Familia Enterobacteriaceae

LP 1
 Familia Enterobacteriaceae

 Manualul de Bacteriologie sistematic ă Bergey

(ediția III / 2004)
 Reunește în prezent 44 genuri, dintre care 25
au fost implicate semnificativ în patologia
umană
 Familia Enterobacteriaceae
Genul Număr de specii Specii cu importanță medicală

I. ESCHERICHIA 7 E. coli, E. fergusonii, E.

hermanii, E. vulneris
X. CITROBACTER 12 C. freundii, C. amalonaticus,
C. diversus
XII. ENTEROBACTER 16 E. cloacae, E. aerogenes,
E. agglomerans, E. sakazakii
XV. HAFNIA 1 H. alvei
XVI. KLEBSIELLA 10 K. pneumoniae,
K. rhinoscleromatis,
K. oxytoca, K. ozaenae
 Familia Enterobacteriaceae

Genul Număr de specii Specii cu importanță medicală

XXI. MORGANELLA 1 M. morganii

XXIX. PROTEUS 8 P. vulgaris, P. mirabilis,

P. penneri
XXX. PROVIDENCIA 6 P. alcalifaciens, P. rettgeri,
P. stuartii
 Familia Enterobacteriaceae
Genul Număr de specii Specii cu importanță medicală

XXXIV. 8 S. enterica, S. choleraesuis,

SALMONELLA S. arizonae, S. enteritidis,
S. paratyphi, S. typhi,
S. typhimurium
XXXVI. SERRATIA 12 S. marcescens, S.
liquefaciens
XXXVII. SHIGELLA 4 S. dysenteriae, S. boydii,
S. flexneri, S. sonnei
XLIII. YERSINIA 12 Y. pestis, Y. enterocolitica,
Y. pseudotuberculosis
 Caractere morfo-tinctoriale:
• Bacili Gram-negativ
• Mobili prin flageli peritrichi
/ imobili
• Unii au capsulă: genul
Klebsiella (K. pneumoniae)
• Nu formează endospori
(nesporulați)
Familia Enterobacteriaceae
 Caractere de
cultură:
• Aerob - facultativ anaerobe
• Nepretențiosi nutritiv – cresc
pe medii cu peptonă în
prezența bilei
• Fermentează glucoza
• Citocromoxidază – (-)
• Produc catalaza
• Reduc nitrații la nitriți
 Caractere de cultură:
• Tulbură uniform mediul de cultură lichid
• Colonii tip S, dar si R
• Uneori, colonii mucoase (tip M): Klebsiella
pneumoniae
• Medii selective, majoritatea au lactoză:
• Drigalski, Levine, MacConkey,
• Leifson (ADCL), Istrati-Meitert, Hektoen, SS,
• Wilson - Blair
 Mediul Levine (EMB)
 Categoria: mediu slab selectiv
și diferenţial pentru bacilii
Gram - negativi
 Agenți inhibitori: Eozină Y și
albastru de metilen - inhibă
bacteriile Gram (+)
 Utilizare: cultivarea
enterobacteriilor și a altor
bacili Gram - negativi
 Mediul ADCL (Leifson)
 Categoria: mediu moderat -
selectiv și diferenţial pentru
bacilii Gram - negativi
 Inhibă bacteriile Gram (+) și o
parte din bacteriile Gram (-)
 Conține: Agar – Dezoxicholat
– Citrat – Lactoza
 Utilizare: cultivarea shigellelor
salmonellelor, Yersiniei
 Familia Enterobacteriaceae
Categoria Gruparea taxonomică Semnificația etiologică

I. Patogene Salmonella, Shigella – Certă

Escherichia (fenotipuri
diareigene și
uropatogene de E. coli),
Yersinia
II. Condiționat - Citrobacter, Enterobacter, Izolate semnificativ în
patogene Escherichia, Klebsiella, prelevate necontaminate
Morganella, Proteus, (LCR, prelevate din
Providencia, Serratia cavitșăți închise,
hemoculturi, colecții
neabcedate
III. Ocazional - patogene Cedecea, Hafnia,
Kluyvera, Pantoea,
Tatumella, Yokenella etc.
 Genul Shigella
 patogen intestinal
Caracteristicile speciilor de Shigella:
 imobile

 nu fermentează lactoza pe mediile cu lactoză

– lactozo (-)
 determină dizenterie bacilară – boala
specific umană:
• febră,
• colici abdominale,
• scaune diareice muco - sangvinolente
 Clasificarea Shigella

În funcție de antigenul somatic O: 4 specii (4 grupuri)

