LICEUL TEHNOLOGIC „APOR PÉTER”

CURRICULUM DE DEZVOLTARE LOCALĂ

pentru clasa a X-a, învățământ profesional

„TRANZIȚIA DE LA ȘCOALĂ LA LOCUL DE

MUNCĂ”

Domeniul de pregătire profesională: AGRICULTURĂ

Calificarea: LUCRĂTOR ÎN AGROTURISM

Plan de învăţământ aprobat prin OMEN nr. 3915/18.05.2017

Programa aprobată prin OMEN nr. 3915/18.05.2017

Autori:
ing. ec. CSAVAR MAGDA
prof. DERZSI ENIKŐ

Avizat Comisie metodica, Aviz operator economic:

Responsabil de Arie Curriculară: S.C. „BUJDOSÓ” SRL
Dr. Constantinescu Herman Manager: Rancz Ilona

Aviz C.A. Liceul Tehnologic “Apor Péter” Aviz CLDPS Covasna

Director: prof. Dezső Vicențiu Președinte: ing. Kelemen Tibor

Aprobat C.A. ISJ Covasna

Inspector Școlar General
prof. Kiss Imre
2017
1
1. Instituția de învățământ: Liceul Tehologic “Apor Péter” din Târgu Secuiesc

2. Denumirea operatorului economic/instituției publice partener(e): S.C.

„BUJDOSÓ” S.R.L. - Târgu Secuiesc

3. Titlul CDL: TRANZIȚIA DE LA ȘCOALĂ LA LOCUL DE MUNCĂ

4. Tipul CDL-ului: Aprofundarea cunoștințelor

5. Profilul: Resurse naturale și protecția mediului

6. Domeniul de pregătire profesională: Agricultură

7. Calificarea profesională: Lucrător în agroturism

8. Clasa: a X-a, învățământ profesional

9. Număr ore/an: 270 ore (9 săpt. x 5 zile x 6 ore /zi, instruire practică)

10. Autori:

 Liceul Tehnologic “Apor Péter” - Târgu Secuiesc:

- ing.ec. Csavar Magda

- prof. Derzsi Enikő

Operatorii economici:

 S.C. „BUJDOSÓ” S.R.L. - Târgu Secuiesc

2
 1. Notă de prezentare

 Denumirea calificării: Agricultură/Calificarea profesională: Lucrător în agroturism

 Nivelul de pregătire: Nivel 3 - învățământ profesional
 Numărul de ore alocat modulului: 270 ore practică

Modulul „Tranziția de la școală la locul de muncă” presupune dobândirea

deprinderilor, cunoștințelor și abilităților necesare desfășurării în cadrul pensiunilor turistice
rurale și agroturistice a activităților de cazare, alimentație, agrement și suplimentare este
centrat pe rezultate ale învăţării şi vizează dobândirea de cunoștințe, abilități și atitudini
necesare angajării pe piața muncii în una din ocupațiile specificate în SPP-urile
corespunzătoare calificărilor profesionale de nivel 3, din domeniul de pregătire profesională
agricultură sau în continuarea pregătirii într-o calificare de nivel superior.

 Rolul CDL-lui:
Curriculumul de dezvoltare locală este elaborat într-un cadru de parteneriat între
şcoală şi comunitate şi are în vedere:
• resursele locale pentru instruire (baza materială a grupurilor şcolare, cadrul de
colaborare cu agenţii economici),
• cerinţele locale pentru pregătirea în diverse calificări, care să servească activităţilor
economice desfăşurate în zonă.

 Scopul modulului CDL:

