TEMA 5

AMBALAREA MĂRFURILOR
1
Bibliografie recomandată
• Olaru M., Pamfilie R.. Fundamentele ştiinţei mărfurilor, Ed.economică,
Bucureşti, 2005
• Stanciu I., Olaru M., Bazele merceologiei, Bucureşti, Universitatea
Creştină „Dimitrie Cantemir”, 1996

Obiective operaționale
• -să definească rolul și sarcinile ambalajului
• -să cunoască noțiune ambalajului
• -să identifice tipurile de ambalaje după material primă
• -să clasifice ambalajele după diferite criteri
• -să argumenteze aspectele selectării ambalajelor și factorii care le
determină
• -să explice metodele și tehnicile de ambalare
• -să caracterizeze impactul ambalajelor asupra mediului înconjurător

2
1. Noțiune, concept și semnificația ambalajului
2. Clasificarea ambalajelor
3. Materiale utilizate pentru confecţionarea
ambalajelor
4. Factorii care determină alegerea ambalajului
5. Metode şi tehnici de ambalare
6. Funcţiile şi importanţa ambalajelor
7. Factorii care au contribuit la creşterea rolului
ambalajului
8. Impactul ambalajelor asupra mediului
înconjurător
3
• 1. Conceptul de ambalare, din punct de vedere
etimologic, provine din sufixul „em" şi
cuvantul ,,balla" (fr.emballage) şi are sensul de a
strânge în balot. Ambalajul este un sistem fizico-
chimic complex, cu funcţii multiple, care asigura
menţinerea sau, in unele cazuri, ameliorarea
calităţii produsului căruia ii este destinat.
Ambalajul favorizează identificarea produsului,
înlesnind atragerea de comparatori potenţiali, pe
care ii învaţă cum sa folosească, sa păstreze
produsul si cum sa apere mediul înconjurător de
poluarea produsa de ambalajele uzate sau de
componenţii de descompunere ai acestora.
4
• Din punct de vedere economic, ambalajul
se poate considera un produs finit care
încorporează materii prime, cheltuieli
materiale şi efort uman, asemănător altor
mărfuri de consum de pe piaţă.
• Din punct de vedere comercial, ambalajul
permite asigurarea in cele mai bune
condiţii a manevrării, conservării,
depozitarii si transportului produselor.

5
 • In R. Moldova conform legii 231 cu privire la
comerțul interior art. 19.p. (3) Ambalajul
produsului trebuie să asigure integritatea şi
protecţia calităţii acestuia, să fie uşor de
manipulat, să promoveze vînzarea produsului,
fiind totodată conform cu prevederile legale
referitoare la protecţia muncii, mediului şi
securitatea consumatorilor.

• Tot in conformitate cu standardul amintit,

ambalarea este definita ca fiind “operaţie, procedeu
sau metoda, prin care se asigura cu ajutorul
ambalajului, protecţie temporara a produsului”.

6
2. Clasificarea ambalajelor
După materialul folosit in
confecţionarea ambalajelor După tip
•ambalaje din hârtie si carton; • plicuri;
•ambalaje din sticla; • pungi;
•ambalaje din metal; • plase;
•ambalaje din materiale plastice; • lăzi;
•ambalaje din lemn, înlocuitori din lemn si • cutii;
împletituri; • flacoane;
•ambalaje din materiale textile;
• borcane etc.
•ambalaje din materiale complexe.

După specificul produsului ambalat

• ambalaje pentru produse alimentare;
• ambalaje pentru produse nealimentare;
• ambalaje pentru produse periculoase;
• ambalaje individuale;
• ambalaje colective.
7
 3. Ambalaje din carton
• Cartonul plat - se deosebeste de hartie prin faptul ca este un strat
mai gros si mai rigid,
• Cartonul duplex - este format din 2 straturi diferite de material fibros
unite in stare umeda prin presare,
• Cartonul triplex - este format din 3 straturi diferite de material fibros
unite in stare umeda prin presare,
• Cartonul ondulat - este format din 4 staturi netede si din 3 straturi
ondulate, unite intre ele printr-un adeziv,
• Cartonul microondulat - este usor, are o rezistenta buna la plesnire si
Cartonulsi reprezintă
este un bun inlocuitor al cartonului duplex triplex. o aglomerare de
fibre celulozice rezultate din
prelucrarea materiilor prime vegetale
cum ar fi: paie de cereale, coceni de
porumb, stuf, lemn de brad, pin, fag,
plop etc.
El este o hârtie groasă, compactă şi
foarte puţin flexibilă.

