Tehnologia,Calitatea

și Expertiza Mărfurilor
Tema:4 Controlul și
verificarea calității mărfurilor
Anul univ.2015-2016

26.01.22 1
1.Organizarea și obiective

 Controlul calitatii produselor pe fluxul de

fabricatie si prin inspectie finala constituie un
factor esential al oricarui sistem stiintific de
organizare si conducere a productiei. Calitatea, in
sens de conformitate cu un referential, se
realizeaza in procesul de productie, dar controlul,
prin caracterul sau preventiv, influenteaza
productia in directia perfectionarii ei.

26.01.22 2
 Controlul de calitate reprezinta, în esenta,
verificarea prin examinare, măsurare,
încercare, analiza etc., a conformității unui
produs cu prescriptiile tehnice, înscrise în
documentația care a stat la baza fabricației.

26.01.22 3
Controlul de calitate nu trebuie sa intervina numai pe fluxul
de fabricatie si in faza finala, de produs finit, ci trebuie sa
fie prezent in toate etapele premergatoare desfasurarii
procesului de fabricatie propriu-zis, adica in etapele de
conceptie constructiva și tehnologica și de pregătire a
fabricației, care hotarasc calitatea. De asemenea, controlul
nu se incheie dupa acceptarea produsului finit si livrarea
acestuia, ci se extinde si ulterior, la beneficiari, prin service-
ul asigurat. În cazul instalațiilor complexe, controlul
continua în timpul montajului si pe perioada de efectuare a
probelor tehnologice. Datorită progresului tehnic și a
exigenței crescînde a beneficiarilor, s-a generalizat uzanta ca
perioada de garantie acordata de către furnizori pentru
produse sa crească, sporind astfel sarcinile controlului de
calitate, în urmărirea comportarii în exploatare a produselor.
26.01.22 4
Existenta unui sistem de control al calitatii bine organizat, dotat cu
cadre de inalta calificare si cu aparatura moderna, nu scuteste
de raspundere factorii de conceptie si de executie pentru
asigurarea unei calitati superioare a produselor. Controlul
creeaza conditiile necesare pentru conjugarea tuturor fortelor
in vederea indeplinirii sarcinilor. Aceasta conjugare a
raspunderilor deriva din faptul ca toate compartimentele dintr-
o intreprindere isi au locul lor bine determinat. Orice eroare de
calcul a proiectantului, o gresala a tehnologului, o neglijenta a
maistrului, lipsa de exigenta a controlului, a muncitorului care
ambaleaza, transporta sau depoziteaza produsele dauneaza
calitatii. Controlul calitatii, ca functie de verificare a
activitatilor componente ale procesului de productie, implica
stabilirea unor raspunderi precise pentru toti factorii.

26.01.22 5
 Organul specializat care raspunde de calitate este
compartimentul de control tehnic al calității.Acest
compartiment este obligat sa detecteze operativ
abaterile si să obțina acțiuni de reglare a proceselor,
în vederea evitarii incalcarilor prescriptiilor tehnice si
contractuale, sa studieze comportarea produselor
livrate in exploatare, sa analizeze tendintele existente
pe plan mondial in scopul asigurarii si mentinerii
calitatii la nivelul celor mai bune realizari din lume.

26.01.22 6
 Controlul calitatii are un rol insemnat pe linia
preintampinarii refuzurilor si reclamatiilor care,
in afara de faptul ca prejudiciaza prestigiul
fabricii – marca fabricii – și reduc portofoliul
de comenzi conduc la sporirea cheltuielilor de
productie (prin rebuturi, remanieri, bonificatii
etc.).

26.01.22 7
 Calitatea controlului de
calitate este conditionata de:
  cunoasterea cu exactitate a tehnologiei de control, respectiv cine, ce,
cum, cat masoara si cu ce se masoara;
   dotarea fluxului de fabricatie si a controlului final cu aparate de
masura si control cu precizia ceruta de documentatiile tehnice ale
produselor;
  folosirea de metode de control moderne;
  pregatirea profesionala a controlorilor de calitate, intransigenta si
obiectivitatea lor;
   sistemul de cointeresare si raspundere materiala;
  autoritatea pe care conducerea intreprinderii o delega
compartimentului de control.