Scopul curriculumului de dezvoltare locală poate fi sintetizat în următoarele:
• lărgirea domeniului ocupaţional, dar şi adâncirea competenţelor cheie, alături de
competenţele personale şi cele sociale: comunicarea, lucrul în echipă, gândirea critică,
asumarea responsabilităţilor, creativitatea şi sprijinul antreprenorial;
• dobândirea cunoştinţelor şi deprinderilor de dezvoltare a unei afaceri proprii pornind
de la formarea profesională într-o calificare;
• promovarea valorilor democratice în curriculum, care să le permită viitorilor
absolvenţi să devină cetăţeni responsabili ai unei societăţi deschise.
Pregătirea practică însoţeste conţinuturile disciplinelor din aria curriculară “Tehnologii” şi
aprofundează competenţele dobândite prin studiul acestor discipline.
Această activitate are ca obiectiv fundamental formarea unor priceperi, deprinderi,
abilităţi specifice domeniului agricol.
Temele de pregătire practică vor marca sfârşitul ciclului de prespecializare oferind
posibilitatea elevului să opteze pentru una din specializările liceului tehnologic, profilul
“resurse”.
În elaborarea curriculumu-ului se au în vedere următoarele: OMEN nr. 3914/
18.05.2017; Anexa nr. 1 la ordinul MEN nr. 3914/ 18.05.2017 referitor la aprobarea
Reperelor metodologice privind proiectarea curriculumului în dezvoltare locală (CDL),
pentru clasele a IX-a și a X-a ciclul inferior al liceului, filiera tehnologică și învățământul
profesional; Ordinul nr. 3915/2017 privind aprobarea planurilor de învățământ și a
programelor școlare pentru cultura de specialitate și pregătirea practică săptămânală din aria
curriculară Tehnologii, precum și pentru pregătirea practică comasată/stagiile de pregătire
practică - curriculum în dezvoltare locală - CDL, pentru clasele a X-a, învățământ liceal filiera
tehnologică și învățământ profesional, Anexa nr. 3 la OMEN nr. 3915/18.05.2017 privind
aprobarea Planurilor de învățământ pentru cultura de specialitate și pregătirea practică
săptămânală din Aria curriculară Tehnologii precum și pentru stagiile de pregătire practică,
curriculum în dezvoltare locală-CDL, pentru clasa a X-a învățământ liceal filiera tehnologica
si învățământ profesional, și Anexa nr. 4 la OMENCS nr. 4121 din 13.06.2016 privind
Standardul de Pregătire Profesională pentru calificările profesionale Lucrător în agroturism.
3
2. Tabel de corelare dintre rezultatele învățării și conținuturile învățării

URÎ 1. Lucrul în echipă

Conținuturile învățării
Rezultate ale învățării
Cunoștințe Abilități Atitudini
-Cunoaște - Colaborează -Recunoaşte - Pregătire profesională, poziţia
sarcinile în cu membrii competenţele faţă de grup, atitudini de acord –
echipă, echipei pentru membrilor dezacord,
- Pregătire îndeplinirea echipei. - Explicaţii ale sarcinii, încadrare
profesională sarcinilor. - Corelează în timp, respectarea unui plan
corspunză- propriile sarcini comun,
toare. cu cele ale - Preluarea unor sarcini în caz de
echipei. urgenţă, manifestarea compasiunii,
- Manifestă simpatiei.
spiritul de
întrajutorare.

URÎ 2. Respectarea igienei și a securității în muncă

Conținuturile învățării
Rezultate ale învățării
Cunoștințe Abilități Atitudini
-Cunoaște și -Organizează -Respectă -Prezentarea unor ferme
organizează locul de muncă; normele agroturistice, organizarea secţiilor,
locul de -Crează condiţiile ergonomice la atelierelor, locurilor de muncă;
muncă într-o optime de lucru; locul de muncă; -Obiectul de activitate al fermei
fermă -Identifică -Purtarea agroturistice, producţie, flux;
agroturistică. activităţii fermei permanentă și cu -Notiuni generale de protectie a
agroturistice; responsabilitate a muncii;
echipamentului de
protecție;
-Participă la
fluxul tehnologic
de producţie;

URÎ 3. Participarea la operații specifice recepției

mărfurilor agro-alimentare Conținuturile învățării

Rezultate ale învățării

Cunoștințe Abilități Atitudini
-Operaţii -Verifică -Asumă -Operaţii specifice recepţiei
specifice documentele de responsabilitatea mărfurilor,
recepţiei însoţire a lotului în utilizarea - Documente de însoţire
mărfurilor de marfă. documentelor de a lotului de marfă:
agro- -Pregăteşte evidență factură, aviz de însoțire a mărfii,
alimentare mărfurile contabilă. scrisoarea de trăsură, foaia de
-Documente agroalimentare -Asumă parcurs, certificatul de
4
de însoţire a pentru verificarea responsabilitatea calitate, certificatul de
lotului de cantitativă – la verificarea conformitate, buletinul de
marfă, calitativă. cantitativă – analiză,
-Pregătirea -Verifică calitativă a - Pregătirea mărfurilor
mărfurilor cantitativ – mărfurilor agroalimentare pentru verificarea
pentru calitativ agroalimentare. cantitativă, calitativă:
verificarea mărfurile dezambalarea de ambalajul de
cantitativă, agroalimentare. transport, aranjarea pe sortimente,
calitativă. articole,
-Verificarea -Verificarea cantitativă a
cantitativă și mărfurilor: numărare,
calitativă a cântărire, măsurare;
mărfurilor -Verificarea calitativă a
agroalimenta- mărfurilor: integritatea
re. ambalajelor, a marcării,
caracteristici calitative pe
grupe de mărfuri.

