EFICIENȚA ACTIVITĂȚILOR LIBER

ALESE DESFĂȘURATE LA GRUPA

MARE
Coordonator științific:
Lect. univ. dr. NANU CRISTINA
 

 
Candidat:
POPOVICI (BODESCU) MIHAELA LAURENȚIA
Grădinița PP. Nr. 3, Petroșani, Jud. Hunedoara
 
 MOTIVAȚIA ALEGERII TEMEI

Activitățile liber alese în toate formele, pot contribui cu succes la educarea copiilor dacă li se
acordă o atenție sporită.
Să nu uităm că fiecare copil are ceva bun, iar la vârstele mici, când se formează imaginea de sine şi
începe procesul de construire a caracterului şi a respectului de sine, educatoarea trebuie să îi
valorizeze pe toţi, stimulându-i individual în același timp.
Copilul e ca o floare plăpândă şi sensibilă; dacă o uzi creşte şi înflorește, iar dacă o sprijini la timp
de un arac, nici vântul puternic nu o poate înclina într-o parte sau alta. Dacă este neglijată creşte
încet, este năpădită de buruieni, rămânând tot timpul în umbra acestora. Educatoarea are rolul
grădinarului care cu grijă şi cu strădanie, face să încolțească sămânța bună, să crească pomul şi să
dea roadele așteptate.
Din aceste motive mi-am ales lucrarea cu această temă, dar şi din dorinţa şi speranța de a
îmbunătății performanțele copiilor preşcolari în arta de a comunica în jocurile cu rol, de a îmbina şi
construii în jocurile de construcții, în arta de a-şi perfecționa simțurile în jocurile senzoriale, de a
crea buna dispoziţie în jocurile hazlii şi distractive.
CERCETAREA PEDAGOGICĂ PRIVIND EFICIENȚA ACTIVITĂȚILOR
LIBER ALESE LA GRUPA MARE

Tipul de cercetare
 Scopul și ipoteza de lucru
În actualul plan de învățământ activităților liber alese li se acordă o atenție deosebită, deoarece acestea au un rol
esențial în dezvoltarea armonioasă a copilului, atât pe plan soci-cultural, a comunicării, a limbajului – citit și scris,
invitându-l pe acesta să acționeze în mod liber, astfel încât acesta are posibilitatea de a alege locul de învățare în funcție
de disponibilitate și nevoi.

Scopul cercetării este acela de a argumenta
eficacitatea activităţilor liber alese în activitățile
pedagogice, dar și de a stabili și arăta cele mai
avantajoase strategii didactice de valorizare a
valențelor instructiv-formative ale acestora.
Ipoteza cercetării
Activitățile liber alese reprezintă o formă de
învățământ care au un conținut foarte variat cu o
capacitate mare ce poate funcționa alături de celelalte
mijloace de realizare din diferite domenii de activitate
pedagogică. Astfel că, am considerat ca aplicând aceste
activități liber alese în procesul instructiv-educativ din
grădiniță particip cu succes la dezvoltarea capacităților
cognitive precum și cele motrice ale copiilor.
 Etapele experimentului
Experimentul aplicat în cercetare a fost realizat pe un lot de subiecți reprezentați de cei 23 de copii preșcolari de la Grădinița cu Program Prelungit nr. 3 din Petroșani, jud. Hunedoara, cu
ajutorul căruia am încercat să subliniez că activitățile liber alese propun o mare varietate de forme de activitate, care pot la contribui la dezvoltarea abilităților de interacțiune și comunicare
precum și la dezvoltarea de atitudini pozitive.
În desfășurarea acestei cercetări s-a ținut cont de cele două categorii de variabile:
-variabila independentă din cercetare o reprezintă activitățile liber alese pe diferite centre de activitate.
-variabila dependentă sunt performanțele înregistrare de copii pe tot parcursul experimentului.
Din compararea datelor obținute în cercetare în cele trei etape, rezultă clar că activitățile liber alese pe centre de activitate au contribuit la ridicarea nivelului de dezvoltarea intelectuală a
copilului deoarece prin activitate copilul dobândește noi cunoştinţe despre mediul înconjurător şi își formează acțiuni mintale variate cu repercusiuni pentru dezvoltarea percepțiilor de a
crea sisteme de imagini tipice despre fenomene şi obiecte şi de a efectua diferite combinări mintale cu imaginile respective. Ipoteza generală de lucru, a cercetării pe care am efectuat-o,
conform căreia activitățile liber alese din cadrul activităților didactice duc la îmbunătățirea activităţii didactice, la optimizarea rezultatelor școlare, dar și de a stabili și arăta cele mai
avantajoase strategii didactice de valorizare a valențelor instructive-formative ale acestora a fost confirmată.
Experimentul ne demonstrează că dacă se aplică constant în procesul instructiv educativ din grădiniță activitățile liber alese, acestea participă cu succes la dezvoltarea capacităților
cognitive precum și cele motrice ale copiilor.  
După formularea explicită a temei şi a ipotezei de lucru am declanşat faza de documentare prin consultarea bibliografiei adecvate. În continuare am efectuat experimentul la grupa la care
predau, în trei etape:

