Indici statistici

Marți, 5 Octombrie 2021

Finalitate

 Examen online (70%) din nota finală

 Activitate seminar si curs (teste sau proiecte
sau prezenta activă) 30% (10% de la curs si
20% de seminar) din nota finală
Indicii statistici
 Se vor prezenta în acest capitol elemente
suplimentare faţă de abordările clasice întâlnite la
capitolele anterioare (Mărimi relative şi Serii
cronologice)
 Se vor realiza comparaţii folosind următoarele trei tipuri de abordare:

Ritmuri Modificări
Indici (rate) absolute
 Există două categorii de indici:
Indici individuali (notaţi cu i, r şi Δ) şi care se referă la analize la
nivelul unei subpopulaţii, grupe sau părţi dintr-o entitate
Indici agregaţi (notaţi cu I, R şi Δ) şi care se referă la analize la
nivelul întregii entităţi
Indicii individuali

 Să presupunem că avem fenomenul complex z format

din combinarea prin multiplicare a două fenomene: unul
calitativ x şi unul cantitativ f
z  x f
Indicii individuali vor fi:
z1
iz  rz  iz  1[00]  z  z1  z0
z0
x1  x  x1  x0
ix  rx  ix  1[00]
x0
if 
f1 rf  i f  1[00]  f  f1  f 0
f0
z1 x1 f1 x1 f1
Evident că: iz      ix  i f
z0 x0 f 0 x0 f 0
 Indicii agregaţi

 Pentru acelaşi fenomen complex z format din combinarea

prin multiplicare a două fenomene: unul calitativ x şi unul
cantitativ f vom avea
 z   x f
Indicii agregaţi pentru fenomenul z vor fi:
I z 
z 1
Rz  I z  1[00]  z   z1   z0
z 0

Dacă fenomenele x şi f sunt agregabile (cazuri extrem de rare) atunci vom avea:

I x 
x 1
Rx  I x  1[00]  x   x1   x0
x 0

I f 
f 1 Rf  I f  1[00]  f   f1   f 0
f 0
Sisteme de ponderare (1)

 Introduc pentru un fenomen neagregabil un factor

ponderator transformând astfel rezultatul într-un element
agregabil
Sistemul de ponderare Laspeyres – păstrează ponderile în perioada de bază

I x 
x f
1 0
I f 
 x0 1f Este folosit cu preponderenţă pentru
factorul cantitativ f
x f
0 0 x 0 0f

Sistemul de ponderare Paasche – păstrează ponderile în perioada curentă

x f
1 1 I f 
x f 1 1
Este folosit cu preponderenţă pentru
I x 
x f
0 1
x f 1 0
factorul calitativ x
 Sisteme de ponderare (2)

Sistemul de ponderare Marshall-Edgeworth

 x f  f1   x 0  x1  f1
I x  1 0
I f 
x f
0 0  f1   x 0  x1  f 0

Sistemul de ponderare ideal al lui Fischer – este o medie geometrică a

sistemelor Laspeyres şi Paasche

x f  x f
1 0 1 1 I f 
x 0 1 f

 x f 1 1
I x 
x f x f
0 0 0 1
x 0 0 f x f 1 0
Indicii agregaţi calculaţi ca medie a
indicilor individuali (1)

 În practică, este foarte greu să se calculeze un agregat

virtual ce nu se regăseşte în actele contabile.
În acest sens se utilizează următorul artificiu (în cazul sistemului de
ponderare Laspeyres)

I f 
 x f
0 1

 i x f
f 0 0
  i f y0z
x 0 0f x f 0 0

f1 x0 f 0
y0z 
if   f1  i f f 0  x0 f 0
f0
În concluzie, utilizând un sistem de ponderare Laspeyres, se ajunge la:
- calculul unei medii aritmetice a indicilor individuali;
- utilizarea ponderilor din perioada de bază.
Indicii agregaţi calculaţi ca medie a
indicilor individuali (2)

În cazul sistemului de ponderare Paasche vom avea:

I x 
 x f
1 1

 x f 1 1

x f0 1  xf 1
ix 1 1

x1 1
ix   x0  x1
x0 ix
În concluzie, utilizând un sistem de ponderare Paasche, se ajunge la:

- calculul unei medii armonice a indicilor individuali;

- utilizarea ponderilor din perioada curentă.

Indicii agregaţi calculaţi ca raport a
două medii (1)

 Dacă până acum s-a folosit pentru agregare utilizarea unor

construcţii ce agregă nişte rezultate individuale, în această situaţie
se vor utiliza construcţii ce înglobează (sintetizează) informaţia.
Să presupunem că avem un fenomen s (de exemplu: salariu,
preţ, durata zilei de lucru etc.) pentru care cunoaştem valori la
nivel individual.
Prin procedee cunoscute (vezi indicatorii tendinţei centrale)
putem calcula nivelul mediu al fenomenului s.

s
 si ni
s0 
 s0 n0
s1 
 s1n1
 ni  n0  n1
La modul general Pentru perioada de Pentru perioada
bază curentă
Indicii agregaţi calculaţi ca raport a
două medii (2)