• Shigella dysenteriae: 13 tipuri: 1 – S. shigae, 2 – S.
schmitzii, 3 – 7 S. Large Sachs, 8 – 13
• Shigella flexneri: 6 tipuri (1 – 6), 10 subtipuri (1a, 1b,
2a, 2b, …, 5a, 5b), 2 variante (x, y)
• Shigella boydii: 18 tipuri (1 – 18)
• Shigella sonnei (2 tipuri: S, R)
 Recoltarea produselor patologice

 produs patologic: materii fecale

(emisie spontană, sondaj recto –
sigmoidian cu sonda Nélaton)
 cât mai aproape de debutul bolii
 înaintea instituirii tratamentului
antimicrobian
 coprorecoltor steril cu mediu de
transport: Cary - Blair
 Examenul microscopic din produs
patologic
 oferă informații importante pentru
diagnosticul diferențial al enterocolitei
 preparatul nativ între lamă si lamelă →
polimorfonucleare, eritrocite, filamente de
mucus
 poate evidenția chiste sau trofozoiți de
Entamoeba histolytica – protozoar care
determină dizenteria amoebiană (exclude
dizenteria bacilară)
 Examenul microscopic din produs
Hematii
patologic

Chist de
Entamoeba
histolytica

Trofozoit
Bacili de
Gram Entamoeba
(-) PMN histolytica

Frotiu Gram din materiile

fecale – la un pacient cu Dizenterie
dizenterie bacilară amoebiană
 Coprocultura
Izolarea:
- Medii de cultură selective și diferențiale
pentru enterobacterii:
* Drigalski Medii slab

* Levine
selective pentru
enterobacterii

* MacConkey
* Leifson (ADCL)
Medii moderat
* Istrati-Meitert selective pentru
enterobacterii
* Hektoen
 Caractere morfo-tinctoriale:

Bacili Gram - negativi

 Proprietăţi de cultură

Mediul
Mediul Levine: colonii MacConkey: Mediul Drigalski:
mici, de tip S, colonii mici / colonii medii, de
transparente, lucioase, medii, de tip S, cu tip S, transparente,
lactozo - negative contur neregulat, lactozo - negative
transparente,
lactozo - negative
Aspectul coloniilor de Shigella
flexneri pe medii slab selective
 Identificarea preliminară
 caracteristicile biochimice: se folosesc medii
multitest: TSI, MIU, MILF, O/F, Citrat:
 fermentează glucoza fără producere de gaz,
 lactozo - negative,

 nu produc H2S,

 imobile,
Suspiciune de Shigella
 urează (-),
spp.
 indol (+/-),

 lizindecarboxilaza (-),

 fenilalanindezaminaza (-),

 citrat (-).
Identificarea preliminară
 Identificarea antigenică
 caracteristicile antigenice (tiparea serologică): pe baza
structurii Ag. somatic O
 permite clasificarea de grup, de tip, subtip, variantă,
folosind seruri polivalente specifice de gen și specie, și apoi
seruri monovalente specifice de tip, subtip și variantă
 ex.: reacții de aglutinare directă pe lamă
 S. dysenteriae, tipul 1 - S. shigae,
 S. flexneri , tipul 2, subtipul 2a, varianta x
 S. boydii: tipul 3
 S. sonnei: tipul S

 etc.).
 Identificarea antigenică
Reacție
pozitivă:
Apariția O picătură de ser Anti-
unor grunji Shigella flexneri, în care
fini, vizibili se suspendă cultura de
cu ochiul pe panta mediului TSI.
liber Se omogenizează timp
de 2 minute

Reacție de aglutinare directă pe lamă:

reacție pozitivă cu serul polivalent
pentru specia Shigella flexneri
 Patogenie

 Shigella este agentul dizenteriei bacilare (shigelloză)

 Ag. de suprafață permit atașarea non – receptor
specifică, modificarea citoscheletului, endocitarea
bacteriei, apoi diseminarea în submucoasă unde
produc necroze – patogenitate de tip invaziv.
 Exotoxinele – sunt, de asemenea implicate (ex.:
toxina Shiga, produsă de S. dysenteriae tip 1, shigae,
blochează sinteza proteică, prin efect citotoxic asupra
endoteliului capilar determină complicațiile vasculare
și producerea Sdr. hemolitic – uremic din shigeloze).
 Patogenie:
Mecanism entero - invaziv
 Patogenie:
Sdr. hemolitic - uremic
 Manifestări clinice
 se manifestă prin: colici abdominale
severe, varsături, tenesme și scaune
caracteristice muco - sangvinolente.
 rareori, caracter invaziv
 complicații extraintestinale: tulburări
neurologice, sdr. hemolitic – uremic,
artrită reactivă. Apariția lor depinde de
virulența tulpinilor.
 Epidemiologie:
 Shigella este un patogen specific uman
 se transmite pe cale fecal - orală, asociată
întotdeauna cu un nivel igienico – sanitar scăzut
 insectele (muștele) sporesc potențialul
epidemiogen estival
 transmisia hidrică este importantă
 dezastrele naturale și războaiele au fost frecvent
asociate cu izbucniri epidemice de dizenterie .
 Teste de patogenitate