Etapa inițială sau constatativă

Cercetarea în etapa inițială are rolul de a determina nivelul de cunoștințe a preșcolarilor la începutul experimentului. Toate testele distribuite preșcolarilor au fost structurate pe itemi. Pe
parcursul anului şcolar 2020-2021 am studiat valenţele formative ale activităţilor alese pentru sectoarele: bibliotecă, știință, artă, joc de rol, construcții, joc de masă, nisip și apă,
valorificând astfel experienţa didactică personală.

Etapa formativ ameliorativă sau sumativă

Evaluarea sumativă, de la sfârșitul semestrului I, a urmărit gradul de progres al fiecărui copil în parte și al grupei ansamblu, de la evaluarea inițială și până în momentul în care am pornit
demersurile pentru evaluarea formativă sau sumativă. Acest lucru a necesitat elaborarea și punerea în practică a unor modalități și forme cât mai eficiente de realizare a evaluării, prin care
să surprind cât mai fidel performanțele preșcolarilor în raport cu obiectivele stabilite.

Etapa de evaluare finală

Etapa de evaluare finală cuprinde evaluarea rezultatelor din cadrul cercetării. Astfel, la finalizarea cercetării am avut în vedere evaluarea rezultatelor obținute de copii, progresul realizat de
aceștia ca urmare a aplicării experimentului. În acest scop am aplicat la sfârșitul anului școlar al grupei mari, probele aplicate la începutul cercetării, la începutul experimentului, cu
deosebirea că au fost date sub formă de activități liber alese, fișe de lucru și nu numai sub formă de exercițiu-joc, așa cum s-a procedat la începutul experimentului, adică în prima parte a
cercetării.
 ANALIZA, PRELUCRAREA, INTERPRETAREA REZULTATELOR CERCETĂRII PRECUM ȘI
FORMULAREA CONCLUZIILOR
1. Etapa inițială sau constatativă
La această probă de evaluare din etapa constatativă au participat toți cei 23 de copii preșcolari ai grupei mari iar
rezultatele obținute de aceștia sunt următoarele:
Rezultatele evaluării
inițiale/copil centre de activitate
În urma evaluării am constatat un progres
față de anul școlar trecut, atât în ceea ce
priveşte îmbogățirea vocabularului cât și
exprimarea. Majoritatea se exprimă corect,
redau conţinutul unor poveşti utilizând
calităţile expresive ale limbajului oral şi
corporal. S-a observat un interes mai mare
în comunicare, atat în cadrul activităților de
joc.
Rezultatele evaluării iniţiale ne-au asigurat
datele necesare pentru stabilirea unor
obiective accesibile , pentru elaborarea
unei planificări a activităţilor instructiv -
educative care să țină cont de datele culese,
utilizarea acestor mijloace, metode , tehnici
de lucru care să formeze copiilor
priceperile şi deprinderilor de bază,
necesare integrării active în activităţile
educaționale din învățământul preșcolar.
Histograma privind rezultatele evaluării inițiale/copil centre de activitate
2. Etapa formativ ameliorativă sau sumativă
Rezultatele evaluării sumative din etapa formativ ameliorativă se regăsește în tabelul următor:
Rezultatele evaluării
sumative/copil centre de
activitate

