Curs 1

Betonul armat-Istoric
▶ În antichitate “betonul” a fost inventat de romani pentru folosirea pe post de liant a
unor pulberi fin măcinate ce nu presupuneau un consum exagerat de energie
(căldură) și măcinare. Un exemplu ar fi puzzolana care este un amestec de cenușă de
la ciclurile vulcanice, ipsos, var; acesta a fost folosit pentru realizarea de cupole,
construcții masive, cetăți și monumente funerare
Betonul armat-Istoric
▶ În secolul XIX s-a inventat cimentul modern iar primul care a folosit betonul armat a fost
grădinarul J. Monier în 1867 la realizarea unor vase pentru flori din beton armat cu plasă. A
urmat apoi repetarea folosirii acestui material pentru plăci, bolți, tuburi din beton armat.
Betonul armat-Istoric
▶ În România betonul armat a fost folosit pentru prima dată în 1884 de către Anghel Saligny,
fiind folosit la realizarea unor silozuri în zona porturilor Brăila și Galați, în acest caz
întrebuințându-se pentru prima data în România plăci prefabricate de beton armat. Între
anii 118-1909 s-au mai realizat o serie importantă de lucrări cum ar fi: fundaţii, radiere
pentru silozuri, etc.
Betonul armat-Istoric
▶ În domeniul drumurilor, primele poduri de beton armat pentru șosea au fost construite între
1904 și 1906 pentru poduri între Vaslui și Tecuci.

▶ Betonul armat este realizat din beton și armătură, betonul preluând foarte bine
solicitările de compresiune, iar armătura suplinind unele deficiențe cum ar fi rezistența
mică la întindere.
 Forme structurale adecvate betonului
▶ Formele structurale adecvate betonului sunt similare cu cele ale pietrei (beton = piatră
artificială).
▶ Dintre acestea amintim:

îmbrăcăminți rutiere
fundaţii

stâlpi solicitați la compresiune

centrică

baraje
 Forme structurale adecvate metalului
▶ Întinderea

▶ încovoierea

▶ Deși poate prelua atît solicitări de compresiune cât și de întindere datorită formei secțiunii
(secțiune transversală extrem de mică comparativ cu lungimea), zona comprimată a elementului
poate să-și piardă stabilitatea, ceea ce rezultă într-o capacitate portantă a elementului mult
diminuată.
 Forme structurale adecvate betonului
armat
▶ beton simplu beton armat

▶ La elementele de beton armat poziționarea armăturii în zona centrală a elementului face ca elementul să
nu-și epuizeze capacitatea portantă odată cu apariția primei fisuri cum se întâmplă la elementele de beton
simplu.
▶ Armătura poziționată în zona întinsă va prelua eorturile de întindere ce nu pot fi preluate de către
beton, iar betonul va prelua eforturile de compresiune din zona superioară ceea ce determină faptul că
capacitatea portantă a elementului de beton armat este mult mai mare decât capacitatea portantă de
beton simplu.
▶ Prin ruperea elementului rezultă o formă de cedare asemănătoare unui arc cu tirant.
▶ Elementele de beton armat lucrează fisurat și trebuie acordată atenție poziției fisurii în secțiune, precum
și deschiderii acesteia care nu trebuie să depășească valorile admise de normă (de obicei 0,2-0,4 mm)
 Forme structurale adecvate betonului
armat
▶ beton simplu beton armat

▶ Prin ruperea elementului rezultă o formă de cedare asemănătoare unui arc cu tirant.

▶ Elementele de beton armat lucrează fisurat și trebuie acordată atenție poziției fisurii în secțiune, precum
și deschiderii acesteia care nu trebuie să depășească valorile admise de normă (de obicei 0,2-0,4 mm)
 Forme de folosire a betonului armat
▶ Formele de folosire ale betonului armat sunt:
▶ elemente monolite:
-beton turnat la fața locului în cofraje, pe poziția finală de utilizare
▶ elemente prefabricate:
-elemente turnate în hale de prefabricate specializate, cu rol de industrializare
▶ elemente pre-turnate:
-pe șantier într-o poziție convenabilă