26.01.22 8
 Calitatea si controlul calitatii nu constituie
numai problema producatorului sau
intreprinderii, ci de acestea se ocupa
numeroase organizatii nationale si
internationale. Dezvoltarea comertului
exterior, globalizarea pietelor impun
necesitatea stabilirii unor criterii cu
aplicabilitate generala privind calitatea
produselor, precum si standardizarea
metodelor si mijloacelor de control.

26.01.22 9
 Compartimentul de control tehnic de calitate al
intreprinderii are urmatoarele functii:
1)    functia de control propriu-zis, care cuprinde: stabilirea planului de control pe baza
tehnologiei de control elaborata in faza de proiectare (puncte de control si de catre cine
si cum se masoara caracteristicile de calitate), executarea controlului cu metode si
mijloace moderne, analiza statistico-matematica a informatiilor culese din procesul de
productie, actiuni de depistare a cauzelor defectelor si rebuturilor, masuri pentru
eliminarea si prevenirea aparitiei acestora;
2)    functia de ameliorare a nivelului calitatii produselor care cuprinde: studii
comparative ale unor produse similare (din tara si strainatate), care sunt facute impreuna
cu compartimentele de conceptie, analiza comportarii in exploatare a produselor,
cercetarea si analiza reclamatiilor care se refera la calitate, incercari de fiabilitate,
evaluarea costului lipsei de calitate;
3)    functia de dezvoltare a unei atitudini corespunzatoare pentru calitate la toti
lucratorii, care cuprinde instructaje si actiuni pentru reducerea defectelor de fabricatie,
sensibilizarea lucratorilor pentru o calitate superioara .
26.01.22 10
Organizarea si functionarea compartimentelor de
control tehnic al calitatii se reglementeaza in
functie de apartenenta la o ramura de productie
si de natura problemelor ce fac obiectul
controlului de calitate. Aceste activitati trebuie
sa fie in concordanta cu profilul organizatiei
economice si cu tipurile de produse si servicii
pe care le ofera.

26.01.22 11
 Principiile pe care se bazează funcția de control a calitatii
sunt strans legate de criteriile de proiectare si de probele la
care trebuie supus produsul pentru a se verifica concordanta
cu performantele prescrise. Mai mult, functia de control a
calitatii trebuie sa asigure respectarea tehnologiilor si a
proceselor tehnologice specificate in documentatii, fara de
care nu se pot realiza parametrii de siguranta in functionare
si economicitate in fabricatie. Stabilirea prin plan a unor
programe de inspectie pentru asigurarea concordantei dintre
produs si cerinte, precum si de verificare a respectarii
tehnologiei de fabricație și a tehnologiei de control a
calității reprezintă sinteza compararii realizărilor efective cu
obiectivele planificate.

26.01.22 12
 În general, cu cat un control de calitate este mai
minutios si se executa cu aparatura si dispozitive mai
performante, cu atat calitatea produselor va fi mai
buna, gradul de incredere în masuratori va fi mai
mare. Vor crește însa și costurile din cauza aparaturii
mai elaborate și a pregătirii mai inalte a controlorilor.
 Specialiștii din compartimentul de pregatire a
fabricatiei care au în sarcină elaborarea tehnologiei
de control trebuie sa realizeze un optim între costul
acesteia și siguranta rezultatelor obtinute

26.01.22 13
 2.Organizarea activitatii de conducere /
coordonare a calitatii
Activitatile de asigurare a calitatii se efectueaza in toate
structurile functionale care participa la realizarea
spiralei calitatii. Deoarece performanțele întreprinderii
trebuie optimizate, este necesar sa se asigure o
coordonare a acestor activitati intr-un ansamblu
unitar. Acest lucru nu înseamnă neaparat ca o anumită
persoana sau functie să exercite comanda asupra
tuturor activitatilor privitoare la calitate.

