Sunteți pe pagina 1din 16

TEMA 3.

ADAPTAREA PREŢURILOR PE
TIPURI DE PIAŢĂ

1. Clasificarea şi caracteristica tipurilor de


piaţă.
2. Particularităţile formării preţurilor în
condiţiile concurenţei perfecte.
3. Particularităţile formării preţurilor în
condiţiile monopolului absolut.
4. Particularităţile formării preţurilor în
condiţiile concurenţei monopoliste.
5. Particularităţile formării preţurilor în
condiţiile oligopolului şi duopolului.
Politica de preţ a firmei de producere
şi/sau de comercializare se află în strictă
dependenţă de activitatea concurenţilor pe
piaţa-ţintă.
Aspectele ce trebuie cunoscute cu
privire la concurenţi:
Cine sunt concurenţii?
Care sunt strategiile concurenţilor?
Care sunt obiectivele concurenţilor?
Care sunt punctele lor forte şi slabe?
Cum reacţionează la provocările
pieţei?
Concurenţa determină o anumită structură de
piaţă prin combinarea mai multor factori:
 Numărul şi puterea agenţilor economici
 Gradul de diferenţiere a produselor
 Fluiditatea (flexibilitatea) pieţei
 Gradul de mobilitate a factorilor de producţie
 Transparenţa pieţei

Principalele tipuri de concurenţă în concordanţă cu


aceşti factori:
1) Concurenţa perfectă
2) Concurenţa imperfectă (monopol, monopson,
oligopol, oligopson, concurenţa monopolistă)
Concurenţa perfectă (pură) presupune situaţia când
toţi producătorii sunt în măsură să-şi vândă produsele
la preţul pieţei şi toţi cumpărătorii pot să cumpere, la
preţul pieţei, atât cât doresc, fără a influenţa piaţa.

Principalele caracteristici ale concurenţei


perfecte:
 existenţa unui număr mare (foarte mare) de
vânzători şi de cumpărători
 omogenitatea ofertei
 transparenţa pieţei
 mobilitatea intrărilor şi ieşirilor pe şi de pe
piaţă
 curba cererii este paralelă cu axa cantităţilor
 domenii reprezentative – agricultura, formarea
preţurilor la bursă
Echilibrul concurenţial şi formarea preţului pe
piaţa cu concurenţă perfectă se realizează la
punctul de intersecţie a curbei ofertei cu curba
cererii: PE → C=O

Trăsăturile preţului
pe piaţa cu concurenţa perfectă:
• o mărime fixată de echilibrul dintre cerere
şi ofertă
• o mărime dată, ce nu se modifică odată cu
schimbarea cantităţii produse şi oferite de
fiecare vânzător în parte
• o mărime acceptată atât de vânzători, cât şi
de cumpărători
Exemplu: se prezintă urmă toarele date înregistrate de o firmă ce
activează pe piaţa cu concurenţă perfectă , unde preţul de
echilibru este la nivelul de 2 lei. Care va fi decizia optimă a firmei
cu privire la producere şi comercializare pe termen scurt.

Q, TC (total P TR (total AR MC MR
unit costs), (price), revenue), (average (marginal (marginal
s lei lei lei revenues), cost), lei revenue),
lei lei
0 8 0
10 17 2
20 27 2
30 40 2
40 58 2
50 77 2
60 100 2
70 127 2
80 157 2
Q, units TC, lei P, lei TR, lei AR, lei MC, lei MR, lei

0 8 0 0 0 - -

10 17 2 20 2 0,9 2

20 27 2 40 2 1 2

30 40 2 60 2 1,3 2

40 58 2 80 2 1,8 2

50 77 2 100 2 2 2

60 100 2 120 2 2,3 2

70 127 2 140 2 2,7 2

80 157 2 160 2 3 2
Cantitatea de producţie a firmei pe piaţa cu
concurenţă perfectă rezultă din condiţia care
asigură profitul maxim
Q optimă → MR=MC

Relaţia care reflectă mărimea optimă a


preţului pe piaţa cu concurenţă perfectă pe
termen scurt
P=AR=MR=MC
Relaţia care reflectă mărimea optimă a
preţului pe piaţa cu concurenţă perfectă pe
termen lung
(PEL=ATC)<PES
Concurenţa imperfectă– firmele pot determina,
impune şi controla preţurile bunurilor oferite.

