 Leziunea poate apare:

 Si la o singura celula, org. monocel. (amoeba),

sau in culturi celulare

 Inflamatia este raspunsul la leziuni celulare care

apar in TESUTURILE VASCULARIZATE ale
ORGANISMELOR PLURICELULARE
 Avantajele
inflamatiei
 -- localiz. si izol. agres.
tis. protejand tesutul
sanatos vecin;
 -- neutraliz. si
inactiv. subst. toxice
produse de factori
umorali si de enzime;
 -- distruge
(limit.) cresterea µrg.
Infect.;
 -- prepara aria
tisulara pt. vindecare
si reparare eliminand
tesuturile devitalizate
si resturi celulare.
 Dezavantajele
inflamatiei
 -- durerea si
edem
dif.grd.incap.morf/fct.;
 -- rupturi de
organe, hemoragii;
 -- tes.cicatriceal
excesiv cu aderente,
contractura, cheloid;
 -- form.de
fistule: abdom.,
bronhopl.;
 -- propagare /
distrug. tes. sanatos;
 -- dezv.de alte
infl. gl-ita, artrita, rct
alerg. mioc-ita,
encefalita.
 Raspuns vascular

 Raspuns celular

 Raspuns umoral
 Acutus (lat / ascutit) =aparitie brusca, durata
scurta (ore sau zile), rest ad integr.
 Tipic mediata de gran. neutrofile (PMN)
 Cronic  Chronos (gr/ timp)
Aparitia inflamatiei cronica nu poate fi
determinata precis si este mediata tipic de
macrofage, limfocite, plasmocite, implica
fibroblasti, angioblaste
  hemodinamice: vasodilat.
arteriolara

 permeabilitatii vasculare

 Trecerea leucocitelor din vase in tesuturi


 Oidema(gr)=umflatura
 este exces de fluid in tesuturi
-edem generalizat: Anasarca
-in cavit. corpului prevazute cu seroase
peritoneu—ascita
cav.pleurala—hidrotorax
pericard--hidropericard
 Apare prin transudare sau exudare
CLAR TULBURE
LICHID, SEROS VASCOS,uneori
.
PURULENT
Greutatea specifica
<1.015 >1.020
Continut proteic
<3 gm/dL >3 gm/dL
DETRITUS NUMEROASE
CELULAR NEUTROFILE
p.sg. la capatul capilar
p.sg. la capatul capilar
arterial >p. lich.interst.
=> plasma venos < p lich.interst.
extravazeaza => plasma
intravazeaza

normal

aa vv
 p.hidrostatica a sg. in vas : plasma ramane
in tesut

aa vv
 p.coloidosmotica a prot. din sg.
retine apa in vase  proteinele  (nu
se mai produc, extravazeaza
activ,etc.)=> Edem

normal
 1 p. hidrostatica in microcirculatie:
dilatatiei arteriolare cu un flux
crescut de sange
 2  permeabilitatea vaselor sub infl.
mediat. inflam. care permit extravaz.
proteinelor plasmatice si a plasmei
 3  p. oncotica plasm. dat exudat
 extravazarea proteinelor plasmatice si a
plasmei=> hemoconcentrare => staza a
celulelor sangvine => p hidrostatica a
sangelui in venule => intoarcerea fluidului
din interstitiu in vas.

normal
 1 Formarea de spatii intre celulele endoteliale
(GAP)
 initial, mai frecvent in venule, sub influenta
HISTAMINEI si BRADIKININEI
 Apoi a CITOKINELOR
 efect: retractia celulelor endoteliale cu m.b.
denudata
 2. Lezarea directa a endoteliului
 Semn de severitate
 Apare in ateriole, capilare, venule
 Defectul se repara cu greutate
 Se permite extravazarea multor componenti
plasmatici
 3. Leziune mediata de neutrofile
(PMN)
 Aderarea PMN la epiteliu

 Creste permeabil. vaselor

(mai ales in venule pulmonare si in

capil. glomerulare)
 4. Transcitoza : transportul de
vezicule cu lichid prin
citoplasma venulelor
 Indusa de VEGF / Vascular
Endotelial Growth Factor
 1 Marginatia
 Endoteliul are gap-uri intercelulare,
apare hemoconcentrarea=>Scade
viteza fluxului sanguin=> PMN ies
din centrul fluxului sanguin si ajung
la marginea lui, intrand in contact cu
celule endoteliale spatiate
 Trecerea PMN din vas in tesut:
 2. Rolling
 PMN continua sa ruleze peste
celulele endoteliale, activandu-se si
unele si altele;
 Se stabilesc contacte slabe, mediate
de molecule de pe suprafeta lor
(SELECTINE)
 3. Adeziunea
 ACTIVAREA PROGRESIVA A PMN SI A
CELULELOR ENDOTELIALE
 Duce la expresia unor molecule care sunt
polipeptide de adeziune: INTEGRINE
 Integrinele endoteliale se leaga de integrinele
neutrofilului stabilind contacte ferme
 4.Transmigrarea
 PMN atasate de cel. endot. prin
integrine, emit pseudopode, se
tarasc spre peretele venulei, ajung la
spatiile interendoteliale, isi fac loc
prin gapuri si trec in spatiul
intercelular extravascular
 SELECTINE (proteine ale PMN, plachete,
celule endoteliale); se leaga specific de
carbohidrati (glicocalix).
 INTEGRINE (numai pe leucocite); se leaga de
proteine de adeziune din familia
imunoglobulinelor Ex ICAM-1, VCAM-1 si de
matricea extracelulara Ex Laminina,
Fibronectina
 Indusa de fenomene de pe suprafata celulei
 Care stimuleaza receptori din membrana
 Ex:dupa legarea slaba de endotelii
 Semnalele de la suprafata activeaza PLC
(fosfolipaza C)
 Care produce DAG si IP3=> Ca citosolic
 DAG=Diacilglicerol. IP3=Inozitoltrifosfat
 Ca are rol de pivot al activarii celulare
 1. Se exprima molecule de adeziune: (ICAM,
VCAM: mai multe, au afinitatea mai mare)
 2. Schimbari in citoschelet: polimerizarea si
redistribuirea microtubulilor (tubuline) si a
microfilamentelor (act. si miozina)   formei
PMN: rotunda / plata  amoeba
(pseudopode) / cu formarea de vacuole de
endocitoza
 3. Degranularea
 Continutul granulelor citoplasm. ale PMN se
varsa: a). in vacuolele de fagocitare => digestia
bacteriilor fagocitate
b). in spatiul extracelular cu efect pe
matricea extracelulare / m. b. usurand
penetrarea leucocitara in tesuturi
 4. Activitatea oxidativa: se produc
radicali liberi bactericizi
 5. Sinteza proteica: se refac
depozitele de proteine consumate
prin degranulare si a celor folosite ca
urmare a cresterii activitatii celulare.
 miscarea activa a celulelor in sensul 
gradientului de concentratie (%) a unui
chemoatractant

