HEMORAGIILE

HEMORAGIILE
1. DEFINIŢIE: exteriorizarea sângelui din sistemul vascular printr-o breşă
de perete vascular

2. CLASIFICARE:
1. MEDICALE: sîngerări în patologia de sistem (organe hematopoetice,
tulburări de coagulare)
sîngerări farmacologice (tratament cu anticoagulante)

2. CHIRURGICALE: sîngerări secundare leziunii unui vas

CAUZE (etiologie):
- traumatisme: leziuni vasculare după contuzii sau plăgi
- inflamaţii sau ulceraţii: esofagite, gastrite, ulcer ga-du, colita ulcero –
hemoragică, cistita, TBC pulmonar sau urinar
- afecţiuni vasculare: rupturi anevrisme, varice, hemoroizi
- tumori maligne: erodări vasculare sau necrozări tumorale
 HEMORAGIILE
2. CLASIFICARE HEMORAGII CHIRURGICALE

1. După vasul lezat

- arterială: roşu-aprins, sg „în înălţime”, sg izbucneşte!, pulsatil la capătul

proximal lezat, debit (f)calibru, afectare T.A.

- venoasă: roşu-închis, continuu la ambele, mai ales distal, sg „în volum”,

sg se revarsă!, debit (f) calibru, afectare PV, poziţie faţă de cord
(de ex: v. cervicale: hemor în expir embolie gazoasă)

- capilară: aspect venos, sg difuză,” în suprafaţă”, sg se prelinge!,

debit mic, apar în zone distale (mucoase, ţesuturi contuzionate,
zone dezepidermizate, deperitonizate)

- mixtă: arterial + venos: pe fond sgerare venoasă de culoare roşu închis,

valuri de sg roşu aprins.
 2. CLASIFICARE HEMORAGII CHIRURGICALE

2. După locul de scurgere:

a) externe
b) interne
- exteriorizate ( în cavităţi ce comunică la exterior)
tub digestiv (hematemeză, melenă, rectoragie)
ap. respirator (epistaxis, hemoptizie)
ap. urinar (hematurie)
ap. genital (metroragie)
- neexteriorizate
* în cavităţi fără comunicare cu exteriorul
hemotorace
hemopericard (200-300 - tamponadă)
hemoperitoneu (traumatic sau netraumatic: - rupere anevrism
- sarcină ectopică)
* interstiţiale (acumulare în ţesuturi sau în spaţii dintre ţesuturi)
hematoame superficiale (echimoză, sufuziune)
hematom retroperitoneal
hematom mediastinal
hematom intraviscerale (intrahepatic, intrarenal)
 HEMORAGIILE
2. CLASIFICARE HEMORAGII CHIRURGICALE

3. După debit
- mică : ≤ 500 ml (10% masa corporală)
tolerate, compensate, clinic nesemnificative,
sunt grave daca sunt repetate la intervale scurte (donări!)
- medie : 500 – 1500 ml (20%)
- gravă : 1500 – 2500 ml (peste, şi fără înlocuire, şoc hemoragic,
deces): artere, varice esof, rupturi viscerale
- cataclismică : > 2500 ml (50%) deces
anoxie, rezistenta periferica=0, T.A. =0

4. După durată
- acută
- cronică ± ocultă
 HEMORAGIILE
2. CLASIFICARE HEMORAGII CHIRURGICALE

5. După intervalul de producere

- primitivă: o dată cu lezarea vasului
- întârziată: după câteva ore de la leziunea primară, prin:
a) epuizare spasm arterial, trombul devine insuficient şi este
îndepărtat
b) revenire TA, tromb îndepărtat
c) transformare leziune parţială în totală (straturi perete vascular)
- tardivă : > 7 zile, prin:
a) eliminare sfacel de contuzie vasculară
b) infecţie în plagă (erodare trombi sau perete vascular)
c) eliminare necroze tisulare, inclusiv vasculare
 HEMORAGIILE
3. FIZIOPATOLOGIE

Hemoragia produce tulburări în homeostazie prin:

- diminuarea nr. de hematii circulante (oxigenare)
- diminuarea volumului circulant (TA – oxigen periferic)
Afectate iniţial ţesuturile care necesită o bună oxigenare!
Gravitatea hemoragiei: (f) de:
- cantitatea de sânge pierdută: -500-1500-2500+
- compensarea pierderii prin răspunsul organismului