8
 Ambalaje din hartie
• În ambalarea produselor sunt utilizate mai multe tipuri de ambalaje de
hârtie:
• pungi de hârtie:
– pungi simple cu fundul în V cu sau fără burduf lateral (pentru produse
farmaceutice, de panificaţie, fast -food, etc),
– pungi cu fund pătrat (pungi de faină, mălai, griş, pesmet , etc)
• saci de hârtie:
– saci mici cu capacitate de 3-5-10 kg. (nisip de pisici , glet , etc),
– saci mari cu capacitate de 20-50 kg. (ciment , etc)
• sacoşe de hârtie:
– cu mâner decupat,
– cu mâner exterior,
– cu mâner răsucit.
• hârtie de împachetat

9
 Ambalaje din plastic
Cele mai utilizate materiale plastice pentru confecţionarea ambalajelor sunt:
• polietilena - material relativ uşor, rezistent, stabil, utilizat la fabricarea
pungilor;
• polipropilena - un material uşor, rezistent, dur, foarte stabil la temperaturi
scăzute, utilizat la confecţionarea recipienţilor, care se pot steriliza;
• polistirenul
• clorura de vinil - material rigid, cu friabilitate medie. Se cunosc diferite
tipuri de P.V.C. (moale sau dur), serveşte ca material pentru confecţionarea
seringilor, cutiilor, foliilor şi flacoanelor.

AVANTAJE
izolează bine produsele atât alimentare cât şi cele nealimentare; sunt
nealterabile; sunt uşoare; sunt rezistente la rupere; impermiabile la apă, aer
şi gaz; rele conducătoare de căldura; au rezistenţă termică atât la
temparaturi înalte cât şi la temperature joase; au un aspect de prezentare
superior, atrăgător pentru toate formele şi culorile realizabile; preţ scăzut.

10
pungi, sacoşe
şi saci din Tuburi
material deformabile
plastic din material
plastic

butelii şi
flacoane din caserole
materiale din
plastice polistiren

lăzi din bidoane,

material canistre şi
plastic; butoaie din
materiale
plastice;

11
 Ambalaje din metal
• Ambalajele din metal sunt confecţionate din oţel sau din
aluminiu. Oţelul se utilizează în producerea de recipiente
pentru ambalarea unei game largi de produse, cum sunt
produsele alimentare, vopselele, etc. Ambalajele din
aluminiul se utilizează pentru realizarea de recipiente
pentru alimente şi băuturi, folii şi laminate.
Ambalajele metalice se realizează din tabla de oţel
cositorită, aluminiu si materiale combinate (materiale
plastice, carton si metal).
Avantajele utilizării ambalării în materiale metalice sunt
considerate a fi următoarele: au proprietăţi de barieră
foarte bune; nu sunt toxice şi pot veni în contact cu
produse şi băuturi alimentare; se pot inscripţiona uşor;
se pot utiliza în combinaţii cu alte materiale pentru
ambalare.

12
 Ambalaje din lemn
• Lemnul este unul din cele mai vechi materiale folosite
pentru ambalare. În ultimii ani însă, din cauza reducerii
exploatării masei lemnoase la nivel mondial, ponderea
utilizării sale în industria ambalajelor a scăzut
considerabil (la 3-8% din total), fiind substituit din ce în
ce mai mult cu materialele plastice şi cartonul ondulat.
Principalele caracteristici ale
ambalajelor din lemn sunt:
 rezistenţă bună la
solicitări mecanice;
 rezistenţă  bună la uzură;
 conductibilitate electrică
foarte mică;
 sunt ecologice.