 CHEMOATRACTANTI:
 EXOGENI: polipeptide bacteriene
ENDOGENI: Polipeptide mitocondriale din cel
lezate: C5a, LTB4 (leucotriena B4) si alti
derivati lipooxigenati ai acidului arahidonic,
citokine IL8
 Activeaza leucocitele astfel:
 1 Se leaga de membrana si elibereaza
proteinele G
 2 Prot. G activeaza fosfolipaze care dau DAG
(diacilglicerol) si IP3(inozitol trifosfat)
 3  Ca2+ in hialoplasma
 4 Ca2+ mediaza asamblarea de microfilamente
intracitoplasm.
 Pseudopodele (gr / false picioruse) =
prelungiri citoplasmatice
 Apar prin polimerizarea filam. (act. si
miozina) in citoplasma adiacenta membranei
stimulata de chemoatractanti.
 Contractia miozinei scurteaza filam. si act. ca
niste franghii care trag si restul citpolasmei
catre varful pseudopod.
 1 Atasarea bacteriilor de membrana fagocitului
(nespecifica, sau prin intermediul
opsoninelor / Ig G siC3b)
 2 Incarcarea bacteriilor in vezicule de
fagocitoza
 3 Degradarea bacteriilor (PMN-urile folosesc 2
mecanisme)
 1.a. Nespecifica, la suprafata leucocitelor
migratoare
 1.b. Specifica (dupa opsonizare / invelirea)
bacteriilor cu opsonine (gr / condiment,
delicatesa), pentru care leucocitele au receptori
specializati, care cresc eficienta atasarii)
 Opsonine: IgG, C3b (format in cascada C),
colectine
 Prin invaginarea focala a supraf.
mb. cel., concomitent cu elongarea
citoplasmatica lateral de invaginare
 Restructurari citoscheletale ~ cu
form pseudopodelor, prin activarea
metabolica, data tot de chemoatract.
 3.a. Distrugerea oxigen-dependenta
 NADPH oxidaza produce radicali superoxid => H2O2
= substrat pt. mieloperoxidaza => ac. Hipocloritic
(cel mai puternic bactericid din fagozomi)
 3.b. Distrugerea oxigen-independenta
 Mai putin eficienta, in prezenta enz.:
 Lizozim, Lactoferina, Defensina
 Mediu acid toxic pentru unele bacterii
 Impotranta la pers. cu def. de NADPH oxidaza sau
mieloperoxidaza.
 Aminele vasoactive: histam., serotonina,
 Factori plasmatici: sist. Kininic, sist. C,
 Metaboliti ai ac. arahidonic: PG, leucotriene,
 Substante leucocitare lizozomale: exp. PMN /
2 tip. gran: specif, (lactofer., lizoz. , F. alcal.) si
azurofil, (mielo -perox., prot. cation., hidrol. ac)
 Subst. de reactie lenta in anafilaxie (SRS- A)
 Limfokinele: fact. chemotact., migration-
inhibit. fact.(MIF), macroph.-activ. fact. (MAF)
 Factorul de activare plachetara (PAF)
 Oxidul nitric sau fact. de relax. din endoteliu
 Proteazele apartin de 4 sist. interconect.
 Sistemul kininelor (kalicreina, bradikinina)

 Sistemul C (prot. C: C1-C9, activatorii si

inhibitorii lor)

 Sistemul coagularii (protromb., fibrinogen)

 Sistemul fibrinolizei (plasminogenul)

