Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie

„Nicolae Testemiţanu"

REFERAT
Tema: Modul sănătos de viță. Renunțarea la deprinderele dăunătoare.

Elaborat de: Suciu Ana-Maria

Cadru didactic: Guragata Vasile

Chișinău 2022
 Exista unele stări care ne pot direcţiona foarte uşor spre o stare de boală cum ar
fi: alimentaţia dezechilibrata, stresul psihic cu întregul cortegiu de boli pe care
acestea le direcţionează: obezitate, boli cardiovasculare, cancer, etc. Pentru
combaterea acestor boli trebuie sa adoptam un mod sănătos de viaţă. Acest mod de
viaţă sănătos include: alimentaţie sănătoasa, exerciţiu fizic, respectarea ritmului de
somn-veghe, comportamente preventive, vizite medicale regulate, utilizarea
centurii de siguranţa, comportament sexual protejat, etc.).

Sănătatea omului se formează sub influenta factorilor interdependenţi naturali şi

social-economici. Aceştia sunt apa, aerul, solul, factorii climaterici, precum şi
condiţiile de munca, alimentare, de trai.

Influenţa factorilor naturali şi sociali este interconexată, adică dezvoltarea

industriei, transportului, oraşelor exercită influenta asupra componentelor naturale
a apei, aerului, solului, iar factorii naturali se răsfrâng asupra caracterului
alimentării şi condiţiilor de viaţă a populaţiei, asupra dezvoltării industriei,
alegerea locului de trai, etc.

Factorul esenţial ce determina sănătatea omului constituie modul lui de viata. În

această noţiune intra regimul corect de muncă, odihna, alimentarea raţională,
menţinerea la nivel cuvenit a activităţii fizice, călirea, respectarea regulilor de
igiena individuală, renunţarea la deprinderile cotidiene dăunătoare, priceperea de a
menţine echilibrul neuro-emoţional în situaţii conflictuale. Sănătatea este starea
deplinei bunăstări fizice, spirituale şi sociale, dar nu numai lipsa bolilor.

Formarea modului sănătos de viaţă nu se limitează doar la propaganda sau la

anumite forme de activitate medico-sociali. Modul sănătos de viata este determinat
de toate aspectele si manifestările societarii. Pentru consolidarea modului sănătos
de viata este necesara concentrarea eforturilor asupra depăşirii factorilor de risc a
diferitor boli, luptei cu alcoolismul, fumatul, hipodinamia, alimentarea neraţionala,
relaţiile conflictuale.

Modul sănătos de viata este temelia profilaxiei bolilor. Trebuie sa subliniem ca

el realizeaza cel mai preţios mod de profilaxie – profilaxia iniţiala a bolilor ce
preîntâmpina aparitia lor, extinde diapazonul posibilitatilor de adaptare a omului.
Copilul sanatos poate fi educat mai usor. Este un fapt general cunoscut. Lui I se
formeaza mai repede toate priceperile si deprinderile necesare, el se adapteaza mai
usor la schimbul conditiilor si petrece toate cerintelele care ii sunt inaintate.
Sanatatea este cea mai mportanta premisa a formarii corecte a caracterului,
initiateivei, a vointei puternice, capacitatilor si aptitudinilor naturale.

Igiena este foarte importanata in viata fiecarei personae. Igiena este stiinta care
se ocupa cu promovarea si mentinerea sanatatii individului si comunitatii si
reprezinta, de fapt, o serie de conditii si practice care au ca scop sa mentina
sanatatea si viata sanatoasa. Igiena are multe aspecte care incep cu igiena personala
(deprinderi de viata sanatoasa, curatenia corpului si a hainelor, alimentatie
sanatoasa, un regimm echilibrat de odihna si miscare), continua cu igiena
gospodariei(pregatirea in conditii igienice a alimentelor, curatenia, iluminarea si
aerisirea casei ), terminind cu igiena muncii (masuri care au ca scop eliminarea
riscurilor aparitiei bolilor profesionale si a accidentelor), sanatatea publica
(supraveherea alimentarii cu apa si alimente, prevenirea raspindirii bolilor
infectioase, eliminarea gunoaielor menajere si a apelor reziduale, controlul poluarii
aerului si a apei) si igiena mentala – recunoasterea factorilor psihologici si
emotionali care contribuie la o viata sanatoasa.