Dacă ţinem cont de faptul că mărimile relative de structură

(ponderile) variabilei n sunt: n n
y  i
vom avea:
 ni

s0 
 sn
0 0
 s y n
s1 
 sn
1 1
 s y n

 n
0 0 1 1
n0 1

Pentru perioada de bază Pentru perioada curentă

Rezultă, astfel, indicele agregat calculat ca raport a două medii:

s1
Is  
 s1n1 :
 s0 n0 
11
s y n

s0  n1  n0 0 0
s y n
Metode de analiză factorială

 Metoda substituţiei în lanţ sau a înlănţuirilor

succesive
– pentru cazul în care se manifestă multiplicativ
relaţia între factori
– pentru cazul în care avem indici agregaţi calculaţi
ca raport a două medii
 Metoda restului nedescompus
 Sistemul conturilor naţionale
(SCN), instrument de măsurare
şi analiză macroeconomică
1. Ce reprezintă Statistica Macroeconomică?

Cel mai modern sistem de evidenţă şi calcul

macroeconomic, utilizat în U.E. prin EUROSTAT

 Reprezintă o interferenţă si valorificare notiunilor :

– Contabilităţii
– Statisticii
– Informaticii
– Matematicii
– Economiei politice
– Macroeconomiei

şi utilizează principii şi procedee specifice acestor domenii

2. Se utilizează Sistemul Conturilor
Naționale

 Statistica naţională, care în România

funcţionează ca instituţie din 1859
12 iulie 1859 - Domnitorul Alexandru Ioan
Cuza semneaza Ordonanta de infiintare a
Oficiului Central de Statistica
Administrativa, marcand actul de nastere al
statisticii oficiale in Romania. De acest
moment isi leaga numele doi eminenti
economisti romani ai veacului al XIX-lea,
Dionisie Pop Martian si
Ion Ionescu de la Brad.
INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA
www.insse.ro
3. Ce utilitate au conturile?
 Pe baza conturilor
– sunt evidenţiate resursele necesare
– se determină indicatori de rezultate la nivel
macroeconomic
 Prin agregarea informaţiilor din conturile
subiecţilor economici (firme,
gospodării,guvern) se alcătuiesc conturi ale
sectoarelor economice
 Pe baza informaţiilor din conturile sectoarelor
se construiesc conturile macroeconomice
4. Care este aplicabilitatea
conturilor?

 Uniunea Europeană dispune de un organism de

statistică - Eurostat.

 Pentru tarile membre se urmareste:

Limbajul comun
– Metode unitare
– Sfere de cuprindere identice
– Compatibilitate
– Aplicabilitate universală
 5.Care este situaţia în România?

 Începând din 1999 România este pregătită şi

acceptă în întregime acquis-ul statistic
comunitar, respectiv
 CAPITOLUL 12 - STATISTICA PUBLICA
 A fost domeniul la care nu s-au solicitat derogări,
INS fiind apt să aplice în întregime prevederile
convenţiei de aderare
 În ceea ce priveşte statisticile macro-economice,
s-a trecut la Sistemul European de Conturi
SEC2010 în cursul anului 2010
 6.Care sunt posibilităţile de
dezvoltare şi extindere?
 Necesită perfecţionarea calculului conturilor,
deci indicatorilor, la sub-perioade anuale – mai
precis trimestrial- aplicat relativ recent
 Conturile regionale au început să se
determine experimental. Nu doar pentru
regiuni de dezvoltare, ci euro-regiuni.
 S-au introdus conturile financiare
 Se află încă în stadiul experimental contul de
sănătate şi contul de mediu
 În viitor: contul social – sinteza impactului
dezvoltării economice asupra populaţiei
 7.Ce se mai poate determina
utilizând conturile macro?

 Exprimarea în preţuri comparabile şi măsurarea

inflaţiei pentru a stabili salariul real, venituri reale,
nu doar prin IPC, ci şi DPIB, IPPI sau IPPA.
 Stabilirea volumului economiei neobservate.
 Estimarea activităţii casnice, din gospodării,
pentru care s-a creat cont distinct
 Indicatorii agregaţi determinaţi din conturi
caracterizează potenţialul economic, pe când
agregatele la PPC caracterizează nivelul de trai
8. Care sunt alte elemente relative
recente legate de conturile macro?

 Trecerea de la PIB la VNB - nou sold contabil,

specific SEC95
 Caculul efectiv al PNB
– Valoarea VNB este influenţată de valorile
veniturilor primare primite/transferate de la sau
către Restul lumii
– Conturile specifice acestui sector instituţional oferă
o imagine de ansamblu a legăturilor economice
ale ţării cu Restul lumii
 Există o subdiviziune dedicată în exclusivitate
operaţiunilor financiare la nivel macro
 9. La ce ar folosi participarea activa la
cursul Statistică Macroeconomică ???

1.Completeaza cultura general –

economica a unui economist- finantist
2.Multiple posibilitati de afirmare,nefiind o
disciplina si o practica incheiata
(“rutinata “ ,” uzata “ )
3.Compatibilizare in pregatirea
profesionala cu studentii din comunitatea
europeana