CONSILIEREA ŞI ÎNGRIJIREA

GRAVIDEI ÎN CADRUL
VIZITELOR ANTENATALE
VIZITA IV
 "Cunoasterea este prin ea insasi putere"

(Francis Bacon)
ÎNGRIJIRI ANTENATALE – VIZITA A
PATRA (28-30 SĂPTĂMÂNI)
 Supravegherea gravidei pe parcursul sarcinii permite
depistarea semnelor complicaţiilor sarcinii şi
tratament sau referire pentru tratament.

 Termenul de sarcină 28-30 săptămîni este cel mai

potrivit pentru examinarea repetată a sângelui şi urinei
gravidelor cu scopul depistării femeilor care au
dezvoltat anemie sau gestoză tardivă.
 În acelaşi timp se va efectua screening-ul repetat
infecţiilor urogenitale, se va testa RW şi testul HIV
repetat. Depistarea şi tratamentul infecţiilor
urogenitale şi celor cu transmitere sexuală, inclusiv
HIV, permite aplicarea măsurilor de prevenire a
transmiterii pe verticală a acestor infecţii de la mamă
la copil şi protejarea copilului de aceste infecţii.
 Termenul respectiv de sarcină permite profilaxia şi
tratamentul precoce si a altor complicaţii ale sarcinii
(iminenţă de naştere prematură etc.). Cu scopul
pregătirii pentru alăptarea la sân la 28-30 săptămâni
se va efectua examenul repetat al glandelor mamare.
 În timpul vizitei a patra se va efectua a doua şedinţă de
pregătire psiho-emoţională a gravidei şi familiei şi se
va oferi informaţie despre naştere, ce va permite
gravidei să ia decizii informate referitor la
abandonarea comportamentelor riscante şi adresarea
precoce pentru acordarea asistenţei de urgenţă.

 Conform termenului sarcinii gravidei i se va oferi

concediu de maternitate.
OBIECTIVE:
 Supravegherea evoluţiei sarcinii şi asigurarea
bunăstării mamei şi copilului.
 Supravegherea creşterii şi stării fătului intrauterin.
 Monitorizarea tensiunii arteriale la gravidă.
 Urmărirea indicilor de bază de laborator (screening-
ul carenţei de fier şi urina pentru proteinurie).
 Oferirea sceening-ului infecţiilor urogenitale, RW şi
HIV.
 Pregătirea pentru alimentaţie naturală.
 Pregătirea psiho-emoţională a gravidei şi familiei ei.
 Oferirea concediului de maternitate.
DEFINIŢIE:

 Screening-ul infecţiilor urogenitale este o selectare din

numărul total al femeilor gravide a celor care pe
parcursul sarcinii au dezvoltat infecţii urogenitale.
 Retardul intrauterin al fătului este scăderea patologică a
ratei de creştere fetală şi ponderea lui la naştere este mai
joasă sau egală cu percentila a 10-a.
PREPARARE/ECHIPAMENT:
 tonometru,
 fonendoscop,

 cîntar,

 panglica centimetrică,

 mănuşi de singură folosire,

 specul,

 prelevator pentru secreţii, sticluţe,

 Carnet medical perinatal.

ACTIVITĂŢI:
 Culegeţi datele pentru a fi introduse în fişa individuală a
gravidei şi lăuzei şi în Carnetul medical perinatal –
modificările în starea de sănătate ce au survenit de la vizita
precedentă, acuze, respectarea recomandărilor de la vizita
anterioară.

 Faceţi consilierea gravidei la a patra vizită; explicaţi

necesitatea examenului de laborator pentru screening-ul
anemiei şi screening-ul proteinuriei.

 Consiliaţi gravida referitor la necesitatea screening-ul

infecţiilor urogenitale şi testării repetate RW-2 şi HIV.
ACTIVITĂŢI:

 Consiliaţi gravida referitor la alimentaţia naturală a

copilului.

 Oferiţi gravidei informaţii pentru posibilitatea de a

formula şi de a înainta întrebări.

 Efectuaţi examenul clinic, urmăriţi prezenţa edemelor

şi varicelor, examinaţi glandele mamare.