Monopolul presupune următoarele caracteristici:

 bunul este produs de o singură firmă


 bunul nu poate fi substituit
 există restricţii de intrare în ramură
 curba cererii are direcţie înclinată
 preţul este impus şi controlat
 ramuri reprezentative – domeniile de interes
strategic, prestarea serviciilor publice,
monopolurile naturale.
Metodele de stabilire a preţului în condiţii de
monopol:

1. Dimensionarea volumului de producţie în condiţia


profitului maxim şi ajustarea preţului după
cerere
Pm>(MC=MR)
Pm=(MC=MR)
Pm<(MC=MR)
2. Maximizarea volumului vânzărilor, protejare de
potenţialii concurenţi
Pm=ATC
Pm<ATC
3. Gestiunea la echilibru, lichidarea stocurilor
Pm=ATC
Discriminarea prin preţ– vânzarea
produselor (serviciilor) identice la preţuri
(tarife) diferite pe pieţe diferite

Factorii ce determină reuşita discriminării


prin preţ:
a) Segmentarea pieţei în corespundere cu
grupele de consumatori, intensitatea
diferită a cererii, locul şi timpul
consumului
b) Preţurile diferenţiate nu rezultă din
costuri diferenţiate
c) Excluderea posibilităţilor pentru cei ce au
achiziţionat produsul la un preţ mai mic
să-l revândă la un preţ mai mare.
Tipurile de discriminare prin preţ:
Discriminarea de gradul I, perfectă -
preţul este ajustat exact la cât este
dispus clientul să plătească pentru a
acapara “surplusul consumatorului”
Discriminarea de gradul II - stabilirea
preţurilor diferite pentru cantităţi
diferite de bunuri;
Discriminarea de gradul III - fixarea
unor preţuri diferite pentru vânzarea
aceluiaşi produs în localităţi diferite.
Concurenţa monopolistă – îmbină elemente
caracteristice concurenţei perfecte şi monopolului

Deosebirea principală - diversitatea


sortimentală a produselor, alocarea unor
importante fonduri în scopuri publicitare
Metodele de diversificare a produselor:
 Obiective
 Subiective
Ramuri reprezentative: ramurile
industriale cu producţie diversificată,
servicii, comerţ.
Legităţile formării preţurilor:
 Pe termen scurt – preţuri de monopol
 Pe termen lung – preţuri concurenţiale
Caracteristicile specifice oligopolului
 existenţa unui număr redus de producători
 existenţa barierelor de intrare în ramură
 interdependenţa
 incertitudinea
 domenii reprezentative: producerea
oţelului, aluminiului, automobilelor,
computerelor etc.
Comportamentul preţurilor este determinat de:
1. Comportamentul cooperant al firmelor,
înţelegeri privind zonele de influenţă şi
nivelul practicat al preţurilor, formarea
cartelurilor de preţuri;
2. Comportamentul necooperant al firmelor,
atitudinea de război, declanşarea
“războiului preţurilor”.
Consecinţele negative al “războiului preţurilor”

 Avantajul prin preţ faţă de concurenţi nu este


de lungă durată;
 Cumpărătorii devin sensibili la preţ şi
majorările ulterioare al preţului pot determina
reducerea cererii;
 Preţul practicat în perioada “războiului” devine
un preţ de “comparare” pentru consumatori;
 Denaturarea barierei psihologice între preţ şi
calitate;
 Apariţia noilor concurenţi prin achiziţionarea
de către alte entităţi a capacităţilor de
producţie aparţinute firmelor ce au părăsit
piaţa.
Teoria jocurilor
Dilema deţinuţilor
(matricea rezultatelor)

Variantele combinate A
ale deciziilor
Recunoaşte Nu
recunoaşte
Recunoaşte Câte 5 ani B – liber
B A – 15 ani
Nu recunoaşte A – liber Câte 1 an
B – 15 ani

S-ar putea să vă placă și