26.01.22 14
 Coordonarea prin intermediul unui șef comun
 In întreprinderile mici, aceasta metoda este naturala si
eficienta. Activitatile sunt limitate iar personalul putin
numeros, astfel incat conducatorul intreprinderii, prin
contact direct cu personalul productiv si cu realitatea
faptelor, poate sa cunoasca ceea ce se intampla si sa ia
decizii potrivite. Intreprinderea stabileste anumite
obiective referitoare la calitatea produselor.
Amploarea relativ redusa a activitatilor, specifica
intreprinderilor mici, permite urmarirea operativa a
indeplinirii obiectivelor de catre managerul general si
intreprinderea din mers a masurilor de corectie.

26.01.22 15
 Autocoordonarea
 Una din metodele de coordonare a activitatii relativa la calitate este
autocoordonarea. Metoda consta in a lasa pe seama fiecarui supraveghetor
sarcina de a identifica, pe masura aparitiei lor, problemele care necesita a fi
coordonate si de a le analiza impreuna cu specialistii care sunt in masura sa
le rezolve. În practica, pentru rezolvarea problemelor sporadice curente,
aceasta metoda este de regula eficienta. Pentru asemenea probleme,
semnalele de alarma sunt puternice si insistente; astfel, clientii fac apeluri
telefonice din cauza intarzierilor în livrari sau din cauza aparitiei unor
defectiuni; daca procesul tehnologic se intrerupe, stivele de materiale incep
sa blocheze spatiile; daca, dimpotrivă, furnizorii nu respecta programele de
aprovizionare, productia se opreste. Neajunsurile devenind din ce in ce mai
accentuate, oamenii care le resimt nu au liniste pana cand nu le vad
rezolvate.Cand este insa vorba de probleme cu caracter cronic, aceasta
metoda nu este, de regula, eficientă.

26.01.22 16
  Coordonarea prin comitete
 Un anumit număr de activitati esentiale in legatura cu
functia calitatii sunt realizate de comitete. In linii
generale, responsabilitatile de baza ale comitetelor si
modul de exercitare a acestor responsabilitati depind
de natura problemei analizate. Activitatea comitetelor
este laborioasa si dinamica, desfasurandu-se în
interdependenta cu alte acitivitati, uneori extrem de
complexe. Din acest motiv, pentru a obține rezultate
bune, organizarea și functionarea unui comitet trebuie
privita cu mare atenție.

26.01.22 17
 Un conducator care a constituit un comitet
pentru rezolvarea unor probleme ramane
responsabil pentru actiunile pe care le initiaza
in acest scop, indiferent daca si-a insusit sau nu
solutiile propuse de comitet.        Eficienta
comitetelor, atunci cand sunt bine organizate si
conduse, se datoreaza nu numai competentei
profesionale a participantilor, ci si faptului ca
problemele sunt studiate mult mai profund si
sunt dezbatute cu discernamant de un colectiv
de specialisti, nu de catre o singura persoană.
26.01.22 18
 De obicei, un comitet are sarcina sa înlesneasca:
 Comunicarea. Oamenilor le este mai usor sa
comunice intre ei stand in jurul unei mese decat
adresandu-si unul altuia informari scrise;
  Coordonarea. La fel, oamenilor le este mai usor
sa obtina in cadrul unui comitet acordul comun
asupra unor probleme controversate.
Participarea. Daca se ofera tuturor posibilitatea de
a fi ascultati atunci cand problemele sunt inca
neclare, se asigura o receptivitate mai mare fata
de ideile propuse
26.01.22 19
 Comitetele pentru îmbunătatirea calității
 Aceste comitete sunt, de regula, ²parghia de conducere pentru
angajarea si rezolvarea problemelor calitatii cu caracter
cronic, nerezolvate. Membrii comitetului se aleg din cadrul
unor departamente care pot sa contribuie efectiv la stabilirea
listei de probleme ce urmeaza sa fie analizate si sa se propuna
solutii. Dintre aceste departamente se pot mentiona:
departamentul de cercetare-dezvoltare si proiectare a
produselor, de marketing, de planificare a productiei, de
contabilitate si de control al calitatii. Statutul comitetului
cuprinde urmatoarele obiective:

26.01.22 20
1. Identificarea principalelor probleme de calitate nerezolvate;
2. Stabilirea prioritatilor in abordarea problemelor;
3.  Punerea la punct a unei diagnosticari adecvate pentru
descoperirea cauzelor si remedierilor.
4. Discutarea solutiilor posibile;
5. Recomandarea actiunilor de remediere.
6.  Urmarirea modului de aplicare a actiunilor stabilite si a
faptului daca exista mijloace de control corespunzatoare
pentru mentinerea realizarilor obtinute.
7.    Stabilirea resurselor materiale umane și financiare, într-o
prima evaluare, necesare pentru întreprinderea acțiunilor de
remediere.