 Determinaţi masa corpului (atunci când rezultatul va

avea o influenţă asupra conduitei sarcinii) .
ACTIVITĂŢI:
 Măsuraţi tensiunea arterială la ambele mâini şi
înregistraţi datele în Gravidogramă. Dacă tensiunea
arterială este egală sau mai mare de 140/90 mm Hg se
stabileşte diagnosticul de hipertensiune arterială indusă de
sarcină, referiţi gravida la consultaţie la obstetrician.

 Măsuraţi înălţimea fundului uterin Înregistraţi datele în

Gravidogramă.

 Număraţi bătăile cordului fătului. Înregistraţi datele în

Gravidogramă.

 Referiţi gravida la obstetrician pentru consultaţie în caz cînd

numărul bătăilor cordului fătului nu este în limita normală.
ACTIVITĂŢI:

 Efectuaţi examenul în valve şi colectaţi frotiului

vaginal(testarea la gonoree şi trihomonade).

 Examinaţi şi evaluaţi rezultatele testelor de laborator

(nivelului hemoglobinei şi analiza generală a urinei,
informaţi gravida. Spuneţi gravidei cînd vor fi
rezultatele frotiului vaginal şi RW-2.
ACTIVITĂŢI:

 După indicaţii determinaţi titrul de anticorpi la

gravidele Rh-negative.

 Evaluaţi dezvoltarea sarcinii.

 Dacă s-a depistat anemie administraţi pastile de Fe:

cîte 60mg doza de două ori pe zi.
ACTIVITĂŢI:

 Oferiţi gravidei concediu de maternitate de la 30

săptămîni pe durata de 126 zile calendaristice.
 Amintiţi-i gravidei despre semnele de urgenţă.
Rugaţi-o să vi le spună şi discutaţi încă o dată cum va
proceda în cazul apariţiei lor.
 Oferiţi examene de laborator pentru vizita următoare.

 Calculaţi datele următoarei vizite.

 Faceţi înregistrare în Carnetul medical perinatal.

 Dacă rezultatele evaluării gravidei au demonstrat că ea
este sănătoasă şi dezvoltarea sarcinii nu sufere, ea va
continua examinările conform programului de
supraveghere a gravidelor în Republica Moldova.

 Dacă a fost depistată o problemă de sănătate sau o stare

specială gravida va continua examinarea conform unui
plan individual, elaborat împreună cu medicul
obstetrician şi cu specialistul respectiv.

 Gravida trebuie să cunoască că poate reveni la medicul

de familie sau apela după asistenţă medicală urgentă în
orice moment cînd apare o problemă de sănătate sau de
alt ordin.
CONSILIEREA ŞI ÎNGRIJIREA
GRAVIDEI ÎN CADRUL
VIZITELOR ANTENATALE
VIZITA V
"Cunoasterea este
prin
…………………."
 "Cunoasterea este prin ea insasi putere"

(Francis Bacon)
 ÎNGRIJIRI ANTENATALE – VIZITA A
CINCEA (35-36 SĂPTĂMÂNI)
 Supravegherea gravidei în ultimele luni de sarcină
permite depistarea hipertensiunii induse de sarcină,
retardului intrauterin al fătului in urma suferinţei
cronice.
 Vîrsta sarcinii de 35-36 săptămâni este termenul ideal
pentru determinarea situaţiei fătului în uter şi a
prezentaţiei lui. Poziţia şi prezentaţia la acest termen de
sarcină este un indicator al lor în timpul naşterii. Marea
majoritate a copiilor vor ajunge la naştere în prezentaţia
la care erau la 35-36 săptămîni.
 ÎNGRIJIRI ANTENATALE – VIZITA A
CINCEA (35-36 SĂPTĂMÂNI)
 În cazul determinării prezentaţiei pelvine sau a poziţiei
transverse, medicul obstetrician va elabora şi un plan de
conduită ulterioară a acestor gravide: locul unde va
naşte gravida, termenul de internare (în caz de
necesitate de internare antenatală), nivelul la care va fi
referită gravida pentru naştere.
 Depistarea retardului intrauterin al fătului va permite
medicului de familie împreună cu obstetricianul
consultant să supravegheze corect şi să decidă despre
conduita sarcinii în continuare.