Testul Sérèny (testul

keratoconjunctivitei):
 poate confirma caracterul de
invazivitate al Shigellelor izolate;
 acest test nu se folosește în mod uzual.
 o picătură cu Shigelle invazive izolate
depusă în corneea unui cobai (porc
de Guineea) va produce kerato-
conjunctivite severe în câteva zile, prin
invazie la cornee, care se vindecă
complet în 2 - 3 săptămâni.
 Tratament
 se face în funcție de sensibilitatea la antibiotice,
conform antibiogramei difuzimetrice Kirby –
Bauer, efectuată după standardul CLSI.
 ! pentru toate tulpinile de Shigella izolate din
materiile fecale, antibioticele care se testează și
se raportează sunt:
 Ampicilina
 Fluoroquinolone

 Sulphamethoxazol – Trimethoprim (Biseptol)

 Grupa I: E. coli, Proteus mirabilis, Salmonella
spp., Shigella spp.
Antibiotic Fenotip sălbatic Penicilinază nivel Penicilinază nivel
scăzut ridicat
Aminopeniciline S R R
Aminopeniciline + IBL S S I/R
Carboxipeniciline S R R
Ureidopeniciline S I/R I/R
CIG S I I/R
CIIG S S S/R
CIIIG S S S
CIIIG + IBL S S S
Cefamicine S S S
Cefalosporine cu S S S
spectru larg (cefepim,
cefpirom)
Carbapeneme S S S
Grupa I: E. coli, Proteus mirabilis, Salmonella
spp., Shigella spp.
Antibiotic Cefalosporinază TEM rezistent ESBL Cefalosporinază
E. coli, Shigella la inhibitori de nivel ridicat
Aminopeniciline R R R R
Aminopeniciline + R R R R
IBL
Carboxipeniciline S R R R
Ureidopeniciline S R R R
CIG R S R R
CIIG S S R R
CIIIG S S R R
CIIIG + IBL S S S R
Cefamicine S/R S S R
Cefalosporine cu S S R S
spectru larg
(cefepim,
cefpirom)
Carbapeneme S S S S
 Genul Salmonella
peste 2200 serotipuri

Infecţii (salmoneloze):
• Febra tifoidă – S. typhi
• Febrele paratifoide – S. paratyphi A, B
• Toxiinfecţii alimentare şi enterite (copii)
S. typhymurium
S. enteritidis
S. paratyphi B
S. panama
• Stări septico - piemice
S. paratyphi C
S. choleraesuis
 Caractere generale:
• bacili Gram – negativi
• mobili (flageli
peritrichi)
• lactozo – negativi
• identificarea
antigenelor O, H, Vi
→ reacţii de
aglutinare
 Salmoneloze majore

 febra tifoidă
 febrele paratifoide determinate de bacilul tific si
paratific
 afectează exclusiv omul
 Salmoneloze
 omul și animalele sunt responsabile de
poluarea solului, a apelor reziduale, apelor de
suprafață, în care pot supraviețui luni și chiar
ani (în sol)
 se transmit:
 pe cale fecal - orală,
 prin apa contaminată,
 factori sezonieri și clima caldă favorizează,
în condiții precare de igienă, nivelul
morbidității
 Salmoneloze
 intensificarea comerțului și
 intensificarea călătoriilor la mari distanțe,
 migrațiile populaționale,
 industrializarea alimentației și a creșterii animalelor de
consum (porci, păsări) în mari colectivități
consumatoare de hrană cu adaosuri proteice deseori
contaminate (făinuri furajere de carne, oase, sânge)

au contribuit esențial la răspândirea largă a serovarurilor

și la creșterea morbidității prin salmoneloze.
 Manifestări clinice
Febra tifoidă

 S1: letargie, febră, dureri, constipație;

 S2: febră mare, abdomen dureros, rozeole
tifice, diaree, hepatosplenomegalie.
 Salmoneloze minore

 au o incidență crescută în ultimul timp,

manifestându-se prin toxiinfecții alimentare
 I-ul loc în etiologia toxiinfecțiilor alimentare
 Cauze: ingerarea de carne, lapte, ouă
infestate cu specii de Salmonelle: S.
typhimurium, S. anatum, S. enteritidis.
Surse de infecție cu Salmonella spp.
 TABLOU CLINIC
Salmoneloze minore

Simptomele (Dg. diferențial cu toxiinfecțiile

alimentare stafilococice) sunt:
• incubație mai lungă de 12 – 48 de ore ,

• febră,

• sindrom diareic

• stari septico - piemice

 Recoltarea produselor patologice:

Febrele tifo – paratifoide:

 S1: hemocultură
 S2: urocultură, coprocultură
Gastroenterite (toxiinfecții alimentare):
 coprocultură
 lichid de vărsătură
 alimente
Examenul microscopic din
produsul patologic

Nu oferă informatii relevante!