 Factorul XII Hageman al coagularii
 Poate fi activat cand e expus la suprafete
electrice incarcate” –”(m.b., colagen, lipo -
polizah. bact. subst. straine si ac uric in guta)
 Produsii de activare ai Factorului XII
(kalicreina) pot juca si rol autocatalitic in
propagarea cascadelor enzimatice:
Factorul
Hageman
joaca un
rol
important
in
activarea
C,
cascadei
coagularii,
si a
sistemului
fibrinolitic
 Proteinele C formeaza un sistem ce
include cam 20 de enzime plasmatice
 Activarea C duce la formarea de
fragmente biologic active: C3a, C5b
si de complexe: C567 (agregare de
fragm. C), MAC (complexul de atac
al membranelor)
 Opsonizarea bacteriilor. cu fragm. C3b;
Fagocitele (PMN, Mf) au R pentru C3b / se
leaga strans de bacteriile opsonizate
 Chemotaxia: C5a, C567
 Anafilaxia: C5a=anafilatoxina = se leaga de
mastocite si elib. Histaminei
 Citoliza: MAC e format din prot. C C5-C9
agregate► se insera in membr. cel.-tinta
(bacterii s.a.m.d) si le lizeaza; ex. tipic: anemia
hemolitica autoimuna
 Pe 3 cai convergente:
 CLASICA: C e activ. de complex. Ag-Ac, Ac
agregati, proteaze

 ALTERNA: C e activat de subst. straine /

particule: bact., fungi, toxine, enzime

 A LECTINELOR: initiata de MBP, (manose

binding protein / prot plasm) / se leaga de
resruri de manoza din membr. bact
Fosfolipide din membrana fosfolipaza
Ac arahidonic
Ciclo-
oxigen Lipo-
aza oxigen
Prostaglandine
aza
Tromboxan A2 Leucotriene
2 = pozitia
dublei legaturi
 Fosfolipide (din mb cel) = endocitate=>ac
arahidonic din care ciclooxigenaza (Cox)
produce
 Prostaglandine (PGD, PGE,PGF),
prostaciclina (PGI), tromboxan(Tbx)
 Cel endot. produc pref. prostaciclina ( PGI
antiagreganta, vasodilatatoare)
 Plachetele produc pref. tromboxan (Tbx
proagregant, vasoconstrictor)
 PGE stimul contractia m.n.
 Din ac arahidonic lipooxigenaza (Lox) produce
 Leucotriene (LTC, LTD, LTE) care actioneaza
pe m.n. ale bronhii, vase de sange:
 in astm provoaca bronhoconstrictie,
vasoconstrictie,  permeabilit. vasculare, si
sunt denumite SRS-A )Slow Reacting Substance
of Anaphilaxis-substanta lent reactiva a
anafilaxiei)
 LTB e un chemoatractant f puternic
Fosfolipide din membrana PL-aza
AcCORTICO
arahidonic
Cox STEROIZI
Lox
AINS,
Prostaglandine
ASPIRINA
Tromboxan A2 Leucotriene
2=pozitia dublei
legaturi
 Doza mica
  COX
 In endotelii se reface repede =>Prostaciclina
 In trombocitele anucleate NU se reface =>fara
Tromboxan
 Per total antiagreganta
 Doza mare
  Cox total
 Nu se mai produc PG => Analgezica
 PAF (platelet-activating factor), descris initial
ca un mediator derivat din fosfolipide pt.
agregarea trombocit. si degranulare
 Molecula multifunctionala bioactiva.:
 Bronhospasm, vasospasm,
 Agregare plachetara, eliberarea enzimelor
 Vasodilatatie, cresterea permeabilitatii
vasculare, creste adeziunea si chemotaxia
leucocitelor
 Citokine
 Izolate initial din limfocite = limfokine
 Peptide multifunctionale ce moduleaza functia
altor celule
 Sunt: INTERLEUKINE IL-1 IL-2 (in ordinea
descoperirii lor)
 INTERFERONI α β γ
 TNF α, TNF β,
 Chemokine = peptide chemotactice
1. Sinteza si eliberarea mediat. inflamatiei: PG
(prostaglandinele), NO (Oxid nitric=EDRF /
endot. derived relax. factor)
2. Activarea leucocitelor,  chemotaxiei,
fagocitozei, adeziunii leucocitelor la endotelii,
recrutarea leucocitelor la locul inflamatiei
3. Reactiile endoteliale anti sau procoag.
4. Prolif. angioblastilor si fibroblastilor cu
formarea tesutului de granulatie
5. Febra
6. Sinteza proteinelor de faza acuta in ficat. Acest
efect creste VSH-ul (rata de sedimentare a
hematiilor) in bolile infectioase.
 1. Radicali liberi de oxigen sunt formati de
PMN ce fagociteaza bacterii.
 Initial se genereaza radical superoxid O-2 care
►H2O2 = peroxid de hidrogen in prezenta
superoxid dismutaza / la supraf. cel. si in
fagolizozomi
 H2O2 se reduce la hidroxil (OH-) in prezenta
Fe2+ (Rct. Fenton)
2.Acidul hipocloros.
Mieloperoxidaza (din granulele
leucocitare primare) transforma
H2O2 in prezenta clorului in acid
hipocloros, cel mai puternic
dintre toti bactericizii leucocitari.
 3. Oxid nitric (NO) Sintetaza oxidului nitric
(NOS) il produce din L-arginina si O2. Cel.
endot, contin NOS si produc constitutiv NO =
vasodilatator puternic, inhiba aderarea
plachetara din influxul de limfocite, in vasele
zonei inflam.
 NOS macrofagic neexprimat constitutiv, poate
fi indus de citokine.
 Prostaglandine: PGE, PGI ( sau
prostaciclina)
 NO
 Histamina: dilata venule, contracta
arteriole
 PAF induce si vasodilatatie si
vasoconstrictie.
 1. Histamina: rapid dar scurt timp
permeabilit. venulelor, la inceputul inflam., si
in reactiile anafilactice ale Hsensibilit. tip I , la
cei cu teren atopic
 Actiunea anafilactica a C3a si C5a e tot
histamin-mediata
 2. Bradichinina (bradi=lent/gr) e un analog
mai lent al histaminei
 3. Leucotriene,
 4. PAF
 1. Histamina amina biogena cu GM
mica, depozitata in granulele
mastocitelor, PMB si plachetelor. Dupa
exocitare se leaga de receptorii H1 ai
cel. endot.  permeabilit. cel =>edem.
 Elib. din mastocit: stim. mecanici,
anafila -toxine ale C, neuropeptide, IgE
in Hsensibilitatea de tip I
 2. Bradikinina:
 peptid cu GM mica, format prin actiunea
kalicreinei (enz) asupra kininogenului cu GM
mare.
 inactivata de kininaze
  C5a (anafilatoxina, prot. plasmatica)
 Leucotriena B4 (derivat din ac. arahidonic)
 Interleukine (citokine)