13
 Ambalaje din sticlă
• Sticla este considerată materialul ideal pentru ambalaje datorită
caracteristicilor sale şi a avantajelor pe care le oferă ca ambalaj.
• Sticla este utilizată cu precădere la ambalarea produselor lichide
sau vâscoase în domeniul alimentar, dar şi în industria
farmaceutică, la ambalarea produselor chimice etc.
Avantajele:
 este impermeabilă  la gaze, vapori, lichide;
 este inertă din punct de vedere chimic faţă de produsele alimentare şi nu
pune probleme de compatibilitate cu produsul ambalat;
 este un material igienic, uşor de spălat şi care suportă sterilizarea;
 nu transmite şi nu modifică gustul alimentelor;
 este transparentă, permiţând vizualizarea produselor;
 poate fi colorată, aducând astfel o protecţie suplimentară a produsului
împotriva radiaţiilor ultraviolete;
 este un material rigid care poate fii realizat în forme variate;
 are o bună rezistenţă la presiuni interne ridicate, fiind utilizată la ambalarea
unor băuturi ca: şampanie, cidru etc.;
 este reciclabilă, nu poluează mediul;
 se poate inscripţiona uşor prin ataşarea de etichete.

14
4.Alegerea materialului folosit pentru ambalaje
depinde de mai mulţi factori
• caracteristicile produsului ce urmează a fi
ambalat;
• domeniul de utilizare a ambalajului;
• mărimea factorilor care pot acţiona asupra
produsului pe timpul manipulării,
transportului si al depozitarii;
• tehnica de ambalare utilizata;
• destinaţia produsului;
• nivelul de dezvoltare si puterea economica,
etc.
15
 5. Metode de ambalare
• Ambalarea se poate face pe linii semiautomate sau
automate de mare productivitate, ce pot realiza formarea
ambalajelor, desfacerea lor, umplerea si închiderea lor.

Tendințe ale metodelor de ambalare sunt:

 reducerea consumului de materii prime,
materiale si energie;
 creşterea duratei de conservare a produselor;
 sporirea performantelor ambalajelor prin
combinarea materialelor de confecţionare;
 facilitarea reintegrării in mediu a ambalajelor in
etapa post-consum.

16
 tehnicile de ambalare
• Ambalarea colectiva – aceasta metoda se foloseşte pentru
ambalarea intr-un singur ambalaj a mai multor produse.
Aceasta metoda uşurează mult manipulare si transport
produselor, ajutând la paletizarea acestora. Metoda poate
fi utilizata cu succes si pentru produsele alimentare de uz
curent (zahar, faina, orez, mălai etc.), precum si pentru
ambalarea unor produse deja preambalate.
• Ambalarea porţionata - ambalajul porţionat este acela al
cărui conţinut se consuma o singura data. Aceste ambalaje
pot fi plicuri, cutii, tivite etc. Astfel, se pot ambala atât
produsele perisabile (produsele lactate, carne, fructe), cat
si cele neperisabile (biscuiţi, napolitane, cafea etc.)

17
 6. funcţiile ambalajului
• a)Funcţia de protecţie
• Ambalajul trebuie sa asigure păstrarea
tuturor parametrilor calitativi ai produselor.
Pe timpul transportului, manipulării,
depozitarii produselor sunt supuse unor
serii de solicitări mecanice (tracţiune,
frecare, lovituri, căderi, trepidaţii, vibraţii
etc.). In aceste condiţii ambalajele trebuie
sa fie capabile sa preia aceste solicitări,
protejând produsul.
18
b)Funcţia de raţionalizare
• Raţionalizarea si promovarea unor
ambalaje tipizate, modulare, care sa
faciliteze operaţiile de manipulare,
transport si depozitare, utilizarea unor
materiale de amortizare si fixare, sunt
aspecte care demonstrează funcţia de
raţionalizare a ambalajelor.

19
c)Funcţia de reclama si de promovare a
vânzării (funcţia de marketing)
• Ambalajul are o importanta funcţie de
comunicare la prezentarea si
desfacerea produselor.

20
 7. Factorii de influiență a ambalajelor
• - conceptul de ambalaj – ambalajul este un produs sau trebuie făcut pentru un
produs.
• - imaginea pe care se doreşte a se da firmei prin produse (culoare, structură,
materiale) influenţează percepţia consumatorului.
• - costul – deşi clienţii doresc ambalaje sigure şi atractive, ele nu trebuie să fie
prea scumpe.
• - siguranţa – ambalajul trebuie să protejeze conţinutul în special în cazul unor
produse periculoase (ex. produse chimice şi petroliere).
• - materialul folosit: carton, plastic, metal, sticlă, celofan.
• - caracteristici: înşurubare sau fixare, sacoşe prin care să se vadă, carton pliant
sau nu etc.
• - împachetare multiplă sau nu: mai multe produse într-un pachet.
• - învelire individuală sau nu.
• - standardizare sau nu a ambalajului.
• - modul de apariţie a etichetei.
• - impactul asupra mediului înconjurător: aruncarea ambalajului.
• - corelarea cu celelalte elemente de marketing: ambalaj scump, distribuit în
magazine de lux, cu preţ ridicat şi publicitate intensă.