URÎ 4. Pregătire pentru integrare la locul de muncă

Conținuturile învățării
Rezultate ale învățării
Cunoștințe - Abilități Atitudini
- Informaţii - Obţine -Identificarea Informaţii specifice locului de
despre informaţii despre surselor de muncă: program de lucru,
cerinţele cerinţele locului informare. regulament de ordine interioară,
locului de de muncă; -Selectarea activităţile desfăşurate la locul de
muncă; - Se încadrează informaţiilor în muncă, instrucţiuni de utilizare a
- Cerințele în cerinţele funcţie de utilajelor din dotare,
locului de locului de muncă; cerinţele locului - Executarea de operaţii simple,
muncă. - Descrie de muncă. rutiniere sub supraveghere şi
- Structura structura unei -Compararea îndrumare, comunicare, lucru în
organizației. organizaţii din abilităţilor echipă, igiena şi securitatea muncii,
- Regulament domeniul dobândite cu - Drepturi, obligaţii, sancţiuni,
ul de ordine profesional; cerinţele locului Recompense,
interioară. - Manifestă de muncă. - Niveluri de calificare din sectorul
- Funcțiile și disponibilitatea -Respectarea de activitate unde se încadrează,
departamentel faţă de sarcinile timpului alocat - Poziţia de colaborare cu
e în cadrul de lucru; programului de membrii echipei de comunicare
organizației. lucru. activă cu superiorii,
- Nivelul -Îndeplinirea - Activităţi suplimentare: program
ierarhic. sarcinii de lucru. prelungit, sprijin în cadrul echipei,
-Respectarea alte operaţii solicitate,
regulamentului de - Situaţii neprevăzute: defecţiuni
ordine interioară. de utilaje sau echipamente,
-Identificarea disfuncţionalităţi la locul de
funcţiilor unor muncă.
servicii şi
departamente din
cadrul
organizaţiei.

5
 URÎ 5. Căutarea unui loc de muncă și angajarea
Conținuturile învățării

Rezultate ale învățării

Cunoștințe Abilități Atitudini
-Caracterizarea -Căutarea, -Conștientizarea - Identificarea locurilor de muncă
locurilor de colectarea, responsabilității disponibile: participare la târgurile
muncă, prelucrarea de în căutatrea de joburi, la agențiile de plasare a
-Descrierea informații din locului de personalului, utilizarea
etapelor de surse diferite, muncă, internetului, solicitarea sprijinului
- Formularea și
angajare, -Participarea unor persoane cunoscute, anunțuri
exprimarea
-Prezentarea activă în în ziare, etc.,
propriilor păreri,
documentelor -Folosirea căutarea unui loc - Etapele angajării,
necesare tehnologiei de muncă, -Documente necesare angajării în
angajării, informaționale, -Asumarea mucă: certificat de calificare
-Enumerarea -Folosirea responsabilității (diplomă de absolvire),
tipurilor de documentelor de la verificarea și Curriculum vitae, scrisoare de
contracte de angajare. întocmirea intenție, recomandare, etc.
muncă, documentelor cu -Tipuri de contracte de muncă:
-Cunoașterea privire la contract individual de muncă pe
legislației angajare. perioadă nedeternimată, contract de
muncii. muncă individuală pe perioadă
determinată, contract colectiv de
muncă,
-Legislația muncii, Legea 319/2006

Lista minimă de resurse materiale (mijloace/dotări necesare pentru

parcurgerea cdl-ului)

Acest modul urmăreşte aplicarea în practică a noţiunilor teoretice de la celelalte

module de specialitate, realizându-se astfel şi o legătură interdisciplinară şi transdisciplinară.
În cadrul acestui modul profesorul are rolul de facilitator, comunicator, colaborator implicând
elevii activ în procesul de învăţare.
 Activităţile didactice trebuie organizate astfel încât să asigure posibilitatea utilizării
principalelor forme de activitate cu elevii şi pentru a realiza comportamentul specific
activităţii în ferme agroturistice.
 Locul de desfăşurare recomandat este: agentul economic respectiv laboratorul şcolii.