Mediatori ce provoaca durerea

 Prostaglandine (vezi AINS anti Cox)
 bradikinina
 Pirogeni exogeni, ce provoaca febra stimuleaza
macrofagele sa produca pirogeni endogeni IL-1
, TNF-α, IL-6

 IL-1 stimuleaza sinteza de PGE2, care

actioneaza pe centrul hipotalamic al
termoreglarii.
 TNF-α si IL-6 act. direct pe hipotalamus, si
stmuleaza productia de IL-1
 

 Predomin.infl.ac. sau
leucocitoza “in
crisis”

 leucocite granulare
cu nucleu multilobat
si granule fine
citoplasmatice
 care se coloreaza
utilizand coloranti
neutri
 PMN –urile au doua tipuri majore de
granule:

 specifice, (continand lactoferina, lizozim,

fosfataza alcalina, colagenaze) si
 azurofilice, (continand mieloperoxidaze,
proteine cationice, hidrolaze acide si proteaza
neutre).
 PMN-urile - primele din zona lezata
Fagocitoza:invadeaza bact./elib. de enz.lizozom.
 Mieloperoxid.(princ.enz./prin combin. de H2O2),
hidrolaze acide (act.pe materii organice: lizozim /
muramidaza prezenta in PMN si monocite), proteaze
(degrad. proteinele, inclusiv elastina, colagenul,
proteina din membrana bazala), proteinele cationice
(inhiba › bact.prin chemot. monocitelor si creste
permeabilitatea vasculara)

 Extracelular, enzimele lizozomale dau iritatie

contribuind la macroscopia inflamatiei locale.
 Morfologie: contin
granule bazofile/ incarcate
cu histamina, heparina si
substante cu reactie lenta .
Fct:  tipI Hsensib.
(imediata, cu IgE). Elib.
histamina si alte subs.
vasoactive cu rct. anafil.
persoanele susceptibile.

 rol si in tipul IV de Hsensib.

(intarziata), de exp. in
dermatita de contact.
 Rezolutia—in mjoritatea cazurilor, toate
seemnele dispar fara consecintele
 Supuratia---Exudarea excesiva a neutrofilelor e
insotita de distructia tisulara datorita actiunii
chistice a enzimelor=>ABCES
 Traznzitia la inflamatia cronica—Apare gradat,
un moment exact nu poate fi stabilit
 Organizarea si reparatia prin fibroza, urmand
distructiei tisulare indusa de inflamatie
 Cel. lezate sunt indepartate de fagocite, si in
aria afectata creste tesutul de granulatie.
 Se poate restaura in totalitate integritatea
tisulara, (ca in cazul unei mucoase ulcerate) sau
zona poate deveni o cicatrice fibroasa
 Nu se vindeca de la sine in cateva zile
 Mediata de macrofage, limfocite plasmocite
 Distructie tisulara mult mai extinsa decat in infl
acuta
 Celulele lezate sunt inlocuite de cicatrici
fibroase
 Intreaga zona e permeata de vase de
neoformatie
1. Infl acuta persistenta (pneumonie bacteriana
trenanta)
2. Infectii persistente date de ag. Patog. ce nu pot
fi eliminati (hepatita virala C, tbc)
3. Expunerea continua la noxe (fumatul)
4. Corpi straini (instrum. chir uitate in plaga)
5. Boli autoimune ( dat. antigeni endogeni)
6. Rejectul transplantului (ag exogeni induc
raspuns imun cronic prin LT, LB)
7. Boli idiopatice (boala inflam. cr. intest;
pneumonita interstitiala)
  INFL. AC.: mediata de leucocite
polimorfonucleare / nuclei segmentati
 INFL. CR.: mediate de leucocite
mononucleare / nuclei nesegmentati
 Macrofage
 Limfocite
 Plasmocite
 Altele: derivate de tip epitelioid, etc.
 Macrofagele provin din monocite cu origine
medulara
 Care extravazeaza ca raspuns la aceiasi
chemoatractanti ca si PMN
 Monocitele sunt, insa, mai putin mobile
 Sosesc in focar cu 24-48 ore mai tarziu decat
PMN
 Produc substante biologic active:
 CITOKINE IL1, IL2 moduleaza act. altor cel.
 CHEMOKINE atrag alte Mf. si limfocite in focar
(proteine cationice)
 RADICALI LIBERI de O distrug bacterii si alte celule
 GF (FGF, PDGF) stimuleaza  fibrobl., angiobl.
 PROTEAZE inlatura elemente tisulare lezate
 METABOLITII ac ARAHIDONIC amplifica
inflamatia
 FAGOCITOZA: au receptori de supraf. pt. IgG si
C3b si astfel fagocit usor bact. opsonizate
 PROCESAREA ANTIGENULUI: Mf endociteaza
antigenele (fagocitoza sau pinocitoza) si prezinta
materialul procesat limfocitelor T si B
 SECRETA PROTEINE SI MEDIATORI DERIVATI
DIN LIPIDE: Mf produc proteinele C (C1-C5), factori
ai coagularii (FVIII), subst bactericide (properdina,
lizozim, proteaze, citochine, chemokine, derivati ai
acidului arahidonic, radicali liberi de O, NO)
 Granulele monocitelor contin hidrolaze acide,
elastaza, colagenaze si activator al
plasminogenului
 Proteazele neutre degradeaza matricea
extracelulara
 Proteazele sunt controlate de antiproteaze care
includ alfa 1-antitripsina si alfa 2-
macroglobulina.
 Amprenta inflam. granulomatoase sunt:
 Agregatele de epitelioide, macrofage, limfocite
 Ocazional celule gigante multinucleate
 Macrofagele epitelioide difera de macrofagele
normale caci au vacuole si lizozomi mult mai
abundenti; marginile celulelor epit.sunt
estompate,au citopl. abundenta, nucleu cu
marginatie cromatiniana si nu sunt vase (~
epiteliilor)
 Raspus la bacterii si fungi ca nu pot fi eliminate
usor (Mycoplasa tbc, aspergiloza, etc..)
 Raspuns la substante ce initiaza o hipersensib.
mediata celular ( exp.picaturi uleioase inhalate)
 Mf ajunse in focar ingera noxele, se activeaza si
secreta CHEMOKINE / recruteaza noi Mf si
limfocite
Formarea granuloamelor II
 Sub influenta citokinelor secretate chiar de Mf.
si a celor secretate de limfocite
 Mf. se transforma in celule epitelioide, care
sunt imobile si (prefera sa stea in granulom
decat sa se mai plimbe)
 Sub influenta IFN-γ epitelioidele fuzeaza in
celule gigante multinucleate de corp strain sau
de tip Langhans
 1. INFECTIOASE
 Ex: Granulomul cazeos din tbc , infectii
fungice: aspergiloza, candidoza
 Goma sifilis, (cu plasmocite)
 Granuloame supurative: boala ghearelor de
pisica, boala Nicolas Favre (ambele cu arii
centrale de necroza de lichefactie data de
neutrofile)
 Sunt celulele gigante multinucleate din
granuloame tuberculoase: Ø 100-150 avand
nucleii (50 / 100) dipusi la periferie si citopl.
central
 Cel. gigante apar si-n alte granuloame
 =/= Macrofagele EPIDERMALE care sunt
celule LangERhans.
 2. GRANULOAME NONINFECTIOASE
 Gasite in reactii imune mediate celular
(pneumonita cu hipersensibilitate),
 boli de origine necunoscuta (sarcoidoza)
 In nodulii limfatici ce dreneaza o arie tumorala

