Explorarea endoscopică

a sistemului respirator

Realizat de David Cristina, gr. M1823

Coordonator: Gavriliuc Alexandru, asistent universitar
 Bronhoscopi
a

Explorarea
endoscopic
ă a SR

Lavajul
Laringoscopia bronhoalveola
r
Laringoscopia

 Laringoscopia directă – vizualizarea laringelui prin endoscop cu fibre optice

sau cu ajutorul laringoscopului, trecut prin cavitatea bucală și orofaringe – de
obicei, este precedată de – laringoscopia indirectă cu ajutorul oglinzilor
(metodă mai simplă).
 Laringoscopia permite depistarea stricturilor, corpilor străini, a leziunilor
tumorale și a paraliziilor de coarde vocale prin leziune de nerv laringeal
recurent.
Bronhoscopia
 Procedura realizează observaţia directă, vizuală, a mucoasei bronşice şi permite prelevări de secreţii, precum şi
recoltări de probe citologice şi histologice (biopsie). În scop terapeutic, bronhoscopia se execută pentru eliberarea
căilor respiratorii de secreţii abundente prin aspiraţii, pentru îndepărtarea corpilor străini de origine exogenă şi pentru
introducerea unor medicamente în arborele traheobronşic.

 Există două tipuri de bronhoscop: flexibil sau rigid. În timpul endoscopiei bronşice pot fi evaluate: gâtul, laringele,
traheea şi căile respiratorii inferioare.

 Bronhoscopia prin bronhoscopul rigid este rezervată cazurilor, când lumenul Bronhoscopului cu fibre optice este
insuficient: extragerea corpilor străini de dimensiuni mari, chirurgia cu laser.
 Bronhoscopul flexibil - cu fibre optice

 Prin intermediul bronhoscopului cu fibre opticce

se pot vizualiza bronhiile până la nivelul
segmentar.

 Fibroscopul are 2 fascicule de fibra optica: unul

ce vizualizeaza arborele bronsic sub lumina alba
sau in diferite spectre de lumina, iar celalalt
legat la un sistem de lentile, asemanator unui
obiectiv de camera video, care reda imaginea
din interior.
Indicațiile bronhoscopiei cu fibre optice:

1. Înlăturarea secrețiilor bronșice la bolnavii slăbiți sau la cei cu atelectazie cu dopuri de

secreții.
2. Obstrucția ariilor pulmonare sângerânde cu cateter special la pacienți cu risc operator sporit.
3. Extragerea corpilor străini de diferite dimensiuni.
4. Lavajul pulmonar, inclusiv pe sectoare separate.
5. Aspirația transtraheală pe ac a ganglionilor limfatici paratraheali și subcarnali.
 Trecând prin bronhoscop pensa de biopsie, cateterul sau peria se poate face biopsia pulmonară
transbronșică, periajul și aspirația secrețiilor pentru culturi sau examinări citologice din cele mai
perifefrice sectoare ale parenchimului pulmonar.

 Fragmentul de parenchim pulmonar prelevat prin biopsia transbronșică poate fi suficient pentru
depistarea sarcoidozei sau leziunilor maligne, însă este, de obicei, prea mic pentru a permite
diagnosticarea leziunilor pulmonare interstițiale.
 Tumorile
maligne si
benigne

Ce boli
pulmonare
tulburarile bolile
de dinamica pot fi inflamatorii
a cailor
respiratorii diagnosticate sau
autoimune
prin
bronhoscopie?

bolile
sistemice cu
afectare
pulmonara
Complicațiile bronhoscopiei:

Reacții alergice
Laringospasm Bronhospasm la anestetice

Aritmiile
Cardiace Hemoragie Pneumotorace
Poate fi stop Secundar După biopsie.
cardiac – la biopsiei sau din
astmatici. leziunile
mucoasei
produse de
bronhoscop.
Lavajul bronhoalveolar

 Lavajul bronhoalveolar (LBA) reprezintă o investigație paraclinică prin care bronhoscopul este

introdus pe cale orală sau nazală în plămân, cu introducere de solutie salina izotopa la nivelul
regiunii pulmonare investigate și apoi aspirarea acesteia pentru examinare.
 Este o metodă puțin invazivă care permite examinatorului recoltarea de celule, particule
anorganice sau agenți patogeni de la nivel bronho-alveolar în vederea diagnosticării diferitelor boli
respiratorii.

 Este util în diagnosticul hemosiderozei pulmonare, a granulomului eozinofilic, a proteinozei

alveolare, sarcoidozei și alveolitelor, precum și pentru eliminarea secrețiilor.
 Avantajele Lavajului Bronhoalveolar

 poate fi realizat în regim ambulator;

 se poate repeta la nevoie;
 are o importanță mare în diagnostic și din
acest motiv nu poate fi ignorată;
 este simplu de efectuat, tehnica fiind minim
invazivă și puțin agresivă;
 prin intermediul LBA se poate urmări evoluția
sub tratament a unei boli, dar și evoluția sa
naturală (în absența tratamentului).
Indicațiile lavajului bronhoalveolar:

 pneumonie persistentă (care nu se vindecă, fără rezoluție radiologică);

 infiltrate pulmonare difuze (interstițiale sau alveolare);
 suspiciune de hemoragie alveolară;
 culturi cantitative în pneumonia asociată ventilației;
 infiltrate pulmonare la gazda imunocompromisă;
 excluderea condițiilor diagnosticabile prin lavaj bronhoalveolar (infecții);
 în cercetare.
Analizele și testele probelor obținute prin lavaj bronhoalveolar:

1. Aspectul macroscopic al lichidului de lavaj

2. Numărarea și diferențierea celulelor din probele obținute prin lavaj
3. Evaluare microbiologică
4. PCR pentru Mycobacterium tuberculosis și alți patogeni (utilitate clinică neclară).
5. Culturi cantitative sau semicantitative
6. Citologie
8. Microscopie electronică