Pentru parcurgerea modulului se recomandă utilizarea următoarelor resurse materiale minime:

 instrumente de lucru:
 balanţă,
 cântar,
 metru,
 termometru,
 higrometru.
 ambalaje de mărfuri agroalimentare şi nealimentare,
 mostre de mărfuri agroalimentare şi nealimentare,
 utilaje de ambalare/depozitare:
6
  palete,
 baloţi,
 containere,
 pachete,
 cutii,
 navete,
 lăzi.
 utilaje de păstrare a mărfurilor:
 rafturi,
 suporţi,
 grătare,
 platforme,
 palete,
 camere şi dulapuri frigorifice.
 documente:
 factură,
 aviz de expediţie,
 scrisoarea de trăsură,
 foaia de parcurs,
 certificatul de calitate,
 certificatul de conformitate,
 buletinul de analiză.
 fişe de lucru, de evaluare;
 standarde;
 normative;
 desene, schițe;
 cărţi tehnice;
 cataloage;
 pliante;
 semifabricate;
 utilajele din dotarea atelierului;
 calculatorul /videoproiectorul;
 fișe de lucru / fișe de documentare / fișe de evaluare.

3. Sugestii metodologice:
Conţinuturile programei modulului CURRICULUM ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ
– “ Tranziția de la școală la locul de muncă” trebuie să fie abordate într-o manieră
flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de
nivelul iniţial de pregătire.
Modulul CURRICULUM ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ -“ Tranziția de la școală la
locul de muncă” are o structură elastică, fiind un modul aplicativ, el poate folosi noi
mijloace sau resurse didactice ţinând cont de baza materială a agentului economic partener.
Programul de instruire se desfăşoară în laboratorul școlii respectiv în atelierele agenţilor
economici parteneri, dotate conform standardelor europene. Curriculumul se va utiliza
împreună cu Standardul de Pregătire Profesională aprobat pentru calificarea profesională
Lucrător în agroturism – nivel 3, pentru proiectarea și desfășurarea activității didactice. Se
urmareşte formarea unor abilități și atitudini specifice meseriei în care elevii se vor specializa
în anii următori precum şi respectarea normelor de igienă şi securitatea muncii şi de
organizare a locului de muncă.

7
 Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de programa modulului CURRICULUM ÎN
DEZVOLTARE LOCALĂ - “ Tranziția de la școală la locul de muncă”, prin formare
specializată se recomandă câteva exemple de activităţi de învăţare:
- exerciţii aplicative şi practice de identificare şi grupare pe tipuri şi categorii a diverselor
subansambluri indicate;
- exerciţii aplicative de comparare a proprietăţilor caracteristice şi a utilizărilor specifice
pentru diverse tipuri şi categorii de materiale indicate, etc.
- exerciţii de identificare a materialelor folosite efectiv la construcţia componentelor sau/şi
subansamblurilor ori pieselor existente în spaţiul de lucru, ori puse la dispoziţie pentru
studiu sau/şi diverse lucrări, etc.
Numărul de ore alocat fiecărei lucrări rămâne la latitudinea cadrelor didactice şi a
tutorelui, care realizează instruirea practică, în funcţie de dificultatea lucrării şi de
importanţa ei, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale colectivului cu care lucrează şi de ritmul
de lucru al colectivul instruit.
Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de
învăţare variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale
fiecărui elev. În acest sens cadrul didactic trebuie să aibă în vedere diferenţierea sarcinilor şi a
timpului de lucru alocat, prin:
 gradarea sarcinilor de la uşor la dificil;
 fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii să le abordeze în ritmuri şi la niveluri
diferite;
 fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi, în funcţie de abilităţi;
 formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc;
 utilizarea interevaluării şi a autoevaluării.

Plecând de la principiul integrării, care asigură accesul în şcoală a tuturor copiilor, acceptând
faptul că fiecare copil este diferit, se va avea în vedere utilizarea de metode specifice pentru
dezvoltarea competenţelor pentru acei elevi care prezintă deficienţe integrabile, adaptându-le
la specificul condiţiilor de învăţare şi comportament (utilizarea de programe individualizate,
pregătirea de fişe individuale pentru elevii care au ritm lent de învăţare, utilizarea
instrumentelor ajutătoare de instruire practică, aducerea de laude chiar şi pentru cele mai mic
progrese şi stabilirea împreună a paşilor următori).
Munca în echipă este o cerinţă, iar elevii sunt încurajaţi să joace roluri diferite în situaţiile
cerute de echipă. Manifestarea unui comportament potrivit în contextul rezolvării unei
probleme (de exemplu: abordarea problemei, maniere, limbaj, îmbrăcăminte, punctualitate
etc.)
Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă sunt îndeplinite toate
criteriile de performanţă.
Îndrumătorii pot folosi informaţii relevante despre stilul de învăţare al elevilor
(auditiv, vizual, practic) şi despre tipul de inteligenţă al acestora, în scopul asigurării unei
game variate de activităţi la instruirea practică, care să garanteze asimilarea cunoştinţelor şi
formarea deprinderilor, indiferent de stilul de învăţare caracteristic.
Selecţia metodelor didactice adecvate competenţelor care urmează a fi formate oferă o serie
de avantaje, cum ar fi: centrarea procesului de învăţare pe elev, pe nevoile şi disponibilităţile
sale, în scopul unei valorificări optime ale acestora, individualizarea învăţării, lărgirea
orizontului şi perspectivelor educaţionale, diferenţierea sarcinilor şi a timpului alocat ş.a. În
context, lucrul în grup, discuţiile de grup, prezentările video, temele integrate, etc. contribuie
la învăţarea eficientă, prin dezvoltarea abilităţilor de comunicare, negociere, luarea deciziilor,
asumarea responsabilităţii, sprijin reciproc, precum şi a spiritului de echipă, competiţional şi
creativităţii elevilor