 Depistarea hipertensiunii, care de obicei la acest

termen este indusă de sarcină, inclusiv a preeclampsiei,
care prezintă pericol atît pentru mamă cît şi pentru făt,
va permite internarea la timp a gravidei pentru tratament
în maternitate.
OBIECTIVE:

 A verifica evoluţia sarcinii şi a asigura bunăstarea mamei

şi copilului.
 De a depista situaţia fătului în uter şi a părţii prezentate

 De a lua măsurile necesare în cazul apariţiei patologiilor:

HTA, retardul intrauterin al fătului ş.a.
 A pregăti femeia pentru naştere
DEFINIŢIE:

 prezentaţia fătului este determinarea părţii fătului care

se află la intrarea în bazin.
 Dacă la intrarea în bazin este craniul fetal, este
diagnosticată prezentaţia craniană; dacă este partea
pelvină, prezentaţia va fi pelviană; dacă nu se determină
nici o parte fetală la intrarea în bazin sau este prezent
umărul, va fi poziţia transversă a fătului sau prezentaţia
umărului.
PREPARARE/ECHIPAMENT:
 tonometru,
 fonendoscop,

 cîntar,

 panglica centimetrică,

 Carnetul medical perinatal,

 mănuţi de utilizare unică, stetoscop obstetrical.

ACTIVITĂŢI:

 Culegeţi datele necesare pentru a fi introduse în Fişa

individuală a gravidei şi lăuzei şi în Carnetul medical
perinatal – acuze, modificări în starea de sănătate ce au
survenit de la vizita precedentă.

 Determinaţi masa corpului gravidei. Determinaţi

adaosul ponderal de la debutul sarcinii şi introduceţi
datele în Carnet şi Gravidogramă

 Măsuraţi tensiunea arterială şi înregistraţi-o în

Gravidogramă
ACTIVITĂŢI:

 Măsuraţi înălţimea fundului uterin şi introduceţi

datele in Gravidogramă.

 Auscultaţi şi determinaţi frecvenţa bătăilor cordului

fetal şi înregistraţi-le în Gravidogramă.

 Examinaţi rezultatele testelor de laborator şi informaţi

gravida despre ele.
ACTIVITĂŢI: FACEŢI O CONSILIERE

 Discutaţi despre semnele începutului naşterii, necesitatea

internării în maternitate la debutul naşterii, riscurile naşterii
la domiciliu, importanţa prezenţei persoanei de suport la
naştere (soţul sau alte rude îi pot acorda suport psiho-
emoţional în naştere).
 Amintiţi-i gravidei să-şi ia la naştere Carnetul medical
perinatal şi după naştere să-l ia din maternitate şi să-l prezinte
medicului de familie.
 În cazul prezenţei semnelor problemelor minore (dureri în
spate, dilatare varicoasă, pirozis), explicaţi mecanismul
apariţiei lor şi sfătuiţi gravida cum poate diminua efectele lor.
 Reamintiţi-i gravidei semnele de urgenţă şi unde se poate
adresa pentru a primi ajutor.
ACTIVITĂŢI:

 Palpaţi abdomenul gravidei pentru a determina

prezentaţia fătului.
 ATITUDINEA FĂTULUI ÎN CAVITATEA
UTERINĂ

 Este
determinată de raportul dintre cap,
trunchi, membrele superioare şi inferioare.

 Înatitudinea tipică sau normală capul fetal este

flectat, înclinat pe torace, picioarele flectate în
articulaţiile coxale şi ale genunchilor, aduse la
abdomen, mîinile încrucişate pe cutia toracică.

 Înatitudinea normală, în flexie, fătul capătă

formă de ovoid, lungimea căruia la sfîrşitul
gravidităţii constituie în medie 25 cm.
 PREZENTAŢIA FĂTULUI

 (Situs) este raportul dintre axul longitudinal fetal şi

axul longitudinal uterin.
 PREZENTAŢIA LONGITUDINALĂ
 Axul longitudinal fetal şi axul longitudinal
uterin coincid.

