Organizarea contabilității în instituțiile publice
Creditele bugetare și finanțarea instituțiilor publice Bugetele și sistemul bugetar. Procesul bugetar Contabilitatea capitalurilor Contabilitatea activelor imobilizate Contabilitatea stocurilor la instituțiile publice Contabilitatea relațiilor cu terții Contabilitatea trezoreriei Contabilitatea veniturilor și cheltuielilor la instituțiile publice Situații financiare trimestriale/anuale la instituțiile publice ORGANIZAREA CONTABILITĂȚII ÎN INSTITUȚIILE PUBLICE
1.1. DEFINIȚIE ȘI CLASIFICARE INSTITUȚII PUBLICE
Instituţiile publice pot fi definite ca entităţi patrimoniale ce desfăşoară
activităţi, de regulă, sociale, în folosul comunităţii, activităţi care nu produc venituri sau produc venituri evaluate la preţul factorilor şi care nu sunt suficiente acoperirii cheltuielilor proprii, fiind necesară alocarea de la buget de surse pentru acoperirea acestor cheltuieli. ORGANIZAREA CONTABILITĂȚII ÎN INSTITUȚIILE PUBLICE
Instituțiile publice se clasifică după mai multe criterii:
După natura activității identificăm:
instituţii de administraţie publică, instituţii de specialitate cu caracter funcţional, instituţii deliberative. ORGANIZAREA CONTABILITĂȚII ÎN INSTITUȚIILE PUBLICE După sfera de interes: instituţii de interes naţional, instituţii de interes local.
După statutul juridic:
instituţii cu personalitate juridică, instituţii fără personalitate juridică. ORGANIZAREA CONTABILITĂȚII ÎN INSTITUȚIILE PUBLICE După nivelul ierarhic: instituţii ierarhic superioare, instituţii ierarhic inferioare.
După regimul de finanțare:
instituţii finanţate integral din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale, bugetele fondurilor speciale, după caz instituţii finanţate din venituri proprii şi subvenţii acordate din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale, bugetele fondurilor speciale. ORGANIZAREA CONTABILITĂȚII ÎN INSTITUȚIILE PUBLICE
Ordonatorii de credite – sunt conducătorii instituţiilor publice care au
competenţe şi responsabilităţi în elaborarea şi executarea bugetului şi a modului de gestionare a patrimoniului instituţiei.
În funcţie de competenţele pe care le au în repartizarea şi utilizarea
creditelor, ordonatorii de credite pot fi: principali, secundari, terţiari. ORGANIZAREA CONTABILITĂȚII ÎN INSTITUȚIILE PUBLICE
Ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, bugetelor locale,
bugetului asigurărilor sociale de stat şi ai bugetelor fondurilor speciale sunt: miniştrii şi conducătorii organelor centrale care sunt ordonatori principali ai bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale sau bugetelor fondurilor speciale; preşedinţii consiliilor judeţene, primarul general al capitalei, primarii sectoarelor municipiului Bucureşti, şi primarii municipiilor, oraşelor, comunelor, care sunt ordonatori principali de credite pentru bugetele locale. ORGANIZAREA CONTABILITĂȚII ÎN INSTITUȚIILE PUBLICE Ordonatorii de credite au următoarele responsabilităţi: angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor în limita creditelor bugetare repartizate şi aprobate; realizarea veniturilor; angajarea şi utilizarea creditelor bugetare pe baza bunei gestiuni financiare; integritatea bunurilor încredinţate instituţiei pe care o conduc; organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii şi prezentarea la termen a situaţiilor financiare asupra situaţiei patrimoniului aflat în administrare şi execuţiei bugetare; ORGANIZAREA CONTABILITĂȚII ÎN INSTITUȚIILE PUBLICE
organizarea sistemului de monitorizare a programului de achiziţii
publice şi a programului de lucrări de investiţii publice; organizarea evidenţei programelor, inclusiv a indicatorilor aferenţi acestora; organizarea şi ţinerea la zi a evidenţei patrimoniului, conform prevederilor legale; organizarea activităţii de control financiar preventiv propriu şi a activităţii de audit intern; organizarea inventarierii anuale a patrimoniului instituţiilor publice.