8
 4. Sugestii privind evaluarea

Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care

profesorul/maistru instructor/reprezentant agent economic va măsura eficienţa întregului
proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în care elevii au atins rezultatele
învățării propuse în standardele de pregătire profesională.
Evaluarea poate fi: în timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a
rezultatelor învăţării: instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul
modulului şi de metoda de evaluare-probe orale, scrise, practice.
Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program stabilit,
evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp va fi realizată de către
maistru instructor pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la
condiţiile de aplicabilitate ala acestora corelate cu tipul de evaluare specificat în Standardul de
Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării finale: realizată într-o lucrare cu
caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de predare-învăţare şi care informează
asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor.
Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă:
 Fişe de observaţie
 Fişe de evaluare
 Fişe de autoevaluare
 Teste de verificare a cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, cu alegere dublă, de
completare, de tip pereche, de tip întrebări structurate sau de tip rezolvare de
probleme.
Propunem următoarele instrumente de evaluare finală:
 Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a
bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a
ideilor şi materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup
de elevi.
 Studiul de caz.
 Proba practică.
În parcurgerea modulului se va utiliza evaluarea de tip formativ şi la final de tip sumativ
pentru verificarea atingerii competenţelor.
Evaluarea trebuie să fie de tip continuu corelată cu criterii de performanţă şi cu tipul
probelor de evaluare precizate în Standardul de Pregătire Profesională.

9
Standardul de evaluare asociat unităţii de rezultate ale învăţării.
Criterii şi indicatori de realizare şi ponderea acestora

Nr.crt Criterii de realizare şi ponderea acestora Indicatorii de realizare şi

. ponderea acestora
1 Primirea şi planificarea Interpretarea şi 30%
sarcinii de lucru 35% utilizarea
documentaţiei
Alegerea 40%
semif.,şi
utilizarea
mijloacelor de
muncă
Organizarea 30%
locului de
muncă
2 Realizarea sarcinii de 50% Respectarea 30%
lucru prescripţiilor
tehnico-sanitare
Executarea 30%
operaţiilor de
lucru
Verificarea 20%
calităţii
operaţiilor
Respectarea 20%
NTSM şi de
mediu
3. Prezentarea şi 15% Utilizarea 15%
promovarea sarcinii terminologiei de
realizate. specialitate în
descrierea
tehnologiei de
execuţie a
operaţiilor de
muncă
Total 100%

10
5. Bibliografie

1. Băban A. – Consiliere și orintare, Ghidul profesorului, Editura Humanitas

Educațional, 2012,
2. Bărbulescu C. – Economia și gestiunea întreprinderii, Editura Economică, București,
2011,
3. Lefter V. – Managementul resurselor umane, Editure Didactică și Pedagogică,
București, 2001,
4. Agabrian, M. – Şcoala, familia, comunitatea - Ed. Institutul European, Iaşi, 2006;
5. Iosifescu, Ş – Management educaţional pentru instituţiile de învăţământ – Ministerul
Educaţiei şi Cercetării, Bucureşti, 2001;
6. Pricopie R., Stanciugelu I., Ionescu M.A. Relatiile publice in scoli. Incredere si
parteneriat comunitar - Ed. Communicare.ro, 2008;
7. Rogojinaru, A .– Comunicarea organizaţională internă, - Ed. Tritonic, 2009;
8. Sandu, D.– Spaţiul social al tranziţiei - Ed. Polirom, Iaşi, 1999;
9. Stănciulescu, E.– Teorii sociologice ale educaţiei - Ed. Polirom, Iaşi, ,
10. Stănciulescu, E.– Sociologia educaţiei familiale – Vol. I, Ed. Polirom, Iaşi, 2002.
11. C.Hidos,P.Isac „Organizarea locului de muncă şi elemente de ergonomie”- ,Editura
tehnică, Bucuresti, 1973;

11