În urma evaluării sumative,

marea majoritate a copiilor din
grupă au dovedit un potențial
cognitiv foarte bun, capacități
perceptive bine dezvoltate, spirit
de observație, gândire logică şi
rapidă, capacitate flexibilă de
operare cu noțiuni date, ritm de
învăţare foarte bun, cu mici
excepții care se încadrează la un
nivel mediu.
În concluzie se remarcă rezultate
îmbucurătoare pentru o parte
dintre copii care au progresat
vizibil, grupa în ansamblul ei
situându-se la un nivel foarte
bun.
 
Histograma privind rezultatele evaluării sumative/copil centre de activitate
3. Etapa de evaluare finală
În urma acestei evaluări au rezultat următoarele:
Rezultatele evaluării
finale/copil centre de
activitate

La centrele de activitate,
în urma lucrărilor practice
s-a constatat că majoritatea
preșcolarilor utilizează
corect materialele de lucru
folosind tehnici adecvate.
Probleme apar atunci când
nu se concentrează pentru
a fi atenți la explicațiile
educatoarei sau când se
solicită păstrarea ordinii la
locul de muncă.
Histograma privind rezultatele evaluării finale/copil centre de activitate
 FORMULAREA CONCLUZIILOR
 
Progresul înregistrat de copii în cele trei etape de evaluare din cadrul proiectului de cercetare, Analizarea datelor din cadrul cercetării
în faza de cercetare inițială, sumativă şi cea finală, poate fi evidențiat şi prin următoarea ne arată că preșcolarii au obținut treptat
histogramă:
rezultate tot mai bune. Acestea, în mare parte
se datorează sistemului de activităţi
organizate pe baza activităților liber alese.
Astfel, probele aplicate atât la începutul,
la mijlocul, cât şi la sfârșitul experimentului
din cadrul cercetării au fost realizate în urma
consultării programei școlare, apoi adaptate
specificului grupei de preșcolari, în care am
ținut cont şi de particularitățile de vârstă ale
acestora.
Verificarea scrisă precum şi cea
individuală a copiilor am înlocuit-o cu
activități practice la care au participat toți
copii din grupă, iar partea de predare a fost
restrânsă, încât să pot crește ponderea
activităţii efective cu copiii sub forma
activităților liber alese organizate pe centre
de activitate.
 CONCLUZII
Integrarea activităților liber alese în procesul activității didactice, alegerea celor mai avantajoase
strategii didactice de valorizare a valențelor instructive-formative ale acestora, calitatea predării,
rigurozitatea cu care au fost abordate temele sunt preocupări fundamentale ale unui educator.
În urma cercetării efectuate, consider că eficientizarea activităților liber alese reprezintă un alt mod
pentru înțelegerea actului învățării. Astfel că, atât educatorii, copiii dar și părinți trebuie să devină
parteneri deopotrivă în actul învățării și al evaluării, tinzând spre cooperare și completare, iar relația
învăţare-predare–evaluare trebuie abordată ca un tot unitar.
De asemenea, consider că educatorul trebuie să își canalizeze atenția nu doar asupra copiilor cu un
potențial intelectual ridicat, ci și asupra copiilor cu rezultate mai slabe cărora le va acorda o atenție
specială atât în activitatea de predare-învățare, cât și în cea de evaluare.
În scopul optimizării procesului de predare-învățare-evaluare, educatorii au datoria de căuta în
permanență cele mai eficiente metode, strategii pentru a stimula și a antrena copii, pentru a forma
capacități ce îi vor aduce acestuia rezultate deosebite la diferite evaluări.
Este foarte important să dezvoltăm capacitatea de a studia continuu, să valorificăm la maximum
potențialul fiecărui copil preșcolar, dându-i ocazia de a se afirma, de a-și etala cunoștințele, dar și
priceperile, deprinderile, abilitățile.
VĂ MULȚUMESC!