vătămător, fizic sau emoţional care are loc între membrii unei familii. Aceasta poate include un singur episod sau mai multe acte de violență, formând un model de comportament abuziv prin exercitarea controlului. Cine poate fi supus violenței?
Violența se poate întâmpla oricui. Violența în familie
nu depinde de condiția socială, de educație, de rasă, religie sau orientare sexuală. Pot fi afectate femeile: tinere sau în etate, căsătorite sau într-o relație, cu copii sau fără copii, bogate sau sărace, care au serviciu sau sunt casnice. Majoritatea abuzatorilor sunt bărbații. Ei pot să dea impresia de persoane delicate, să fie răutăcioși, gălăgioși sau tăcuți și pot fi robuști sau scunzi. Violența poate avea mai multe forme:
VIOLENȚA FIZICĂ: îmbrânciri, pălmuiri, loviri cu/de obiecte, lovituri cu picioarele sau cu
pumnul, tragere de păr, izbirea victimei de pereţi sau de mobilă, sugrumare, etc. VIOLENŢA PSIHOLOGICĂ: umiliri şi înjurături, batjocorire, criticarea opiniilor sau sentimentelor, ameninţări cu bătaia, ameninţare că o să ia copiii, folosirea copiilor pentru a trezi sentimente de vină, neglijare, amenințare, distrugere demonstrativă a obiectelor, manipulări psihologice sau izolarea forțată de prieteni, familie, copii, școală și/sau serviciu,etc. Abuzul emoțional este grav. Rănile emoționale ar putea să se vindece foarte greu. VIOLENȚA SEXUALĂ: constrângere la relații sexuale sau atingeri nedorite, contactul sexual continuat după cererea de a-l opri, sau forțarea cuiva să se supună la o relație sexuală neprotejată sau umilitoare. VIOLENŢA ECONOMICĂ: interzicerea de a avea sau păstra un serviciu, limitarea accesului la veniturile și bunurile familiei, de a avea bani proprii, lipsire de mijloace de existență precum hrană, medicamente, etc. ABUZ ECONOMIC: Încercarea de a face persoana dependentă financiar, de exemplu menținerea unui control total asupra resurselor financiare, îngrădirea accesului la bani, interzicerea frecventării școlii/continuării studiilor sau angajării la un post de muncă. VIOLENȚA SPIRITUALĂ: de exemplu: limitarea sau interzicerea practicării unui cult religios sau unui mod de viață. Violența domestică este perpetuată de o serie de factori, evidențiați de numeroase studii feministe:
culturali – socializarea de gen (care presupune atribuirea de
roluri precise femeilor și bărbaților economici – dependența economică a femeilor de partenerii lor; accesul limitat al femeilor la resurse finaciare; accesul limitat la slujbe și la educație; legali – lipsa unor reglementări legislative adecvate, care să sancționeze violența în interiorul cuplului și discriminarea femeii în societate; politici – subreprezentarea femeilor în parlamente, instituții publice; considerarea violenței domestice, în particular, și a problemelor femeilor, în general, ca fiind subiecte de minim interes politic; Influente asupra dezvoltarii copiilor
Cercetarile arata ca trauma copiilor care cresc
intr-o atmosfera de violenta, chiar daca nu ei sunt victimele directe, este mai intensa si cu consecinte mai profunde si mai de durata decat in cazul copiilor care sunt victime directe ale abuzurilor si neglijarii din partea parintilor (Catheline, Marcelli, 1999). Intr-o familie bantuita de violenta, copiii cresc intr-o atmosfera in care nevoile lor de baza (nevoia de siguranta, de viata ordonata, de dragoste) sunt profund neglijate. Copiii care cresc in familii violente dezvolta comportamente si o conditie fizica ce-i face usor de recunoscut. Ei prezinta: Probleme fizice, boli inexplicabile, expusi la accidente in casa si in afara casei, dezvoltare fizica mai lenta; Probleme emotionale si mentale: anxietate marita, simtamant de culpabilitate, frica de abandon, izolare, manie, frica de raniri si moarte; Probleme psihologice: neincredere in sine, depresie, comparare cu viata mai fericita a colegilor; Probleme de comportament: agresivitate sau pasivitate la agresiunile celorlalti, probleme cu somnul, enurezie, batai, fuga de acasa, sarcini la varste mici, relatii pentru a scapa de acasa, mutilare, consum de droguri si alcool, comportament defensiv cu minciuna; Probleme scolare - neincredere, eliminare, schimbari bruste in performantele scolare, lipsa de concentrare, lipsa de maniere sociale; Vreţi ca „ei” să mă omoare?
Comportamentul nefiresc al unui copil de 8 ani dintr-o suburbie a mun.
Chişinău a alertat specialiştii din şcoală care au semnalat cazul unei instituţii de protecţie a copilului. În urma investigaţiilor, s-a contat că băieţelul este victima violenţei în familie, fiind neglijat de mamă şi bătut cu cruzime de concubinul ei. Cazul a fost depistat cu ajutorul psihologului şcolii. „Chiar din primele zile de școală, Andrei nu a vrut să stea în bancă, de rând cu ceilalţi copii. Cât durau lecţiile, el stătea pitit sub bancă. La cererea învăţătorului, îşi făcea temele, însă nu răspundea la întrebări şi nu comunica cu nimeni. Era violent cu colegii săi şi nu permitea nimănui să se apropie de el. Acest comportament a pus-o în gardă pe diriginta clasei, care a anunţat directoarea. „Astfel, cazul a ajuns la mine”, ne-a povestit psihologul şcolii. „Atunci când se simţea în pericol, băiatul scotea nişte sunete ciudate, se ascundea sub scaune, nu permitea nimănui să se apropie. A trecut mai mult timp până când Andrei a recunoscut că este bătut în familie, de concubinul mamei sale. Ne-a pus în gardă şi faptul că băiatul a venit pentru prima dată la scoală la vârsta de opt ani.” Psihologul instituţiei de învăţământ a raportat cazul Centrului de asistenţă psiho-socială a copiilor supuşi abuzului „Amicul” din Chişinău. Urmând procedura legală, specialiştii de la „Amicul” au luat legătura cu autoritatea tutelară - Direcţia pentru protecţia drepturilor copilului din mun. Chişinău Unde puteti merge pentru sprijin si sfaturi daca sunteti implicata intr-o relatie violenta? Politia Violenta domestica reprezinta un domeniu care este considerat de politie ca fiind o problema foarte grava. La politie veti gasi atat intelegere cat si ajutor si sfaturi practice. Puteti cere sa vorbiti cu o femeie politist si daca doriti vi se poate acorda ajutor pentru a merge la o unitate sanitara sau la un loc de refugiu. Legea privind combaterea violentelor familiale Potrivit Legii 217/25 mai 2003, violenta in familie reprezinta „orice actiune fizica sau verbala savarsita cu intentie de catre un membru de familie, impotriva altui membru al aceleeasi familii, care provoaca o suferinta fizica, psihica, sexuala sau un prejudiciu material”. De prevederile legii beneficiaza si persoanele care au stabilit relatii asemanatoare acelora dintre soti (concubinii) sau dintre parinti si copil, dovedite pe baza anchetei sociale. Problema violentei in familie a atins cote alarmante, majoritatea evenimentelor de acest fel fiind inregistrate in familiile sarace, dar fara sa fie excluse radical din familiie instarite de intelectuali.