▶ Toate formele de folosire amintite anterior se folosesc la construcții civile, industriale,

agricole, poduri, șosele, structuri cu funcțiuni speciale de genul platforme marine, centrale
atomice, turnuri de radio-TV, turbine eoliene, etc.
 Avantajele betonului
▶ Elementele de beton armat pot lua orice formă

▶ Elementele de beton armat au rezistență foarte bună la foc

Rezistența oțelului se înjumătățește la temperatura de 550˚C, iar elementele de beton
armat la care armăturile au un strat de acoperire cu beton de 25 mm rezistă la
temperaturi de 1100˚C timp de o oră până să i se înjumătățească capacitatea portantă,
iar pentru un strat de 50mm elementul rezistă 2 ore.
Elementele de beton armat rezistă foarte bine la incendii puternice și de scurtă durată.

▶ Caracterul monolit al betonului armat

monolitismul conferă un grad de siguranţă sporit la solicitări prevăzute și neprevăzute;
de exemplu acesta preia acţiunea de împingere a pămîntului, a apelor, etc.
 Avantajele betonului
▶ Se folosesc materiale locale pentru beton
80-85% din volumul de beton sunt agregate, 10-15% ciment și restul de 2-4% reprezintă
armătura, ceea ce determină costurile reduse ale materialului

▶ Betonul reprezintă un ecran pentru radiații

▶ Un avantaj al construcțiilor de beton armat îl reprezintă lipsa apariției dăunătorilor

(ciuperci, rozătoare)

▶ Elementele de beton armat sunt durabile

Structurile de beton armat sunt proiectate pe o durată de minim 50 ani, de obicei 100
ani, iar dacă sunt bine proiectate pe durata de viață nu necesită reparații și consolidări
 Dezavantajele betonului
▶ Masa betonului este relativ mare, ceea ce determină greutăți proprii ale elementelor mari
Soluții: Folosirea betonului ușor, adică agregate cu densități mici în masa betonului
▶ Cimentul este un material poluant prin tehnologia lui de fabricare
▶ Soluții: utilizarea de deșeuri industriale în locul unei părți din cantitatea de ciment, de
obicei între 10-20%, de exemplu cenuși zburătoare, praf de silice (silice ultra fină=sulf)
▶ Folosirea incompletă a secțiunii transversale
Aproximativ 15-40% din înălţimea unei secţiuni este folosită ca zonă comprimată, restul
betonului încărcând suplimentar structura; acea zonă întinsă ce încarcă suplimentar
structura poate avea rol de protecție a armăturii dacă deschiderea de fisură nu depăşeşte
valorile limită admise de EC2.
▶ Remediul: Folosirea betonului precomprimat adică introducerea în element a unei
stări de solicitare inversă solicitării exterioare astfel încât după aplicarea încărcărilor
exterioare să rezulte o secțiune integral sau parțial comprimată
 Dezavantajele betonului
▶ Dificultatea transformărilor ulterioare
▶ Soluții: elemente de beton armat monolit sunt proiectate pentru o anumită schemă statică
(o anumită diagramă de solicitări). La schimbarea schemei statice, diagrama nouă de
solicitări poate produce ruperea elementului datorită unei armări necorespunzătoare noii
diagrame de solicitări
▶ Soluții: folosirea de elemente prefabricate la care se pot înlocui anumite porțiuni ale
elementelor cu elemente noi capabile să preia solicitările din diagrama nou rezultată

▶ Permeabilitatea betonului la apă, vibrații.

▶ Soluții: folosirea betoanelor de înaltă rezistență care sunt aproape impermeabile; sporirea
gradului de compactare a betonului sau o protecție ulterioară a suprafeței de beton.

▶ Controlul calității este dificil de realizat pe șantier

 Dezavantajele betonului
▶ Demolarea este greoaie pentru elementele de beton armat monolit

▶ Prezența stărilor de coacțiune

Betonul se contractă, iar armătura nu, rezultând întinderea betonului pe anumite porțiuni, și
comprimarea armăturii
▶ Soluții: fenomenul se reduce prin udarea după turnare a suprafeței în contact cu
mediul exterior, rezultând împiedicarea evaporării apei din masa betonului.