menirii creatorului de artă.
 Trăsături ale creației
Creaţia sa ilustrează o altă faţetă a modernismului –modernismul
expresionist
 poetul se sincronizează cu mişcarea expresionistă europeană,
îndeosebi germană, de la începutul sec. al XX-lea, dar nu o adoptă în
totalitate ci îi dă o formă originală de expresionism cu tentă
tradiţionalistă
lirica este dominată de subiectivism şi de vitalism, de dorinţa de a se
raporta la absolut, realizând astfel o poezie de cunoaştere
 exersează versul liber, înlătură rigoarea canoanelor prozodiei
clasice, stilizează ritmuri folclorice, îmbogăţeşte limbajul poetic cu
noi domenii ale lexicului
Teme şi motive. Diversitate tematică

imposibilitatea comunicării,
alienarea,
cunoaşterea,
metafizica,
transcendentul,
lumina,
mitul,
satul esenţial metafizic,
iubirea,
moartea,
natura străină
Diversitate stilistică
limbajul metaforic, abstractizant, care are rolul de a
intelectualiza emoţiile (cultivarea metaforei revelatorii)
 subiectivismul expresiei lirice datorat influenţelor
expresioniste concretizat prin prezenţa mărcilor eului liric
(forme pronominale şi verbale de pers. I)
 imagismul puternic: imaginea este realizată prin
comparaţia elementului abstract cu unul concret (tehnica
poetică originală bazată pe construcţia stereotipă a mesajului
liric: „o amplă comparaţie, cu un termen concret de puternic
imagism şi un termen spiritual de transparentă înţelegere”)
(Pompiliu Constantinescu, Figuri literare)
 polisindetonul (enumerarea prin „şi”)
- resemantizarea cuvintelor
- înnoirea prozodică: cultivarea versului liber (cu metrica
variabilă), al unui ritm interior care exprimă frenezia trăirii
eului liric şi drumul sinuos al gândurilor
- „poezia adevărată... trebuie să aibă o anume «sarcină»
mitică şi magică, la diverse niveluri ale materialului verbal în
care se încorporează: la nivelul lexical, ea va acorda
preferinţă cuvintelor cu «sarcină magică» (dor, fântână) sau
celor cu «sarcină mitică» (sus, jos, adânc etc) sarcina fiind
înţeleasă ca un fel de forţă...
La nivelul imaginilor, ea se va bizui pe metaforele
«revelatoare» care prezintă un spor axiologic faţă de cele
«plasticizate» datorită faptului că pun în lumină o «latură
ascunsă» a obiectului; în fine, la nivelul discursului verbal, ea
va practica formele exorciste sau pe cele ale ritualului mitic.”
(Şt. Aug. Doinaş, Poezie şi modă poetică)
Diversitatea de viziune
- în lirica sa există un plan
filozofic, secundar
- vede poezia ca pe un
spaţiu al experienţelor
esenţiale, este un mijloc de
revelare a tainelor
- viziunea filozofică se
concretizează la nivelul
poeziei prin valorificarea
conceptelor: cunoaştere
luciferică şi paradisiacă
- începutul poetic stă sub semnul expresionismului
mitic şi spiritualist, al unui expresionism care
respinge caricaturalul şi grotescul tipic german
- începând cu volumele „În marea trecere” şi
„Laudă somnului” poetul îşi schimbă modul său
de a vedea, de a înţelege poezia
- poezia tinde spre o interioritate pură, Blaga
devenind poetul „tristeţii metafizice”; somnul este
cel care face posibilă ieşirea din timp, fiind legat
de ideea increatului
- viziunea folclorică se relevă în vol. „La
cumpăna apelor” şi „La curţile dorului”; poetul
preferă să se retragă în arhaic
TREMENI-CHEIE ÎN SISTEMUL
FILOSOFIC BLAGIAN
• Plăsmuire liberă a imaginației metafizice care caută explicații.
• E creatorul universului și centrul transcendent al existenței
Marele Anonim

• Viața omului se desfășoară pe două axe: un orizont al vieții practice ce se exprimă prin realizările
orizonturi ale civilizației și un orizont al misterului care are semnificație culturală
existenței umane

• Paradisiacă – oferă informații utile pentru orientarea practică

• Luciferică – răspunde nevoii fundamentale a omului evoluat, a omului ca ființă culturală, nevoia
Cunoaștere de a înțelege. O întrebare e urmată de o explicație…

• Aparține cunoașterii luciferice care este condamnată la o veșnică neîmplinire, stă deci sub semnul
eșecului, este o continuă căutare, mereu un nou început, spre deosebire de cunoașterea paradisiacă
misterul prin care omul își găsește împlinire/împăcare

• Toate operele de cultură poartă pecetea unui stil, iar diversitatea culturilor este, în primul rînd,
diversitate stilistică
Stilul/matrice
stilistică • Stilurile sunt structuri generate de matricea sau de cîmpul stilistic, localizat în inconștient
 MESAJUL SISTEMULUI FILOSOFIC
BLAGIAN

Tocmai imposibilitatea fatală a unei

împliniri depline a aspirației omului
prin cunoașterea absolutului asigură
perenitatea creației
 În această imposibilitate pe care mulți au văzut-o ca pe o
înfrângere, Blaga vede cea mai mare șansă a omului
BLAGIANIZAREA EXPRESIONISMULUI
 Marin Mincu o caracterizează astfel:
Pornind iniţial din expresionism, Blaga îşi adaugă aripile
metafizice pe care niciun poet expresionist nu le-a purtat; în
exemplaritatea aceasta înaltă, teoretică şi practică, poetul
român realizând ceea ce am putea numi „blagianizarea
expresionismului”
De exemplu, poezia Vara – aceasta poate fi uşor pusă în paralelă
cu Sommer a lui Trakl. La Blaga, observă Marin Mincu,
constatăm mai degrabă tendinţa către o personalizare a
peisajului metafizic, poetul român fiind mult mai fidel plasticii
expresioniste. (…) Cu o priză metafizică exacerbată, Blaga
transferă expresionismul în spaţiul culturii folclorice. Pământul,
în poezia lui Blaga, este un lan întins de grâu şi cântec de
lăcuste. Spicele îşi ţin la sân grăunţele/ ca nişte prunci ce sug.
SUGESTII PENTRU PROIECTE PENTRU
NOTĂ.
 Valorificați trăsăturile expresionismului din creația poetului în
baza unui volum de poezii, în
 Poemele luminii (1919)
Paşii profetului (1921)
În marea trecere (1924)
Lauda somnului (1929)
La cumpãna apelor (1933)
La curţile dorului (1938)
Nebãnuitele trepte (1943)
 Obiective (orientativ):

 încadrarea volumului într-o etapă a expresionismului blagian

 Identificarea temelor/motivelor dominante

 Analiza trăsăturilor expresioniste în baza a 3-4 texte relevante din

volum