UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

DEPARTAMENTUL BIOLOGIE ȘI PEDOLOGIE

SPECIALITATEA:ECOLOGIE
 
 
LUCRU INDIVIDUAL LA FIZIOLOGIA UMANA
 
 
 
TEMA: Cele mai frecvente afectiuni ale glandei tiroidiene

A elaborat :Corbu Mihala (grupa E-2003)

A verificat:Alexandr Corlateanu dr,conf.univ.
 
 
 
CHISINĂU-2021
 Glanda tiroida: ce este si cum functioneaza
 

• Glanda tiroida este o glanda endocrina, care are forma de

fluture. Este situata la baza gatului, lungimea fiecarui lob nu
depaseste 5 cm, iar greutatea sa nu depaseste 30 de grame la
adult. Dimensiunea sa redusa este indirect proportionala cu
importanta acestei glande pentru sanatate: tiroida
influenteaza modul in care functioneaza fiecare celula, tesut
sau organ, de la muschi, oase si piele la tractul digestiv, creier,
inima si multe altele. Glanda tiroida indeplineste aceste roluri
in primul rand prin secretia hormonilor care controleaza
rapiditatea si eficienta cu care celulele transforma substantele
nutritive in energie (activitate chimica cunoscuta sub numele
de metabolism) – altfel spus, gland tiroida are un rol
important in reglarea metabolismulul, astfel incat celulele sa
functioneze normal
  Cum functioneaza glanda tiroida
 

• Asa cum motorul unei masini nu poate functiona fara benzina,

si tiroida are nevoie de combustibil pentru a produce
hormonii tiroidieni. Acest combustibil este iodul, care se
gaseste in anumite alimente: sarea de masa iodata, fructele
de mare, painea, laptele. Cand le consumi, iodul trece in
sange. Pe urma, tiroida extrage din sange acest ingredient
care ii este necesar si il foloseste pentru a produce doua tipuri
de hormoni tiroidieni:
• Tiroxina (denumita T4, deoarece contine 4 atomi de iod)
• Triiodotironina (denumita T3, deoarece contine 3 atomi de iod
• Produsul glandei tiroide este, in principal, T4. Cea mai mare
parte din hormonul T3 de care organismul are nevoie este
realizata in afara glandei tiroide, in organe si tesuturi care
utilizeaza T3, precum ficatul, rinichii si creierul. Acestea
transforma T4 (format in glanda tiroida) in T3, indepartand un
atom de iod.
• Pe masura ce glanda tiroida produce hormonii tiroidieni, ii
depoziteaza intr-un numar mare de foliculi microscopici, cu
aspect sferic. Cand organismul are nevoie de hormoni
tiroidieni, glanda tiroida ii secreta in fluxul sanguin in cantitati
adecvate indeplinirii nevoilor metabolice ale celulelor.
Hormonii ajung usor in interiorul celulelor care au nevoie si se
ataseaza de receptori speciali situati in nucleul acestora.
 Rolul glandei pituitare in functionarea tiroidei

• Motorul masinii arde combustibilul, dar tu esti cel care ii

spune cat de mult sa lucreze prin apasarea pedalei de
acceleratie. Si glanda tiroida are nevoie de ghidaj: aceasta
primeste comenzi de la glanda pituitara (hipofiza), care este
amplasata la baza creierului. Iata cateva dintre caracteristicile
acestei glande importante pentru functiile tiroidei:
• Glanda pituitara nu depaseste dimensiunea unui bob de
mazare si este cunoscuta si sub denumirea de “glanda sefa”,
deoarece controleaza functiile tiroidei si ale altor glande din
cadrul sistemului endocrin.
• Glanda pituitara trimite mesaje glandei tiroide, comunicandu-
i cati hormoni sa produca.
 Cand tiroida nu functioneaza bine

• Glanda tiroida nu produce suficienti hormoni, incetinind, astfel,

toate functiile organismului – afectiunea este cunoscuta ca
hipotiroidism sau tiroida hipoactiva;
• Glanda tiroida produce prea multi hormoni, suprasolicitand
organele – afectiunea este cunoscuta ca hipertiroidism sau
tiroida hiperactiva.
• Cand abordeaza boala tiroidiana, medicii incep prin a pune
doua intrebari:
• Glanda tiroida produce o cantitate anormala de hormoni
tiroidieni?
• Exista o modificare de structura a glandei tiroide precum un
nodul sau aparitia gusei? Desi una dintre aceste caracteristici nu
o implica in mod necesar pe cealalta, majoritatea afectiunilor
tiroidiene le includ pe ambele.
 Afectiunile asociate glandei tiroide