 Prezentaţia longitudinală fetală poate fi

craniană sau pelviană după raportul care se
stabileşte între partea mai voluminoasă a
fătului (capul sau pelvisul) şi strîmtoarea
superioară a bazinului.

 PREZENTAŢIA LONGITUDINALĂ
 Dacă de asupra strîmtorii bazinului se găseşte capul
fătului, prezentaţia este craniană, iar dacă de asupra
extremitatea pelviană – prezentaţia este pelviană.

 Frecvenţa prezentaţiei craniene este de 96%, iar a

celei pelviene – de 3,5%.
 PREZENTAŢIA TRANSVERSĂ

 Axul longitudinal fetal este perpendicular pe axul

longitudinal uterin.
PREZENTAŢIA TRANSVERSĂ
 PREZENTAŢIA OBLICĂ

 Axul longitudinal al fătului cu axul longitudinal

uterin formează un unghi ascuţit.
 POZIŢIA FĂTULUI

 Este determinată de raportul dintre spatele fătului şi

partea dreaptă sau stîngă a uterului.
 Se disting două poziţii: prima şi a doua.
 POZIŢIA FĂTULUI
 În prima poziţie spatele fătului este orientat
spre partea stîngă a uterului, în a doua – spre
cea dreaptă.
 Prima poziţie se întîlneşte mai frecvent, fapt
care se explică prin rotaţia uterului cu partea
stîngă înainte.
 În prezentaţiile transversale şi oblice poziţia se
determină după orientarea capului fătului. În
prima poziţie capul este orientat spre stînga, în
a doua poziţie – spre deapta.
 VARIETATEA POZIŢIEI (VISUS)
 Este raportul dintre spatele fătului şi peretele
anterior sau posterior al uterului.
 Dacă spatele uterului este orientat spre peretele
anterior al uterului este vorba de varietate
anterioară.
 Dacă el este orientat spre peretele posterior este
vorba de varietate posterioară.
 PARTEA PREZENTATĂ
 Este partea fetală, care se găseşte mai aproape de
strîmtoarea superioară a micului bazin şi trece prima
prin canalul de naştere.
 ÎN PREZENTAŢIILE CRANIENE SPRE
STRÎMTOAREA SUPERIOARĂ POATE FI
ORIENTAT:
 Osul occipital (prezentaţia occipitală),
 Fontanela mare (prezentaţia bregmatică).
 Fruntea (prezentaţia frontală) sau faţa fătului
(prezentaţia facială).
 Prezentaţia occipitală (capul în flexie) este tipică şi se
întîlneşte în 95 % din prezentaţiile longitudinale.
 ÎN PREZENTAŢIILE BREGMATICĂ,
FRONTALĂ ŞI FACIALĂ
 Capul se găseşte în diferite grade de deflexie.
 Ele fac parte din tipul prezentaţiilor deflectate.

 Frecvenţa tipului de deflexie al prezentaţiilor

craniene este de 1% din prezentaţiile longitudinale.
 ÎN PREZENTAŢIILE PELVIENE
 Spre strîmtoarea superioară pot fi orientate fesele
fătului (prezentaţia pelviană decompletă, modul
feselor).
 Picioarele (prezentaţia podalică sau prezentaţia
pelviană – modul picioarelor).
 Fesele împreună cu picioarele (prezentaţia pelviană
completă).
 DIAGNOSTICUL SARCINII TARDIVE
 La sfîrşitul lunii a III-a obstetricale de sarcină (12
săptămîni) volumul uterului atinge dimensiunile caniului
unui nou-născut sau a unui grappefruit.