 Au predominant Mf. epitelioide, rare limfocite,

fara necroza cazeoasa centrala
 3. GRANULOAME DE CORP STRAIN
 In jurul materialelor exogene nedigerabile
(material de sutura, aschii de lemn, oua de
paraziti)
 Au numeroase celule gigante multinucl. cu
nuclei dispusi pe toata supraf. In ele se poate
identifica materialul exo. (lumina polarizata)
=> se numesc celule gigante de corp strain
 Granuloamele persista timp indelungat
 Pot sa dispara lent, exceptional fara sa lase
semne de leziune celulara, si / sau se pot
vindeca cu cicatrice fibroasa.

 Granuloame infectioase necrozante pot deveni

coalescente si distrug tesutul, generand cavitati
pline cu cazeum
 Participa si-n infl ac. dar mai mult in infl cr.
 1. ACTIUNE BACTERICIDA:
 Sosesc in focar mai tarziu decat neutrofile
 Raman mai mult timp decat neutrofilele
 Distrug bacterii, mai putin eficient decat
neutrofilele sau Mf.

 Deci sunt considerate “verisori lenti si mai

putin eficienti” ai fagocitelor (PMN. Mf.)
 2. ACTIUNE ANTIPARAZITARA: contin
granule cristaloide pline cu MBP(Major Basic
Protein) si ECP (Eosinophilic cationic protein),
si alte proteine ce distrug parazitii
 Infiltratele inflamatorii date de paraziti sunt
tipic bogate in eozinofile.
 3. PARTICIPA IN REACTIA ALERGICA
 La rct. alerg. la Ag. exogene, in H tip I reactii
atopice (febra de fan, astm)

 Se crede ca ele contrabalanseaza actiunea

mastocitelor , care sunt primii reactanti la
antigene straine in aceste boli.
 Febra, Transpiratii, Frison
 Tahicardie (alura ventriculara > 90/min)
 Tahipnee (rata respiratorie > 20/min)
 Simptome constitutionale (pierderea apetitului,
oboseala, slabiciune, toropeala)
 Semne de laborator (leucocitoza, VSH)
 Leucocitoza = cresterea leucocitelor in sangele
periferic de 2-3 ori.
 De obicei mai mult decat 12,000 leucocite pe
microlitru
 Data de o eliberare crescuta a leucocitelor din
maduva
 Raspunsul maduvei e mediat de IL-1, TNFα,
derivate din celule inflamatorii din focar
 Daca inflamatia persista Mf si LT produc CSF
(Colony Stimulating Factors) care promoveaza
formarea de noi leucocite in maduva
 Viteza de Sedimentare a Hematiilor se
determina usor masurand rata cu care globulele
rosii se separa din plasma in 1-2 ore de la
recoltare
 VSH depinde de concentratia proteinelor
plasmatice cu sarcina electrica.
 Este deci o metoda grosiera de masurare a
compositiei proteice plasmatice, cel mai
important CONCENTRATIA ALBUMINEI si a
PROTEINELOR DE FAZA ACUTA
 Proteina C reactiva
 α1 antitripsina
 Haptoglobina
 Ceruloplasmina
 Fibrinogen
 Amiloid seric A