 Coprocultura
Izolarea:
- Medii de imbogătire:
- Bulion cu selenit acid de sodiu
- Medii selective și diferențiale pentru
enterobacterii (moderat și înalt selective) :
 Leifson (ADCL)
 Istrati-Meitert
Medii moderat – selective
 SS pentru enterobacterii
 Hektoen
 Wilson - Blair Mediu înalt selective
pentru Salmonella typhi
 Identificarea

se bazează pe:
a) caracteristicile morfologice: bacili gram - negativi,
mobili
b) caracteristicile de cultură: colonii S, lactozo –
negative, transparente sau în culoarea mediului, cu
centrul negru - aspect de “ochi de pisică” (pe mediile
moderat selective)
 Caractere morfo-tinctoriale

Preparat nativ:
bacili mobili – flageli
peritrichi

Frotiu Gram:
bacili Gram - negativi
 Proprietăți de cultură:

Mediul Levine: Mediul

Mediul Levine:
colonii mici, de MacConkey:
colonii mici /
tip S, lucioase, colonii mici /
medii, de tip S,
transparente, medii, de tip S,
lucioase,
lactozo - lucioase,
transparente,
negative transparente,
lactozo - negative
lactozo - negative
Caractere de cultură ale unei tulpini de
Salmonella enteritidis pe medii slab
selective pentru enterobacterii
Proprietăți de cultură:

Mediul Hektoen: colonii

medii, de tip S, lucioase, Mediul ADCL: colonii medii, de tip S,
transparente, lactozo – lucioase, transparente, lactozo –
negative, cu centrul negative, cu centrul negru
negru
Caractere de cultură ale unei tulpini de
Salmonella enteritidis pe medii moderat
selective pentru enterobacterii
 Identificarea
c) caracteristicile biochimice:
 fermentează glucoza cu producere de gaz în
cantitate mică sau deloc
 lactozo - negative (-),
 produc H2S (+),
 mobile,
 ureaza – (-),
 indol (-),
 lizindecarboxilaza (+),
 fenilalanindezaminaza(-),
 citrat (+),
 roșu-metil (+).
Identificarea biochimică

Suspect
Salmonella spp.
 Identificarea
d) Identificarea antigenică prin reacții de aglutinare
directă pe lamă cu seruri polivalente specifice de gen
și de grup, apoi cu seruri monovalente specifice de
specie (schema Kauffmann – White).
Ex: Salmonella agona – grup B
Ag. O somatic: 1, 4, 12
Ag. H flagelar: fază 1: f, g, s
Salmonella typhimurium – grup B
Ag. O somatic: 1, 4/5/12
Ag. H flagelar: fază 1: i
fază 2: 1,2
 Identificarea
Salmonella choleraesuis –
grup C1
Ag. O somatic: 6, 7
Ag. H flagelar: fază 1: c
fază 2: 1,5
Salmonella enteritidis –
grup D1
Ag. O somatic: 1, 9, 12
Ag. H flagelar: fază 1: g, m
Salmonella paratyphi A –
grup A
Ag. O somatic: 1, 2, 12
Ag. H flagelar: fază 1: a
Salmonella ctyphi – grup
D1
Ag. O somatic: 9, 12, Vi
Ag. H flagelar: fază 1: d
Identificarea
 Diagnostic serologic indirect al
febrelor tifoide și paratifoide
-reacţia Widal
 sunt colectate 2 probe de sânge în prima și a –
3 – a săptămână de boală.
 se identifică anticorpii specifici anti - S. typhi,
S. paratyphi A și B în serul pacienților, separat
pentru antigenul O (somatic) și H (flagelar) –
prin reactii de aglutinare directă în tuburi.
 se stabilește dinamica titrului de ac. anti – O și
anti – H.
Reacţia Widal
 Tratament
 în funcție de testul de sensibilitate la antibiotice
(antibiograma difuzimetrica Kirby – Bauer, conform
standardelor CLSI).
 Ampicilina , Fluoroquinolonele și Trimethoprim –
sulfamethoxazol-ul sunt antibiotice care se testează și
se raportează.
 Pentru izolatele extraintestinale, cefalosporinele de gen.
a-IIIa și Cloramfenicolul pot fi testate și raportate.
 Cefalosporinele de gen. I, a-IIa și Cefamicinele, deși in
vitro apar sensibile, clinic nu sunt active!
 Tratament

 în ultima vreme, se descriu

tot mai mult tulpini de
Salmonella spp. cu
fenotipuri de rezistență de
tip ESBL!