Principii ale unei alimentatii sanatoase:

Alimentatia reprezinta un obicei necesar supravietuirii, dar, in acelasi timp, atit
de periculos daca este realizata in mod necorespunzator . In acest sens, sa ne
amintim un proverb egiptean care spune :

”Jumatate din ceea ce maninci te ajuta sa traiesti; cealalta jumatate, il ajuta pe

doctoral tau sa traiasca”

Trebuie, astfel, sa intelegem ca in farfuria din fata noastra se ascunde atit secretul
tineretii si sanatatii, cit si demonul imbatrinirii si imbolnavirilor.
In ceea ce priveste alimentatia, sint importante citeva intrebari: Ce? Cit? si Cind
mincam? La primele doua intrebari trebuie sa raspundem astfel, incit sa asiguram
un aport cantitativ (necesar caloric) si calitativ (principii nutritive) adecvat fiecare
personae. Trebuie intotdeauna asigurat un echilibru intre glucide, lipide,
proteine(denumiti macronutrienti, vitamine, saruri minerale). Surse de glucide sunt
reprezentate de: cereale si produse di cereale(faina, piinea, malaiul, pastele
fainoase, grisul, orezul, etc.), legumele fructele, zaharul si produsele zaharoase.
Lipidele vegetale sunt uleiurile de flarea-soarelui, de masline, soia, iar cele animale
sunt untul, smintina, frisca, untura, galbenusul de ou, cascavalul.
 Alimentatia trebuie sa fie combinata in partiegale cu proteine vegetale din
cereale( orez, pine, paste fainoase, legume) si proteine animale (carne, lapte,
brinza, oua).
Cind mincam si,mai correct, de cite ori mincam? Este recomandat sa ne asiguram
3 mese principale si 2 gustari, iar repartitia necesarului caloric pe mese trebuie sa
fie : dimineata – 15-20%, la amiaza – 40-45%, seara – 15-20% si cite 10% la
gustari. Se recomanda respectarea orelor fixe de masa si evitarea “ciugulelilor”
interprandale pentru a respecta fiziologia digestive; ultima masa se va lua cu 2-3
ore inainte de culcare, pentru a asigura digestia si odihna noaptea.
Redam, mai jos, cantitatile necesare pentru a fi consummate zilnic din fiecare
grupa alimentara. Sa nu uitam ca necesarul variaza de la individ la individ in
functie de virsta, inaltime, stare de nutritie(normoponderal, supraponderal,
obezitate), diverse boli, sex, conditii fiziologice, sarcina, lactatie), dar si la acelasi
individ in functie de activitatea fizica efectuata.

1. Piine, cereale, orez, paste fainoase: 6-11 portii/zi, 1 portie=1 felie de piine, ½
cana cereale, orez, paste fierte;
2. Legume 3-5 portii/zi. Se recomanda proaspete: 1 portie= ½ cana vegetale
proaspete sau fierte, 1 cartof mijlociu;
3. Fructe 2-4 portii/zi. Se recomanda sa fie consummate proaspete: 1 portie-1 fruct
mediu;
4. Carne pui, curcan, fara piele, peste, oua: 2-3 portii. 1 portie= 100g carne sau 1
ou;
5. Lapte , iaurt, brinza; 2-3 portii/zi. 1 portie = 1 cana de lapte sau iaurt.

Deosebit de importante sunt si produsele alimentare de protectie : pestele

oceanic, cerealele germinate, produsele fermentate lactic, n special, iaurtul (asigura
protectia in afectiuni cardiovasculare, neoplasm).

De asemenea , se recomanda, un aport zilnic de 25-35 g fibrealimentare. Surse

pentru acestea sunt ovas, legume, orez, griu, mere, citrice, capsuni, fructe.
Importanta acestora rezida tocmai din faptul ca o dieta cu continut adecvat de fibre
se asociaza cu o incidenta scazuta a bolilor cardiovasculare, a diabetului zaharat
(prin reducerea absorbtieiglucidelor) si a cancerului de colon (se reduce expunerea
colonului la produsii nocivi care-l traverseazaprin reducerea concentratiei acrestora
si a duratei tranzitului).

Cantitatea de sare(clorura de sodium) recomandabila inr-o alimentatie rationala

este de 4-6g/zi, desi frecvent se fac abuzuri. O alimentatie rationala cu toate
principiile nutritive va adduce si un aport adecvat de vitamine, suplimentele de
vitamine nefiind necesare in conditiile unei alimentatii rationale.