 In loc de VSH se poate folosi, mai exact

concentratia proteinei C reactiva
 MORFOLOGIA
INFLAMATIEI
•Definitie

•Clasificare

•– etiologica
•- evolutiva
•- morfologica
 este improprie: exista o mare varietate de ag.
inflam. care determina procese inflamatorii ~
(raspunsul gazdei find, in general, lipsit
de .specificitate).
 a) inflam. nespecif. (lez. sunt ~ indiferent de
ag. etiol.)
 b) inflamatii specifice (aspectele macro- si
microscopice difera pentru agentii etiologici,
realizand un tablou caracteristic util pentru
diagnostic, nefiind nevoie de a evidentia
agentul cauzal: tbc, sifilis, inflam. virale,
inflam. microb. ).
 1. Acute: infiltr. = PMN-uri, fibrina; Evol.= scurta, de
obicei cu “restitutio ad integrum”puroiul poate fi:
expulzat, se desica (crusta), limitat de o membr.
(abces), sau persista (sechestru in osteomielita).
 2. Subacute; infilt.= PMN, limfocite, plasmocite; Inflam.
micotice au infilt. de tip subacut. Evolutie = stearsa.
 3. Cronice; infiltr= limfocite, plasmocite, histiocite, Mf,
celule epitelioide, celule gigante multinucleate.
Simptomat. clinica , evolutia este indelungata

 . Pot exista zone de necroza caract.: cazeum goma;

prolif. tes. conj-vasc. (granulomat.~ mugurilor) / se
transf. in tes. conjunctiv-fibros - cicatrice.
 1. Inflam. predom. exudative cu PMN-uri; evol. este
acuta; etiologia predom. bacteriana, nespecifica.
 2. Inflamatii predom.alterative cu lez. distrof. alterat.
necrozante; evolutia poate fi acuta, sub -acuta,
cronica; etiologie variata
 3. Inflamatii predom. proliferative cu tes. de
granulatie, cu o evolutie cr. nespecif., cu specif.
limitata sau specifica.
 Locatia si caracteristicile anatomice ale
organelor implicate Ex: Anumite forme de
iinflamatie—ulcer ce apar numai pe surafata
mucoaselor nu apar in organe solide—ficat,
rinichi
 Ex: Inflamatia catarala apare
numai pe mucoase cu celule secretante de
mucus: nazala, bronsica
 Etiologia
 Bacteriile ce formeaza puroi (Staphylococcus
aureus) dau frecvent abcese
 Necroza cazeoasa, o caracteristica a
tuberculozei duce la formarea de leziuni
alterative, cavitare pulmonare
 Durata: Infl ac tinde sa fie exudativa, infl cr se
asoc des cu fibroza / cicatrici.
 exudat acelular: lichid cu peste 3mg
% proteine, un fluid seros.
 Ex:
 arsuri,
 pustulele cutanate din infectia cu
Herpes Simplex,
 efuzia pleurala legata de infectia
virala a pleurei si plamanilor.
 Rezulta din exudate bogate in fibrina
 FIBRINOGENUL, o holoprot. plasm. cu
GM mare poate iesi numai prin defecte
mari (porozitate) ale vaselor odata cu
lichide ce se rezorb in 24h
 Exud fibrinoase =  din dantela de
fibrina; M = “limba de pisica” sau
“tartina cu unt desprinsa” Clinic = “pasi
pe zapada”
 Pe suprafata seroaselor, organe cavitare (crup
difteric, dizenterie), in parenchime (pneumonie
/ hepatizatie rosie)
 Pericardita fibrinoasa poate fi cauzata de
bacterii : Mycobacterium tuberculosis,
 Febra reumatica
 Uremie
 Infarct miocardic transmural
         
 Puroi = material vascos, semifluid =
PMN lezate sau moarte (piocite) prot
plasm., detritus tisular lichefiat.
 ABCES = distr. tis. localiz.= cavitate plina
cu puroi delim de membr. piogena.
 FLEGMON = exudat purulent difuz
 EMPIEM=colectie purulenta intr-o
cavitate preexistenta: cav pleurala, VU,
piosalpinx, piometru, pionefroza
Microscopically
Here is
 Lipsa de subst. a tegument. sau mucoaselor, data
de necroza indusa de inflam. str organ.

 Ulcerul peptic gastric si duodenal necroza e data

de HCl, pepsina, sucuri digestive

 Colita amoebiana act. litica a Entamoeba

Hystolitica

 colita ulcerativa: cauza ulcer. confluente in colon,

nu sunt cunoscute.
          A
 E o varianta a inflam. ulcerative
 Lez muc, (dat. toxine bact) incepe ca o
necroza a strat superf apoi cel necrozate se
desprind, si se amesteca cu: mucus, continut
intest, fibrina  o pseudomb, ce acopera
restul mucoasei

