Etica și deontologia

medicală în activitatea
profesiei de medic

A elaborat: Bobeica Felicia

Profesor: Grejdean Fiodor
 Cuprins:

1.Definiții
2.Importanța eticii medicale.Principiile etice.
3.Bazele istorice ale eticii medicale.
Juramântul lui Hipocrate.
4.Etica medicală în Republica Moldova.
5.Studiu de încălcare a eticii.
6.Concluzii.
7.Recomandări
8.Bibliografie
La origine, termenii de “etică” şi “morală” sunt
foarte apropiaţi: primul vine din grecescul
“ethos”, al doilea din latinescul “mores”. Ambele
desemnau bunele moravuri şi buna conduită. În
timp, sensul lor s-a diferenţiat, chiar dacă în
practică, aceşti termeni sunt adeseori confundaţi.
Etica
Etica aparţine lumii ideilor, marilor
orientări, încercând să aducă o
justificare teoretică principiilor de
acţiune. În profesia sa, medicul trebuie
să se supună unui cod etic mult mai
strict comparativ cu profesioniştii din
alte domenii.
Deontologia. Termenul derivă din
grecescul “deon” însemnând “ceea ce
trebuie făcut”, deontologia pentru medic
fiind condensată în Codul Deontologic, în
mod periodic “adus la zi” de către Ordinul
(Colegiul) Medicilor. Cu alte cuvinte el
este adaptat evoluţiei practicii medicale
Morala se înscrie în realitate şi se inspiră
din fapte trăite şi observate pentru a
preciza reguli şi principii de bună
credinţă..
Principiile etice care guvernează
practica medicală ar trebui să
acționeze ca un cadru în luarea
deciziilor medicale. Când apar
dileme etice cea mai bună
abordare este să se gândească la
aceste principii etice logic și
metodic.

Principiile etice
Principiul precauţiei
Beneficiență și non-
maleficiență
Autonomie și
consimțămînt
Adevăr
Confidențialitate
Conservarea vieții Justiție
 Regulile eticii
- Confidențialitatea
- Veridicitatea – principiul etic al adevărului,
consimțămîntul informat, respectarea autonomiei
- Intimitate– dreptul persoanei de a rămîne privat, de a nu
divulga informații
- Fidelitate– loialitate, menținînd obligația de a îngriji de
toți, indiferent de cine sînt ei sau ce au făcut.
 Ca denumire a unei discipline
filosofice conceptul de "etică" a fost
prima dată folosit de Aristotel. Prin
acesta Aristotel intenționa să
denumească ansamblul de obiceiuri
și tradiții omenești. Important de
reținut este că etica fusese deja
mutată în centrul discuțiilor
filosofice o dată cu apariția
lui Socrate.

Bazele istorice ale

.
eticii medicale Aristotel scrie in Etica
Nicomahica ca obiectul eticii este
studiul binelui sau al virtutii,
aratand ca binele este scopul
suprem. Binele suprem despre
care vorbeste Aristotel este scopul
absolut, spre care tinde totul, dar
nu un bine abstract,
transcendental pe care il intalnim
in scoala platoniciana, ci un bine
realizabil in practica, un bine
accesibil omului.

Jurământul lui Hipocrate
• "Jur pe Apollo medicul,
pe Esculap,
pe Higea și Panacea și pe toți zeii
și zeițele, pe care îi iau ca
martori, că voi îndeplini acest
jurământ și poruncile lui, pe cât
mă ajută forțele și rațiunea:
Să respect pe cel care m-a învățat această artă la fel ca pe propriii mei
părinți, să împart cu el cele ce-mi aparțin și să am grijă de el la nevoie;
să-i consider pe descendenții lui ca frați și să-i învăț această artă, dacă ei
o doresc, fără obligații și fără a fi plătit.
Să transmit mai departe învățăturile acestei arte fiilor mei, fiilor
maestrului meu și numai acelor discipoli care au jurat după obiceiul
medicilor, și nimănui altuia.
Atât cât mă ajută forțele și rațiunea, prescripțiunile mele să fie făcute
numai spre folosul și buna stare a bolnavilor, să-i feresc de orice daună
sau violență.
Nu voi prescrie niciodată o substanță cu efecte mortale, chiar dacă mi se
cere, și nici nu voi da vreun sfat în această privință. Tot așa nu voi da unei
femei un remediu abortiv.
Sacră și curată îmi voi păstra arta și îmi voi conduce viața.
Nu voi opera piatra din bășică, ci voi lăsa această operație celor care fac
această meserie.
În orice casă voi intra, o voi face numai spre folosul și bunăstarea
bolnavilor, mă voi ține departe de orice acțiune dăunătoare și de contacte
intime cu femei sau bărbați, cu oameni liberi sau sclavi.
."
 Etica medicală în Republica Moldova
• Victor Crăsescu, vestitul scriitor și medic, acorda ajutor medical
oamenilor săraci bolnavi de TBC, maladii contagioase, venerice etc. 
• Toma Ciorbă acorda nu doar ajutor medical la toți bolnavii care ise
adresau, dar și moral, și material.
• C. Vîrnav, A. Coțoski, L. Tarasevici, N. Testemițanu, V. Cant, C.
Țăbârnă, V. Anestiadi, N. Gheorghiu etc. au contribuit la educația
etico-deontologică din RM.
 Situație de încălcare a eticii
Exemplu:
Pacient cu infecția B care ar dori
înainte de angajare o serie de
informații pe care alții pecienți cu
aceeași problemă de sănătate nu le
consideră importante
Standardul:
Obligă medicul să
dezvăluie aceste
informații