Consumul zilnic de lichide se recomanda se fie in jur de 1500 ml si sub forma de

apa, ceaiuri, sucuri, lapte, supe, la care se adauga, cel putin, 600-700 ml apa din
alimente. Prelucrarea termica a alimentelorare un rol important. Astfel, se
recomanda prepararea alimentelor prin fierbere, inabusire, coacere si nu prin
prajirea la grasimi. Fructele si legumele se recomanda a fi consumate preponderant
proaspete. Trebuie sa evitam produsele care, in exces luate, pot dauna grav
sanatatii: grasimile, dulciurile, alimentele fast-food si bauturile racoritoare.
Totodata, trebuie de evitat consumul de alcool, deoarece, daca in cantitati mici,
poate avea efecte favorabile in anumite circumstante, in cantitati mari poate avea
consecinte devastatoare asupra sanatatii fizice si psihice a fiecaruia.

Importanta exercitiului fizic:

Exercitiul fizic are o serie de efecte benefice: determina scaderea ponderala cu
mentinerea musculaturii; reduce obezitatea abdominala, reduce riscul de aparitie a
diabetului zaharat tip 2 si a bolilor cardio-vasculare; mentinerea controlului
glicerinei si a lipidelor serice ; reduce valorile tensiunii arteriale in hipertensiunea
arteriala cu valori moderat crescute: creste tonusul si forta musculara, mobilitatea
articulara, previne articulatiile osteo-articulare, da sens si calitate vietii, combate
stresul.

Pentru a fi eficient, este bine ca exercitiul fizic sa se efectueze regulat ( de 4-5

ori/saptamina), se recomanda sa dureze 30-50 minute si sa fie de efeintensitate
moderata (mers pe jos rapid, dans, ingrijirea propriei gradini, etc.). exercitiile fizice
aerobice, dinamice, cu implicarea multor grupe musculare( inot, tennis, gimnastica,
jogging) efectuate regulat, duc, de asemenea, la reducerea masei adipoase. O
atentie mai deosebita, in sensul monitorizarii stricte a activitatii fizice, se impune la
cei cu afectiuni ale membrelor inferioare, afectiuni cardio-vasculare si respiratorii.
 Stresul este folosit pentru a descrie o reactie de discomfort a organismului
(nervozitate, neliniste, tensiune), determninata de un eveniment negativ. Multe
personae ajung sa aiba excese alimentare ca modalitate de a face fata situatiilor de
stres. Consumul de alimente este folosit ca mijloc de abatere a atentiei de la
anumite probleme, de relaxare si destindere.
Pentru a face fata in mod eficient situatiilor de stress si suprasolicitare , trebuie
dezvoltate abilitati specifice de reducere a stresului, de tipul: exprimare
emotionala, practicarea exercitiilor de relaxare, practicarea exercitiilor fizice,
cautarea sprijinului la cei din jur, identificarea activitatilor placute, relazante si
practicarea lor periodica, identificarea micilor succese zilnice si autoacordarea de
recompense, psihoterapie.

Importanta unui somn odihnitor:

Somnul normal are rol in reflectarea metaboloica (durata somnului este direct
proportionala cu rata metabolismului), in conservarea energieie si in consolidarea
amnezica. Pentru desfasurarea unei activitati fizice si psihice normale, sunt
necesare 8 ore de somn pe zi, cu respectarea ritmului somn-veghe.

Citeva practice de igiena personala:

1. Spalarea frecventa a corpului; a miinilor, in special, iar dupa folosirea toaletei –

obligatoriu, intotdeauna.
2. Spalarea dintilor (igiena orala) macare de 2 ori/zi, daca nu dupa fiecare data cind
maninci.
3. Spalarea parlui ori de cite ori consideri ca e necesar.
4. Spalarea frecventa a miinilor si picioarelor.
5. Spalarea urechilor atit la exterior, cit si in interior, in canalul auditiv.
6. Folosirea lengeriei curate si schimbarea ei frecventa.
7. Pastrarea curateniei hainelor
8. Evitarea contactului cu fluide ale corpului (fecale, urina, voma).
9. evitarea mincatului cu miinile murdare.
10. Acoperirea gurii cu o batista in momentul tusei sau stranutului (nu cu miina…
gindeste-te cum ar fi sa stranute cineva in miina si apoi sa ti-o intinda pentru a-ti
stringe maina in semn de salut…)
11. Evitarea bagatului degetelor in nas.
12. Evitarea atingerii fetei cu miinile murdare.
13. Evitarea rontairii unghilor.
14. Evitarea lingerie degetelor pentru numararea banilor sau rasfoire.
15. Pastrarea curatenieie zonei de locuit.
Deprinderele dăunătoare și influențele lor negative:
Alcoolul, tutunul si cafeaua sunt cele mai raspindite droguri in intreaga lume. Prin
consumul acestora vreme indelungata, se produce o scurtare voita a vietii, o
sinucidere lenta.Fumatul, consumul de alcool si cafea de catre tineri trebuie
combatuta prin mijloace informationale. De aceea informarea elevilor cu privire la
aceste comportamente cu risc, la orele de educatie pentru sanatate ,duce la
prevenirea aparitiei acestui flagel la adolescenti si tineri.
Tutunul se obtine prin uscarea plantei Nocotiana tabac si are o compozitie
chimica complexa la care se adauga produsele de combustie existente in fumul de
tigara.Componentele fumului de tigara sunt in numar foarte mare si cele mai multe
dintre ele sunt cancerigene( cadmiu, acetona, acid cianhidric, arsenic, etc), astfel,
riscul de a face cancer pulmonar la fumator, este de zece ori mai mare decit la
nefumator.Efectele negative pe termen scurt in urme inspirarii fumului de tigara
sunt: cresterea ritmului inimii, cresterea tensiunii arteriale, lezarea mucoaselor
cavitatii bucale,ingalbenirea dintilor ,iritarea naso-faringelui si a laringelui, aparitia
tusei, scaderea rezistentei la infectii respiratorii a organismului ,iritarea ochilor pe
termen lung, efectele negative sunt mult mai grave: apare sindromul respirator al
fumatorului cu tuse, expectoratie, respiratie greoaie dureri toracice;
bronhopneumopatii, bronsite cronice, boli cardiovasculare, boli digestive, cancer al
cavitatii bucale, al esofagului, laringelui, vezicii urinare; cancer pulmonar si alte
forme de cancer ,etc.
Tinerii care fumeaza incep sa o faca deseori inainte de a implini virsta de 16 ani
datorita mediului familial sau sub presiunea anturajului. Inainte de a lua o decizie
in privinta fumatului, tinerii trebuie sa reflecteze asupra telurilor lor in viata , astfel
ei vor putea sa reziste presiunilor exterioare.
Alcoolul este o substanta care, odata patrunsa in organism, ajunge direct in singe,
blocind mesajele catre creier si alterind perceptiile, emotiile, simturile si
coordonarea miscarilor.Dintre efectele negative ale alcoolului asupra organismului
cele imediate sunt :scaderea capacitatii de a gindi limpede, alterarea memoriei,
tulburari de vedere, varsaturi, greutate in coordonarea miscarilor, pierderea
cunostintei chiar, coma alcoolica sau se poate ajunge chiar si la deces.
 Folosirea timp indelungat a alcoolului produce numeroase boli, printre care si
alcoolismul. Alcoolismul este o boala cronica pe care de regula alcoolicii nu o
recunosc. Ei se simt rusinati si de aceea evita sa discute cu familia sau sa ceara
ajutorul medicilor.Efectele consumului de alcool au loc asupra stomacului, a
intestinelor asupra ficatului , a creierului si a musculaturii.
Consumul de alcool poate produce ciroza sau cancer la ficat, duce de asemenea
la scaderea apetitului, la grave devitaminizari, boli ale stomacului, de inima,
pierderi de memorie. Consumul exagerat de alcool poate duce de asemenea la
impotenta, la grave accidente, pruncucidere si sinucidere iar copii care provin din
parinti consumatori de alcool au mari sanse de a deveni la rindul lor alcoolici.
Consumul de alcool afecteaza infatisarea , produce depresii si contribuie la
degradarea fizica si psihica a organismului. O cantitate de alcool care nu il
afecteaza pe adultul obisnuit sa consume , poate duce la intoxicatii acute sau chiar
la moartea unui copil sau al unui tanar.
Cofeina este o substanta ce se afla in compozitia cafelei si are efecte de scurta si
de lunga durata asupra organismului. Consumul frecvent de cafea creeaza o
obisnuinta care poarta denumirea de cafeisma. Consumul exagerat de cafea duce la
o intoxicare cronica a organismului. Cofeina nu are un efect stimulant ci produca o
falsa senzatie de confort si de alungare a oboselii.Efectele de scurta durata ale
cofeinei asupra organismului :alunga somnul si oboseala si mareste capacitatea de
memorizare, are actiune diuretica, stimuleaza coordonarea motorie si uneori este
indicata in cefalee ( hipotensivi).
Efectele de lunga durata al consumului excesiv de cafea: tulburari de ritm
cardiac, infarct miocardic , hipersecretie gastrica, tulburari de tranzit intestinal, risc
de cancer vezical si de pancreas, oboseala, somnolenta, epuizare fizica,
hiperglicemie.Tutunul, alcoolul si cafeaua se mai numesc si toxice de placere.
Consumul indelungat al acestor droguri pot crea dependenta si favorizeaza
experimentarea altor droguri mai periculoase de catre adolescent.