 M = se pot desprinde la endoscopie,

expunand o suprafata ulcerata sangeranda.
 Bacteriile invadeaza tesutul necrozat
 Tipic: piciorul diabetic cu microangiopatie si
ateroscleroza accelerata care dau hipoperfuzie
a extremitatilor.
 Gangrena apare ca o complicatie a infarctului
intestinal (peritonita fecaloida)
 In ambele cazuri gangrena e data de bacterii
saprofite, normal prezente in tesutul necrotic
ischemiat.
-nespecifica
-cu specificitate lim.
-granulomatoasa de corp strain
- granulomatoasa specifica
 Acumul. difuze
de Mf., L, in zona
afectata  prolif.
fibrobl. cicatr.
care inlocuieste
tesutul normal
GN-ita cr. simfize
pleurale, sechele
fibr. post infarct.
 leziunile sunt obligator corelate cu
simptomat. clinica si de lab;
 se caracteriz.: Mf. L., epitelioide, , cel.
gigante multinucleate
 Princip. cel. ale granulomului sunt
Mf. epitelioide ce pot fi si secretorii.
 Celulele gigante sunt formate din
fuziunea a multiple macrofage
 S. typhi (20) “via fecal-oral”);
se multiplica in Mf.pl.Peyer;
 stadiala: in I-ul septenal /
faza prolif.: M/; pl. Peyer
(ileotifis) si foliculi. unici
(colotifos) = tumef. encef-ida,
rozata;
 al II sept.= necroza centr.+/_
perforatii intest. in lung. ax.
i.s.(dg. dif. cu tbc sechelar,
circular).
 Ultima etapa = reparare.
 : noduli:L, H-ite si celule
Rindfieisch (cel. de 40-60 m,
cu citopl. acid. cu nucl.
excentr.(fagocit. B. de S. ty.)
 Clinic: la copii (80%) = limfadenop. reg. axilara si
cervicala +/- escare la locul de agresare al felinelor;
este cauza obisnuita a sindr. Perinaud (tumefierea
ochilor, a mandibulei si limfoganglionilor in zona
cervicala inalta). Manif. sistem. Rare = febra, PMN,
PME  VSH ,
 M: limfoggl.de drenaj  , fluctuenti
 ; in per. recenta, limfadenita reactiva nespecif.,
granuloame sarcoid-like in jurul capsulei si in peretele
venelor de drenaj. In faza de stare = formarea de
abcese stelate (central, puroi si PMN-ruri, inconjurate
de epitelioide asezate in palisada).
 Abcesele sunt distincte dar nu sunt patognomonice ~
cu limfogranulomatoza benigna Nicolas-Favre.
 B. N.F.debuteaza ca mic sancru granulom. greu
vizibil intre pliuri, insotit de o adenop.satelita
inghinal pelvic si rectal; ggl.= tumefiati, supureaza
prin mai multe orificii ~ unui “cap de stropitoare”.
 : ggl. - aspect in cocarda – centru / purulent
(supuratie cu PMN-uri alterate), mijlocul / cel.
epitelioide asezate in palisada si rare cel. gigante; la
perif./ limfomonocite, plasmocite, PME, PMN.
 Pentru conjunctivita, mucoasa este hiperemica,
edematiata si arata un infiltrat cu monocite.
 Clinic, t0 reumat. la copii 5-15 ani. Per. de latenta intre F-ita
streptococica si t0 reumatica = 1-5 sapt. = poliartrita in artic.
mari, si t0. Cardita reumat. la 50-75% din copii de 2-16 ani iar
pana la adulti, doar 35% din acestia au avut. un singur atac. Cea
mai grava leziune = miocardita reumatism./ prod. aritmii
(fibrilatie) si prelungirea PR pe EKG trombii arteriali 
embolii  dilalatie cord., sufluri de insuf. (I= valva mitrala).
manif.~ la fiecare atac recurent.
 : in cord ~ in miocard: localiz. in tes. conj. vasc.
Miocitele adiacente / lez. distr. sau sunt distruse.
 Nodul. I-ar = necroza fibrinoida a colagen (faza distrofic-
alterativa).
 Etapa II = proliferativa: necroza fibrinoida este inconjurata de
L, Mf. si ocazional plasmocite. Mf (20-40m) se bomb. dat  cito
amfofile; 1-2 nuclei = rotund-ovoizi, centrali, in care cromat.=
centru (celulele Aschoff).
 In timp (ani, decade de ani) corpii Aschoff / cicatrici fibroase.