21
8. Impactul ambalajelor asupra mediului înconjurător

• In actuala conjunctură, se conturează doua tendinţe În dezvoltarea

ambalajelor, si anume : simplificarea acestora şi îmbunătăţirea
calităţii determinate de criza de materii prime, energie şi
materiale, de problemele ecologice si exigentele consumatorilor

Ambalajele din hârtie si carton sunt considerate ecologice, deşi compuşii

organoclorurati folosiţi pentru albirea hârtiei si cemeluite de imprimare
sunt considerate toxice.
Masele plastice poluează prin deşeurile rezultate si prin gazul emis la
incinerare.
Din grupa materialelor metalice, aluminiul este considerat ecologic, el
putând fi reciclat de un număr infinit de ori.
Lemnul oferă ambalaje recuperabile dar necesita cheltuieli mari pentru
recuperare si recondiţionare.

22
 Strategii ecologice în UE
• In acest sens, statele membre ale UE au prevăzut:
• promovarea ambalajelor standard care facilitează
reutilizarea
• favorizarea producţiei de ambalaje reduse,
volumul şi necesarul ambalajelor fiind limitate la
maximum, dar cu asigurarea tuturor funcţiilor;
• eliminarea discriminărilor dintre ambalajele noi si
cele recuperate;
• fabricarea de produse specifice care permit
utilizarea de ambalaje obţinute din materiale
reciclate.

23
 Test
1. Care sunt criteriile de clasificare a ambalajelor:
–După materia primă, după tip, după sistemul de utilizare, după specificul produsului, după
gradul de rigiditate.
–După materia primă, după tip, după sistemul de utilizare, după specificul produsului, după
gradul de rigiditate, după modul de circulație.
–După materia primă, după tip, după sistemul de utilizare, după specificul produsului, după
gradul de rigiditate, după modul de circulație, după tipul de transport.
2. Alegerea materialului folosit pentru ambalaje depinde de mai mulţi factori dintre care:
–Falsificarea
–Specificul tehnic
–Destinația
3. Care sunt cele mai utilizate materiale pentru ambalaje:
–Cartonul
–Aluminiul
–Masa plastică
4. Ce tipuri de carton cunoașteți utilizat la ambalare
–Cartonul fin
–Cartonul zigzag
–Cartonul triplex
5. Care sunt aspectele care stau la baza alegerii ambalajului:
–proprietăţile produsului, metoda de ambalare
–condiţii de transport, manipulare si depozitare, valorificarea economica
–a+b
24
 Test 2
1. Principalele funcţii ale ambalajelor sunt:
– funcţia de protecţie, de raţionalizare, marketing, ecologică
– funcţia de protecţie, de raţionalizare, promovare, economică
– funcţia de protecţie, de raţionalizare, marketing
2. Funcţia de protecţie se rezuma a trei aspecte particulare după cum urmează
– protejarea produsului, protejarea mediului, protejarea consumatorului
– protejarea produsului, calității, protejarea consumatorului
– protejarea produsului, protejarea mediului, protejarea calității
3. Factotorii importanți asupra deciziei cu privire la ambalaj:
– Imagine, cost, siguranță, corelare, standardizare, marcă, valoare
– Imagine, cost, siguranță, corelare, standardizare, marcă, valoare, impact, etichetare,
material
– Imagine, cost, siguranță, corelare, standardizare, marcă, valoare, impact, etichetare,
material, concept, caracteristici, împachetare.
4. Unul dintre factorii decisivi la creșterea rolului ambalajului:
– Revoluția tehnico științifică
– Lărgirea sortimentului
– Autoservirea
5. Politici actuale în domeniul ambalării sunt:
– Micșorarea reciclării ambalajelor
– Diferențierea ambalajelor din materii prime noi și cele recuperate
– Promovarea ambalajelor standard care facilitează reutilizarea

25