Condiții:
Existența unei legături rezonabile
între aceste nevoi și ceea ce medicul
trebuie să știe despre situația
pacientului
 Pandemia de COVID-19 și principiile eticii medicale

• Nu rareori în istorie aceste principii au fost sistematic încălcate, cel mai adesea în virtutea
paternalismului medical, în sensul că medicul sau autoritatea medico-sanitară știe cel mai bine
ce i se cuvine pacientului, fără să ţină cont de voinţa lui. Aceeași situaţie o regăsim, din
nefericire, și în abordarea epidemiei de COVID-19, încă în evoluţie la noi în ţară, când
majoritatea principiilor eticii medicale au fost încălcate.
•         Principiul de a nu face rău prin măsurile luate a fost încălcat atunci când o bună parte
dintre cetăţenii ţării au fost forţaţi să se autoizoleze o perioadă suficient de lungă încât să se
creeze dificultăţi majore pentru cel puţin două categorii: vârstnicii și copiii. Blocarea
sistemului medical pentru patologia curentă și patologia cronică a prejudiciat grav starea de
sănătate a marii majorităţi a populaţiei ţării. Această atitudine face trimitere în primul rând la
aplicarea principiului justiţiei în alocarea resurselor și, în egală măsură, aduce atingere
principiului nondiscriminării în această alocare
• Pandemia de COVID-19 a creat în mentalul colectiv ideea că medicul
trebuie să fie evitat, deoarece a devenit el însuși o posibilă sursă de
contaminare. Acest lucru a afectat grav relaţia medic-sistem-pacient.
• Reţeaua medicală a devenit permisivă, în mod fortuit, doar pentru
urgenţele medico-chirurgicale, prin urmare orice altă activitate în
ambulatoriul de specialitate sau staţionarul cu paturi a fost drastic
restricţionată (6). Această distanţare și evitare reciprocă, impusă și
autoimpusă, avea neîndoios să afecteze și relaţia medic-sistem-pacient
 Concluzie

Etica și deontologia au o importanță deosebită în profesie medicală dobândind norme universale de

comunicare precum capacitatea de a respecta și asculta cu atenție interlocutorul, demonstrați interesul pentru
conținutul conversației și opinia pacientului, structura corectă și accesibilă a vorbirii. Aspectul îngrijit al
personalului medical este, de asemenea, important: un halat și o șapcă curate, încălțăminte detașabilă îngrijită,
mâini îngrijite cu unghii scurte. Chiar și în medicina antică, medicul le-a spus discipolilor-adepți: „Acum
renunță la pasiunile, furia, lăcomia, nebunia, deșertăciunea, mândria, invidia, grosolania, bufonia, falsitatea,
lenea și orice comportament vicios”.
 Recomandări
Să ne ghidăm în comportamentele noastre profesionale de valorile etice universale
Să practicăm în permanenţă antrenarea, exersarea, folosirea corecta a normelor etice în practica profesională şi a vieţii
Să nu fim indiferenţi şi să reacţionăm la fiecare încălcare a normelor etice
Să ne actualizăm permanent cunoştinţele etice
să respectăm şi normele de etichetă
Să abordăm în discuţii cu colegii problemele etice
Respect și acceptare.
În exercitarea profesiei, lucrătorul medical şi farmacistul trebuie să fie tolerant, atent şi înţelegător cu alte persoane,
cu părerile şi valorile acestor persoane.
Relaţia lucrătorului medical şi farmacistului cu pacientul şi reprezentantul legal al acetuia trebuie să fie bazată pe
respect mutual, încredere, confidențialitate și toleranță.
Respectul faţă de fiinţa umană nu încetează nici după moartea acesteia.
Responsabilitate, bunăvoință și solicitudine.
În exercitarea profesiei, lucrătorul medical şi farmacistul îşi asumă deplina responsabilitate în legătură cu deciziile
luate.
 Bibliografie

https://gov.md/sites/default/files/document/attachments/intr17_78.pdf
https://cursdeguvernare.ro/despre-etica-profesionala.html
http://www.ubu.umfiasi.ro/wp-content/uploads/2017/12/Elena-TOADER-BIOETICA.-Notiuni-teoretice-si-de-practica-medicala.pdf
https://ro.wikipedia.org/wiki/Jur%C4%83m%C3%A2ntul_lui_Hippocrate
https://www.creeaza.com/afaceri/afaceri/Istoric-si-abordari-ale-eticii911.php
https://boliocupationale.usmf.md/sites/default/files/inline-files/Etica morala si deontologie.pdf