B. etiolog.? dat.~ histol. tbc-ui: granul.necazeoase;
limfaden. bilat. hilara sau atingerea pulmonara sunt
vizibile in 90% din cazuri; lez. ocul. si cutanate prez.
 M: Lgg. hilari = mariti, lobulati la ex. rx. “noduli cu
aspect de cartofi”; in st.ac.= moi si suculenti dar in
st.cr. = duri, fibrozati.
 : granul. necazeos = cel. epitelioide intric. cu cel.
gigante multi -nucl.de tip Langhans sau de corp
strain; rar = necroza centrala. In perioadele cronice
granuloamele sunt inconjurate de o limita fibroasa
(fara confluare) si frecvent mai apar doua trasaturi
microscopice: concretiuni laminate compuse din
calciu si proteine - corpi Schaumann si incluziuni
stelate - corpi asteroizi inclusi in celulele gigante.
 nenecrotica: partic. mat.
(sticla, metal, ulei, sut.
chir., celuloza / contamin.
cu fecale in fistule / perfor.
i.s.) sau otravirea cu beriliu
etc.
 M: noduli cu diametrul de
1 cm, bine vasculariz.
sanger.
 : tes.conj. Neoform.
(fibroblasti, fibrocite, vase
fara m.b.) cu infiltr. Inflam.
cr. si patogn. cel. gigante de
corp strain cu resturi de
corpi straini fagocitati.
 Hipocrat—b. pulm., cu transformare
mucilaginoasa a creierului
 1868: Cel. giganta multinucleata
Langhans
 Koster descrie foliculul tbc in sinoviala.
 1882 Robert Koch descriie Bacilul Acid
Alcoolo Razistent (se coloreaza cu fuxina
acida si albastru de metil—frotiu Zeel-
Neelsen)) + dualitate lez.M
 4nm lungime / color Z - N
 Timp de diviziune—48 ore
 Strict aerobi=>zone subapicale pulmonare
 Nr scazut in tes. necrotic unde O2 abs.
 pH < 6,5si ac. grasi cu lant lung.  crest..
 Are 30 de antigene.(glicolipidul D, muramil
dipeptidul,tuberculina)
 Virulenta BK
 Hipersensibilitatea indusa
 Imunitatea sau rezistenta
 Geneza modelului granulomatos de reactie
care e patognomonic
 Caile de patrundere ale germenilor:
 Respiratorie-inhalare-sputa bacilifera-95%
 Digestive-M.Bovis-Lapte infectat-4%
 Cutanata-solutii de continuitate-1%
 BK actioneaza ca particule inerte si determina
un raspuns inflamator nespecific cu PMN.
 In aceasta perioada BK intra in fagocite si
 pot drena via limfatica si via sanguina si
disemineaza la distanta unde
 pot muri, sau ramane dormanzi (mai tarziu
pot induce alte focare ale bolii).
 Rct infl = granulomatoasa
 Anumite tes.= rezistente la infectia
tbc: (cord, muschi striati, tiroida,
pancreas)
 Alte tes = favorite (maduva osoasa,
limfoganglioni, ficat, splina, rinichi,
CSR, prostata, vez semin,
trompe,endometru, meninge).
 Gran. miliare – lez. mici, de 1-2mm (milium)
etiologie: diseminarea hematogena
 Nodulii simpli / acinosi – lez = 0,5 si 3 cm.
Diseminarea se face pe cale hematogena,
limfogena si canaliculara;
 Tuberculom omogen, polimorf, stratificat =
unic, de 5-10 cm, bine circumscris, cu
localizare in pulmon, rinichi, ficat, creier /
evolutie + a tbc (postterapie).
 Infiltratul pulmonar
zone f intinse (lob
sau pulmon in
totalitate) de cazeif.
omogena
 Serozitele tbc
(pleurezie,
pericardita,
peritonita,
poliserozita)
Cazeumul - necroza de coag. recenta = cenusiu
translucid; in timp = uscat, alb-galbui, grasos (aspect
“mastic”) urmate de calcifi. (aspect “mortar”) sau se
fluidifica / fenom.de necroza de colicvatie, sec. la:
-multiplicare de BK
-factori de ordin alergic (abcesul rece tbc)
-asocierea la BK a florei microb. banale
Urmarea fen. exudative nespecifice = elimin. pe cai nat.
(arbore tracheobronsic, tub digestiv, cai urinare, sau
genitourinare predominant la sexul masculin) sau pe
cai palotogice (fistulele din scrofuloza).
Consecutiv apar ulceratii sau caverne tbc.
 Ulceratia tbc = pierdere de substanla cutanata (lupus
tbc) sau mucoasa, de forma neregulata, cu margini
anfractuoase, dezlipite; fundul ulceratiei este murdar,
cenusiu, granular cu depozite alb-galbui (noduli peltea
de mere la vitropresiune) si adenopatie satelita.
Caverna tbc = se constituie in per. I-ara de evol. a b.
(cavema precoce) sau mai des in per. II-ara (ftizia de
organ recenta si veche).
 Semnificatia: organismul uman se apara prost.
Evolutia zonelor de necroza de cazeificare este spre
inchistare (tes. fibros fara caractere de specificitate),
calcificare, osificare, remaniere proliferativa (prin tesut
de granulatie specific) si ramolire (fen. exud. nespecif)
cu persist. tes elastic din artere = anevr. Rasmunsen
 Foliculul Koster matur: centru  perif:
 cazeum – necr. Acid. anhist, fin granular confl. persista
filamente de reticulina si de elasic; patogn. / neoblig.;
 cel gigante multinucleate Langhans cu Ø= 40-150 50
nuclei dispusi la periferia cel, citopl.= amiofila spre
acidofila, uneori granulara, in centrul cel.;
patognomonice / neobligat.;
cel. epitelioide - patognomonice si obligatorii; asezate
in coroana in jurul cazeumului si / sau celulelor
Langhans. Cel. au citopl. abund., palida, cu limite
neclare; in centru = nucl., ovoid cu marginatie
cromatiniana.
limfocite la periferie elem. patognomonic si
obligatoriu.
Focarul Ghon = subiacent pleurei in zona aerate =
afectul primar = 1,5 cm, circumscris culoare gri-alba.
Din a 2-a sapt de evol ►transf necrotica a centru =
moale, cazeos. BK se gasesc liberi sau migreaza de-a
lungul canalelor limf peribr reg, ►lgg traheobr=
granul cazeoase = 3 elem: afectul primar, limfangita de
legatura si atingerea limfoganglionilor traheobronsici
sunt denumite complexul primar (complexul Ghon).
Evolutia spre inchistare cu fibroza, calcif. uneori
osificare; cicatr fibrocalc si in focarele de tbc din lggi
regi traheobronsici.
Organismele infectate nu sunt total vindecate si BK
pot persista pentru ani sau poate pe viata, ceea ce
explica reactia pozitiva la tuberculina.