 
• Hipotirodismul este de obicei cauzat de o
boala existenta deja sau de un tratament
medical anterior care a facut ca tiroida sa
nu mai functioneze optim. In functie de
cauza, hipotiroidismul este permanent
sau reversibil
• Cauzele hipotiroidismului permanent
• Cand glanda tiroida este afectata permanent, hipotiroidismul rezultat nu poate fi vindecat,
insa poate fi tratat cu succes cu ajutorul medicamentelor pentru tiroida.
• Boala autoimuna. Cea mai frecventa cauza a hipotiroidismului permanent este tiroidita
Hashimoto, o boala autoimuna cronica, in care globulele albe (limfocitele) creeaza anticorpi
care, incet si gradual, distrug glanda tiroida. O alta afectiune autoimuna, tiroidita atrofica,
poate determina, de asemenea, reducerea secretiei de hormoni tiroidieni. In acest caz,
anticorpii micsoreaza glanda tiroida.
• Interventiile chirurgicale. Interventiile chirurgicale pentru indepartarea partiala sau totala a
tiroidei sunt uneori necesare la persoanele care au noduli tiroidieni, gusa, cancer tiroidian sau
boala Graves. Daca ti s-a indepartat in intregime glanda tiroida, vei deveni hipotiroidic(a) si vei
avea nevoie de tratament de substitutie totala a hormonilor tiroidieni. Poti, de asemenea,
suferi de hipotiroidism si daca ti s-a indepartat doar o parte din glanda. Uneori, partea ramasa
poate produce suficienti hormoni tiroidieni pentru a mentine normale nivelurile acestora in
sange.
• Tratament sau expunere la radiatii. Unele persoane cu hipertiroidism sunt tratate cu iod
radioactiv care distruge o parte sau intreaga glanda tiroida, ceea ce duce la hipotiroidism.
Persoanele cu boala Hodgkin, limfoame sau cancere ale capului si gatului care sunt tratate
prin radioterapie cu fascicul extern pot pierde partial sau total functia glandei tiroide.
• Categorii de persoane afectate
• Dupa varsta de 35 de ani, procentajul
persoanelor cu hipotiroidism creste, in special
in randul femeilor. Hipotiroidismul apare la
aproximativ 1 din 8 femei cu varsta intre 35 si
65. Dupa 65 de ani, incidenta creste la 1 din 5
femei.
• Semne si simptome
• Hormonii tiroidieni asigura functionarea organismului la
„viteza” adecvata. Daca tiroida nu produce suficienti
hormoni, se instaleaza hipotiroidismul (tiroida hipoactiva) si,
ca rezultat, celulele din intreg corpul isi incetinesc
activitatea, cu manifestari precum oboseala, depresia,
luarea in greutate, constipatia sau pielea uscata – simptome
care pot fi interpretate eronat ca apartinand altor boli.
• ajoritatea medicilor si persoanele afectate nu fac legatura
intre aceste simptome si afectiunile tiroidiene si, astfel, cei
care sufera de hipotiroidism nu stiu ca au aceasta boala.
• Diagnostic
• Cand trebuie sa efectuezi testele de tiroida?
Medicii continua sa dezbata aceasta problema.
Desi nu s-a ajuns la un consens cu privire la
varsta la care sa se inceapa testarea pentru
probleme tiroidiene, American Thyroid
Association (Asociatia americana a Bolilor de
Tiroida) recomanda ca toti adultii sa efectueze
screeningul prin analiza de sange TSH incepand
cu 35 de ani si, ulterior, la fiecare 5 ani.
• Hipertiroidismul: cauze, simptome, tratament 
• Hipertiroidismul este o afecțiune care apare atunci
când glanda tiroidă produce în exces hormoni
tiroidieni. În această situație, glanda tiroidă este
hiperactivă, iar metabolismul are de suferit.
Diagnosticarea timpurie a bolii ajută la administrarea
tratamentului, reducerea simptomelor și prevenirea
complicațiilor. Citind în continuare, poți afla de ce
apare hipertiroidismul, care sunt simptomele, cum
afectează inima și sarcina
• Care sunt cauzele hipertiroidismului
• Hipertiroidismul apare ca o consecință a unei alte
probleme a tiroidei sau pe fondul administrării unor
medicamente. Mai jos sunt principalele cauze ale
hipertiroidismului.
• Gușa nodulară toxică (boala Plummer) - apare
frecvent la persoanele de peste 60 de ani, în special
dacă există un deficit de iod.
• Tiroidita - această afecțiune poate provoca
hipertiroidism temporar. Boala se manifestă printr-o
producție excesivă de hormoni tiroidieni, care ajung
în sange, urmând o încetinire a producție hormonale,
care duce la hipotiroidism.
• Care sunt simptomele hipertiroidismului
• Hipertiroidismul se remarcă prin simptomele sale:
• Glandă tiroidă mărită - se observă ușor, având formă de gușă. Dacă a crescut
excesiv, se simte neregulată la atingere;
• Intoleranță la căldură - metabolismul accelerat, determinat de producția
excesivă de hormoni tiroidieni, poate duce la creșterea temperaturii
corporale;
• Oboseală excesivă - un metabolism „în priză” este un organism mereu alert.
În acest context, oboseala este firească. Este posibil să obosești după ce ai
traversat strada sau atunci când revii de la piață cu sacoșele de cumpărături;