 La sfîrşitul lunii a IV-a obstetricale (16 săptămîni)

fundul uterin se situiază la jumătatea distanţei dintre
simfiză şi ombilic.
 DIAGNOSTICUL SARCINII TARDIVE
 La sfîrşitul lunii a V-a obstetricale (20
săptămîni) fundul uterin se găseşte la două laturi
de deget mai jos de ombilic.
 La sfîrşitul lunii a VI-a (24 de săptămîni) fundul
uterin se găseşte la nivelul ombilicului.
 La sfîrşitul lunii a VII-a (28 de săptămîni)
fundul uterului se găseşte cu 2-3 laturi de deget
mai sus de ombilic.
 DIAGNOSTICUL SARCINII TARDIVE
 La sfîrşitul lunii a VIII-a obstetricale (32 de
săptămîni) fundul uterin se situiază la jumătatea
distanţei dintre ombilic şi apofiza xifoidă.
 Ombilicul începe să se netezească. Circumferinţa
abdomenului la nivelul lui este de 80 - 85 cm.
 DIAGNOSTICUL SARCINII TARDIVE
 La sfîrşitul lunii a IX-a obstetricale (36 de
săptămîni) fundul uterin se ridică pînă la
apendicele xifoid şi rebordul costal. Acesta este
nivelul cel mai ridicat, pe care-l poate ocupa
uterul gravid. Circumferinţa abdomenului este de
aproximativ 90 cm. Ombilicul este şters.
 DIAGNOSTICUL SARCINII TARDIVE
 La sfîrşitul lunii a X-a (40 de săptămîni) fundul
uterin coboară pînă la nivelul la care se găsea la
sfîrşitul lunii a VIII-a, adică pînă la mijlocul
distanţei dintre ombilic şi apendicele xifoid.
 Ombilicul proemină.

 Circumferinţa abdominală este de 95-98 cm,capul

coboară, la femeile primipare fixîndu-se în
strîmtoarea superioară.
 DIAGNOSTICUL SARCINII TARDIVE
 Lunile a VIII-a şi a X-a de sarcină în care
înălţimea fundului uterin este identică, se
deosebesc între ele prin circumferinţa
abdomenului (la opt luni circumferinţa
abdomenului este egală cu 80-85 cm, la zece luni
– cu 95-98 cm), prin poziţia capului (la opt luni
– sus deasupra strîmtorii superioare, la zece luni
coboară, la primipare este fixat în strîmtoarea
superioară), prin starea ombilicului
 (la opt luni- şters, la zece luni – bombat).
 DIAGNOSTICUL SARCINII TARDIVE
 La sfîrşitul lunii a X-a la gravide se constată
ptozarea abdomenului şi uşurarea respiraţiei.
 Pentru determinarea vîrstei sarcinii au
importanţă măsurarea înălţimii fundului uterin şi
a circumferinţei abdominale.
TIMPUL I LEOPOLD
TIMPUL II LEOPOLD
TIMPUL III LEOPOLD
TIMPUL IV LEOPOLD
 MASA APROXIMATIVĂ A FĂTULUI
1. 1/20 din masa gravidei
2. CA x ÎFU

3. (ÎFU + CA) x 100

4

4. (ÎFU + CA + TALIA + GREUTATEA) x 10

CALCULAŢI MASA APROXIMATIVĂ A
FĂTULUI DACĂ:

 ÎFU-35 cm
 CA – 87 cm
 M-74 kg
 T- 170 cm
BIBLIOGRAVIA:
 Modulul „Îngrijirile antenatale”. Editura CIVITAS, Chişinău,
2004.
 Pachetul de intervenţii mama şi copilul: implementarea programelor
naţionale pentru sănătatea mamei şi copilului, OMS, Geneva, 1994.
 Carnet medical perinatal, formular nr.113/e aprobat de MS al RM
28.05.02 Nr.139.
 W.W.Beck jr., “Obstetrică şi ginecologie”, Ed. “ Almatea” ediţia în
l. română sub red. R.Vlădărescu, Bucureşti, 2007.
 V. Ancar, C. Ionescu, ”Obstetrica”, Ed. “ Naţional”, 2001.
 P. Vîrtej, “Obstetrica fiziologică şi patologică”, Ed.” ALL”,
Bucureşti, 2003.
 M. G. Brăila, S. Berceanu, “Obstetrica“, Ed. “Alius”, Craiova
1996.
 V. Niţescu, “Obstetrică şi ginecologie“, Ed. Diadctică şi
pedagogică, Bucureşti, 2003.
 Gh. Paladi, “Obstetrica”, Ed. “Lumina”, Chişinău, 1993.