Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Metode - Interactive .
Metode - Interactive .
în învățământul preșcolar
5. Stabilirea în grupuri mici de noi legături/relaţii/conexiuni pentru aceste opt teme şi trecerea
lor în diagramă.
descrie formulează
clarifică interpretează
prezintă
METODE DE FIXARE, CONSOLIDARE
ŞI EVALUARE
CIORCHINELE
• Ciorchinele este o tehnică care exersează gândirea liberă a copiilor asupra unei
teme şi facilitează realizarea unor conexiuni între idei deschizând căile de acces
şi actualizând cunoştinţele anterioare.
OBIECTIV- integrarea infomaţiilor dobândite pe parcursul învăţării în ciorchinele
realizat iniţial şi completarea acestuia cu noi informaţii.
- Această metodă contribuie la organizarea reprezentărilor;
- Exersează capacitatea copiilor de a înţelege un anumit conţinut.
ETAPE:
• Se scrie un cuvânt sau se desenează un obiect în mijlocul sau în partea de sus a
tablei / foii de hârtie;
• Copiii, individual sau în grupuri mici, emit idei prin cuvinte sau desene legate
de tema dată;
• Se fac conecxiuni, de la titlu la lucrările copiilor, acestea se pot face cu linii
trasate de la nucleu la contribuţiile copiilor sau a grupurilor;
• Este bine ca tema propusă să fie cunoscută copiilor, mai ales când se realizează
individual.
METODE DE FIXARE, CONSOLIDARE ŞI
EVALUARE
METODA PIRAMIDEI (a bulgărelui de zăpadă)
DEFINIŢIE – este o metodă de predare-învăţare interactivă de grup care
presupune impletirea activităţii individuale cu cea desfăşurată în mod
cooperativ în cadrul grupelor.
OBIECTIV- dezvoltarea capacităţii de a soluţiona o sarcină sau o problemă prin
întrepătrunderea activităţii desfăşurată individual cu cea desfăşurată în
pereche şi în grup.
ETAPE:
1. Faza introductivă
Expunerea problemei.
2. Faza lucrului individual
Copiii lucrează individual 5 minute.
3. Faza lucrului în perechi
Discutarea rezultatelor la care a ajuns fiecare. Se solicită răspunsuri la întrebările
individuale din partea colegilor.
4. Faza reuniunii în grupe mai mari
Se alcătuiesc grupe egale cu numărul de participanţi formate din grupele mai mici formate
anterior şi se discută despre situaţiile la care s-a ajuns.
5. Faza raportării soluţiilor în colectiv.
Întreaga grupă reunită analizează şi concluzionează asupra ideilor emise.
6. Faza decizională
Se alege situaţia finală şi se stabilesc concluziile.
METODE DE CREATIVITATE
BRAINSTORMINGUL
• În traducere directă "furtună în creier" sau "asalt de idei", este o metodă
utilizată pentru a ajuta pe copii să emită cât mai repede, cât mai multe idei,
fără a se lua iniţial în consideraţie valoarea acestor idei.
• Este cea mai simplă metodă de a stimula creativitatea şi de a genera noi idei
într-un grup; se poate practica oral şi se foloseşte pentru a găsi cât mai multe
soluţii pentru o problemă.
ETAPE:
1. Se hotărăşte tema brainstorming-ului şi se formulează ca întrebare.
2. Comunicarea sarcinii de lucru
3. Comunicarea regulilor
4. Activitate frontală de prezentare a ideilor
5. Înregistrarea ideilor
6. Evaluarea ideilor
• Educatoarea va nota pe tablă toate ideile generate (inclusiv pe cele care nu au legătură
cu subiectul sau par "trăsnite") în ordinea rostirii lor.
• Nimeni nu va face nici un fel de apreciere la adresa ideilor emise, nimeni nu va fi obligat
să vorbească.
• Sunt permise asociaţiile de idei (auzind ideea unui participant alt participant o poate
dezvolta).
• Evaluarea se face când ideile par să fi "secat“, se opreşte exerciţiul şi se trece la etapa
calitativă (analiza soluţiilor, ordonarea lor în funcţie de realismul lor, eliminarea celor
incompatibile cu problema sau cu posibilităţile momentane etc).
METODE DE CREATIVITATE
METETODA PHILIPS 6/6
DEFINIŢIE – este o metodă de stimulare a creativităţii care constă în implicarea a 6
participanţi la rezolvarea unei sarcini, timp de 6 minute.
ETAPE:
I. Împărţirea clasei în grupe a câte 6 membri fiecare.
II. Formularea problemei şi explicarea modalităţii de lucru.
Copiii primesc fiecare câte o foaie de hârtie împărţită în trei coloane.
III. Desfăşurarea activităţii în grup- în acestă etapă are loc o îmbinare a activităţii
individuale cu cea colectivă:
Copiii desenează pe foaia personală – pe care educatoarea i-a scris numele- 3 elemente
ale temei în maxim 5 minute. Foile se deplasează apoi de la stânga spre dreapta
până ajung în poziţia iniţială- la copilul de la care a pornit. Fiecare membru al
grupului când primeşte fişa de la colegul din stânga sa priveşte desenul, identifică
elementele desenate şi încearcă să adauge altele, să le modifice creativ pe cele
existente fără a se depărta de tema principală.
IV. Analiza soluţiilor şi reţinerea celor mai bune.
Se centralizează datele obţinute, se discută şi se apreciază rezultatele.
METODE DE REZOLVARE DE
PROBLEME
METODA PĂLĂRIUŢELOR
GÂNDITOARE
Pălăria albastră – este liderul, conduce activitatea. Este pălăria responsabilă
cu controlul discuţiilor, extrage concluzii – clarifică
Pălăria albă – este povestitorul, cel ce redă pe scurt conţinutul textului, exact
cum s-a întâmplat acţiunea, este neutru – informează
Pălăria verde – este gânditorul, care oferă soluţii alternative, idei noi, dă frâu
imaginaţiei {Ce trebuie făcut?} – generează idei noi