26.01.22 21
 RECEPŢIA MĂRFURILOR
 Receptia loturilor de marfuri este operatia de
identificare si verificare cantitativa si
calitativa a marfurilor si se realizeaza de
catre beneficiar în prezenta sau absenta
furnizorului. Locul de desfășurare poate fi la
sediul furnizorului sau al beneficiarului și se
efectuează de către comisii de receptie
formate din 3-5 membri.

26.01.22 22
Receptia se deosebeste de controlul tehnic de calitate si
prin modalitati si prin efectele pe care le produce.
Receptia are un caracter tehnic, dar în acelasi timp are
caracter economic si juridic. Scopul receptiei consta în
verificarea modului în care furnizorul îsi îndeplineste
obligatiile asumate prin contract (cu privire la
sortiment, calitate, cantitate, ambalare, marcare) si daca
organele de transport îsi respecta obligatiile legate de
integritatea marfurilor pe toata durata
transportului. Comisia de receptie are rolul de a urmari,
în continuare, evolutia starii calitative a marfurilor
receptionate în ul depozitarii si pâna în momentul
livrarii din depozit.

26.01.22 23
 Metodologia recepției
  Procesul de receptie implica urmatoarele
operații:
 verificarea documentelor;
 verificarea identitătii și mărimii lotului
(receptia cantitativa);
 verificarea calității (recepția calitativa).

26.01.22 24
  Verificarea documentelor

 documente de contractare: contractul,
anexele la contract, clauzele, graficele,
specificatiile;
 documentele de însotire a marfii: de livrare,
de transport ;
  documente de atestare a calitatii: buletin de
analiza, certificat de calitate

26.01.22 25
  Verificarea cantitativa a loturilor
 de marfuri

Verificarea cantitativa a lotului de marfuri se face

prin numarare, masurare sau cântarire, în functie
de felul marfurilor, pe baza specificatiilor din
contract.
 Verificarea cantitativa se realizeaza prin:
 verificare 100% (bucată cu bucată);
  verificare prin eșantionare.
          

26.01.22 26
 Verificarea calitativă a loturilor de mărfuri
Verificarea calitatii marfurilor reprezinta procesul de masurare, examinare,
etalonare, încercare sau orice alta modalitate de comparare a unitatii
verificate cu specificatiile care îi sunt aplicabile.
      Procesul de receptie a unui lot de marfa presupune:
  identificarea produselor din lot;
   examinarea ambalajelor;
  verificarea integritatii sigiliilor;
 verificarea marcarii si etichetarii;
  definirea planului de control;
   prelevarea esantionului;
  verificarea principalelor caracteristici de calitate prin metode
organoleptice si de laborator;
 concluzii privind acceptarea sau respingerea lotului
26.01.22 27
 Litigii posibile în cazul receptiei marfurilor
 Receptia loturilor de produse reprezinta, de asemenea, o
etapa în care pot sa apara numeroase litigii referitoare la
identificarea marfurilor, livrarea produselor
necorespunzatoare calitativ si cantitativ, ambalarea
neadecvata, întocmirea incorecta a documentelor de livrare
sau expediere. Sursele de litigii cele mai frecvente sunt:
   neconcordanta dintre sortimentul contractat si sortimentul
atestat prin documente sau cel real;
   neconcordanta dintre calitatea contractata (prescrisa sau
omologata) si calitatea reala a lotului de marfa;
   neconcordanta calitativa a loturilor de marfuri.

26.01.22 28
 În afara stabilirii gradului de concordanîa a
calității reale cu cea prescrisa, în cadrul
expertizei merceologice, trebuie, de
asemenea, fundamentata decizia de acceptare
sau de respingere a lotului de marfa
receptionat si evidentiate consecintele
receptiei calitative asupra pastrarii marfurilor
în depozit, a termenului de garantie si în
comercializarea produselor

26.01.22 29