• Schimbări ale dispoziției - epuizarea organismului, alături de un sistem nervos
suprasolicitat, favorizează apariția unor schimbări emoționale. Persoanele cu
hipertiroidism pot manifesta anxietate, depresie, insomnie și nervozitate;
• Transpirație excesivă și sete - o temperatură corporală crescută poate duce la
o producție mai mare de transpirație, iar eliminarea apei va face necesară
înlocuirea continuă a lichidelor pierdute;
• Foame constantă - un metabolism accelerat înseamnă și un consum mai mare
de energie. Acest lucru este „semnalat” de creier prin creșterea apetitului
• Cum este diagnosticat hipertiroidismul
• Diagnosticarea hipertiroidismului se realizează pe baza istoricului medical, a
examenului fizic și a testelor recomandate de doctorul specialist.
• Examenul fizic
• Doctorul măsoară înălțimea, greutatea, pulsul și tensiunea arterială, după
care palpează zona gâtului, pentru a vedea dacă există anomalii specifice
gușii. Mai apoi, va examina ochii, pentru a vedea dacă sunt prezente semne
specifice bolii Graves (durere, ochi roșii și inflamați, sensibilitate la lumină).
Ulterior, urmează întrebări despre alte simptome, precum și despre alți
membri ai familiei care au hipertiroidism sau alte afecțiuni autoimune.
• Analize de sânge
• Analizele de sânge, pentru a vedea dacă este vorba de hipertiroidism, sunt
similare celor pentru diagnosticarea hipotiroidismului, doar că rezultatele
diferă. Mai jos sunt principalele elemente care sunt verificate în timpul
testelor de sânge:
• Cum se tratează hipertiroidismul
• Tratamentul hipertiroidismului are drept obiectiv
funcționarea normală a glandei tiroide. Acest lucru
poate fi realizat prin administrarea de iod radioactiv și
de medicamente care să blocheze producția de
hormoni sau prin intervenție chirurgicală, când glanda
tiroidă este îndepărtată parțial sau total.
• Înainte de a trece la administrarea de iod radioactiv,
mulți doctori recomandă betablocante. Acestea
contribuie la ameliorarea simptomelor și ajută la
reducerea hipertensiunii arteriale și a anginei.
Betablocantele sunt implicate și în blocarea acțiunii
hormonilor tiroidieni asupra țesuturilor
• Cancerul de tiroida
•  – Exista mai multe tipuri de cancer tiroidian. Riscul crested
daca: ai intre 25 si 65 de ani, esti femeie, ai in familie o ruda
cu boala tiroidiana sau ai urmat tratament cu radiatii pentru
cap sau gat. Mergi la medic daca observi o umflatura la baza
gatului. Pentru a stabili diagnosticul de cancer tiroidian,
medicul va efectua examenul clinic si va recomanda
analizele de sange pentru tiroida si investigatii imagistice,
precum si o biopsie. Tratamentul cancerului tiroidian
depinde de tipul de cancer pe care il ai si cat de mult s-a
raspandit. Tratamentul poate include interventia
chirurgicala, tratament cu iod radioactiv, terapie de
substitutie hormonala, radioterapie, chimioterapie sau
terapie tintita (foloseste substante care ataca celulele
canceroase fara a le vatama pe cele normale).
• Preventia afectiunilor tiroidiene
• Nu exista anumiti pasi pe care sa ii urmezi pentru a preveni instalarea bolii tiroidiene, insa
exista masuri pe care sa le adopti pentru reducerea riscului de boala tiroidiana sau a agravarii
bolii tiroidiene existente.
• Mergi regulat la control. Verificarea periodica a tiroidei determina depistarea precoce a
nodulilor. Recomandarea controalelor regulate este valabila si daca suferi de o afectiune
tiroidiana usoara care nu necesita tratament, dar si daca ai fost tratat cu succes pentru
hipertiroidism si acum ai hipotiroidism. Retine ca numerosi factori pot afecta nivelul
hormonilor tiroidieni: alte boli, inaintarea in varsta, schimbarile in alimentatie, sarcina.
• Alimentatie si miscare. Nu exista o dieta speciala pe care trebuie sa o urmezi, insa anumite
masuri te pot ajuta in a tine boala sub control. De exemplu, evita alimentele bogate in
proteina de soia, care pot influenta absorbtia hormonilor tiroidieni. Iar daca glanda tiroida nu
a fost indepartata chirurgical complet si ti-a ramas o portiune semnificativa de glanda, evita
excesul de iod, atat in medicamente, cat si in suplimente alimentare, deoarece ar putea
declansa probleme tiroidiene suplimentare. Cere sfatul medicului privind suplimentarea cu
seleniu a alimentatiei si folosirea iodurii de potasiu in scopul prevenirii afectiunilor tiroidiene.
• Inainte sa efectuezi o radiografie, in special dentara sau care implica gatul, coloana
vertebrala, capul sau pieptul, cere sa ti se puna la dispozitie un guler pentru tiroida pentru a
proteja glanda de expunerea la radiatii.
• Renunta la fumat. Fumul de tigara contine o serie de toxine care pot afecta tiroida. Fumatorii
au risc mai crescut sa dezvolte boala Graves, una dintre cauzele principale ale
hipertiroidismului