MECANISME DE ADAPTARE
 MECANISME DE ADAPTARE
1. AP. CARDIOVASCULAR: asigurare debit de perfuzie prin:
- VASOCONSTRICŢIE - prin reflexe baroreceptoare periferice şi centrale la hTA
- prin creştere secreţie de adrenalină.
VC realizează centralizarea circulaţiei (cortex, miocard), prin scăderea debitului în
circ. periferică şi splanhnică abdominală (cu 50%). Centralizarea poate compensa
imediat o hemoragie medie (20% din vol circulant)
- TAHICARDIE (eficientă doar până la 130 !) prin rfx sinocarot şi cardioaortic la
hTA, prin rfx cardio-bulb la hipercapnie şi prin acţiunea catecolamine circulante
eliberate
2. AP. RESPIRATOR: asigurarea unei creşteri a oxigenării prin:
- POLIPNEE (CO2 crescut stimulează chemoreceptorii sau centrul bulbar)
3. AP. RENAL: micşorarea - anularea eliminărilor lichidiene urinare, prin:
ADH - retenţie apă
Aldosteron (vasoc renală - din centralizare!)- retenţie Na, deci
menţinerea volumului circulant existent
4. SISTEMUL HEMATOPOETIC:
- creşterea volumului sanguin şi a hematiilor circulante prin mobilizarea sângelui din
organele de depozit (ficat, splină, plexuri subdermice)
- compensarea pierderilor hematice prin creşterea hematopoezei:
 HEMORAGIILE
3. FIZIOPATOLOGIE

CONCLUZIE:
MECANISMELE DE ADAPTARE

asigură optimizarea oxigenării insuficiente posthemoragice:

I-ul pas: asigurare perfuzie suficientă organe vitale prin
redistribuire volum circulant şi oxigenare
suplimentară (CV+Resp)
al II-lea pas: scăderea pierderilor (Renal)
al III-lea pas: refacere capital de hematii prin folosire depozite şi
rezerve celulare (reticulocite) (SHF)
 HEMORAGIILE
4. SEMIOLOGIA HEMORAGIILOR ACUTE

4.1 SIMPTOME: h. mici nu, medii, mari da!

- senzaţia de frig, sete, transpiraţii reci

- dispnee în diverse grade
- astenie
- ameţeală, până la lipotimie
- senzaţia de anxietate, teamă
- scotoame, până la amauroză pasageră
- acufene (ţiuituri sau pocnituri)
 HEMORAGIILE
4. SEMIOLOGIA HEMORAGIILOR ACUTE

4.2. SEMNE: h. mici nu, medii, mari da !

INSPECŢIE: tegumente şi mucoase palide, cu vene colabate
respiraţia rapidă şi superficială
agitaţie, aspect de teamă evidentă - apatie, căscat repetat
frisoane, oligurie-anurie, subicter
+ semne locale: tipul de sângerare externă: a,v,c

PALPARE : tegumente reci, cu transpiraţii reci

tahicardie, cu puls mic, depresibil, uneori doar la aa. mari
+ semne locale: în sângerări interne, specifice iritării seroaselor
(+ percuţie, auscultaţie)
+ MANEVRE de evaluare a pierderilor:
accentuează/scad tahicardia, tulb. auditive, oculare la hemoragii compensate
Testul de flexiune a capului în clinostatism (A)
Testul Trendelenburg (S)
 HEMORAGIILE
5. CONCLUZIE: DG. CLINIC
+ DG. PARACLINIC tardiv (12-24 ore) !!!
info doar despre gravitate!

- scăderea hematocritului şi a nr. de hematii

- scăderea Hb
- hiperleucocitoza (semn de hemoconcentraţie)
- apariţie reticulocitoză
- PVC (nu indică volum pierdut, ci volum necesar de umplere
venoasă pentru compensare hemoragie!)
0 cm = 40-50%
3 cm ~ 40%
8-12 cm = N
- determinarea volemiei prin coloranţi sau prin marcare biochimica
a proteinelor plasmatice
 HEMORAGIILE
6. FACTORI DE GRAVITATE
- volum sanguin pierdut
- sex : - masculin
- vârsta: copii, vârstnici (mecanisme de compensare)
- APP
- arterială: debit mare, sânge oxigenat
- debit – repetare

7. TRATAMENT
a) primul ajutor: hemostaza provizorie sau definitivă
b) transport:
- poziţie declivă, Trendelenburg (autotransfuzie)
- linie venoasă (multiplă!), de preferat cateter venos central
- soluţii perfuzabile macromoleculare
- O2
- monitorizare pe parcursul transportului (însoţitor de specialitate)