Protectia,conservarea si

ocrotirea mediului
Protectia,conservarea
si ocrotirea mediului
 Protectia mediului reprezinta totalitatea activităţilor
spirituale, intelectuale şi fizice, care asigură perpetuarea
speciei umane, sănătatea mentală şi fizică a acesteia,
respectiv o viaţă decentă pe Pământ.
Conservarea se refera la masurile pentru mentinerea
si restaurarea resurselor naturale,in care se includ si
mediul ca sistem global sau local si elementele acestuia.
Ocrotirea mediului vizeaza legi si masuri impuse de
stat sau de alte institutii pentru scoaterea unor
locuri,peisaje si elemente rare sau pe cale de disparitie
de sub orice fel de utilizare economica.
 Dezvoltarea civilizatiei industriale a
produs modificari profunde si accelerate
mediului inconjurator. Solicitarea din ce
in ce mai mare a resurselor naturale,
extinderea suprafetelor cultivate,
despaduririle masive, dezvoltarea
exploatarii subsolului, precum si alte
activitati cu impact negativ asupra
mediului au impus ca o necesitate
ocrotirea si conservarea mediului
inconjurator .
 In acest sens guvernele instituie ministere ale
mediului,se organizeaza reuniuni politico-stiintifice sub
egida ONU,se redacteaza regului cu privire la problema
protectiei mediului.De asemenea,s-au constituit si ONG-
uri de protectie si ocrotire a mediului.Cea mai
reprezentativa pe plan mondial este Greenpeace.
Alte astfel de organizatii sunt:EPA(Agenţia de
Protecţie a Mediului din Statelor Unite) REC(Centrul
Regional de Mediu pentru Europa Centrală şi de Est)
Coalitia ONG Natura 2000.In Romania avem organizatii
si institutii precum:Agenţia Naţională pentru Protecţia
Mediului,Asociatia Atitudine,Fundatia ADEPT, Fundaţia
Strawberrynet , Asociaţia Iubim Natura , Asociatia
BIOSILVA .
 Dereglarea mediului se produce prin
dereglarea interrelatiilor dintre
elemente.Dereglarile apar la nivelul aerului(prin
poluarea cu gaze precum CO, CO2, NO, NO2,
SO2, SO3, H2S, Pb, acizii (HCl, HNO3, H2SO4,
HF), Cl, F si compusii sai)a apei(prin deversarea
apelor din reteaua de canalizare a locuintelor,
industriilor sau a unitatilor agricole),a solului si
subsolului(prin depozitarea deseurilor menajere
la nivelul acestuia, infectarea cu substante
chimice,batatorire,exploatari irationale a unor
combustibili neregenerabili) a vegetatiei si
faunei(despaduriri,vananatoare necontrolata)
 Principalele masuri concrete de realizare a
protectiei mediului sunt:
• exploatarea rationala a instalatiilor tehnologice
selectionate pentru o anumita productie ca fiind ca fiind
cele mai putin poluante ;
• recuperarea si valorificarea substantelor reziduale
utilizabile ;
• amplasarea surselor de poluare bazata pe un studiu
stiintific al consecintelor pe care le are situarea intr-o
anumita ambianta geoclimatica;
• adoptarea de sisteme si mijloace de transport cat mai
putin poluante;
 CE POTI FACE TU?
• Colecteaza deseurile selectiv.Astfel plasticul,hartia si metalul pot fi
reciclate;
•   Economiseşte apă caldă făcând duş în loc de baie. Pentru duş se
foloseşte de patru ori mai puţină apă ;
• Nu lăsa televizorul, aparatura electronică şi computerul în standby.
Televizorul foloseşte 45% din energia necesară, în modul standby. Dacă toţi
europenii ar evita această situaţie, atunci s-ar putea economisi suficientă
energie pentru a acoperi necesarul energetic al unei ţări de mărimea 
Belgiei ;
• Nu lăsa încărcătorul telefonului mobil în priză după ce s-a încărcat bateria.
Dacă faci acest lucru, se pierde 95% din energie – de fapt numai 5% este
necesară pentru încărcarea telefonului tău;
• Dacă ai de gând să cumperi o maşină nouă, cumpără un model mic, cu
consum redus de combustibil ;
• Nu exagera cu încălzirea casei tale. Reducerea temperaturii cu doar 1°C 
poate micşora cu până la 7% factura de energie a familiei tale;
Forme de ocrotire si conservare a unor
medii si peisaje unicat

Exista mai multe tipuri sau forme de ocrotire si

consevare totala a mediilor naturale,precum parcurile
nationale,parcurile naturale,rezervatiile,monumente ale
naturii,refugiile. In Romania exista toate aceste tipuri de
conservare si ocrotire.Dintre acestea amintim: Parcul
National Retezat,Parcul National Ceahlau,Parcul Natural
Portile de Fier,Parcul Natural Bucegi, Rezervatia Biosferei
Delta Dunarii,Rezervatia Stiintifica Pestera Ursilor.
Parcul National
Retezat
 Scurt istoric

Înainte de Reforma Agrară din 1922, pe o

parte din Masivul Retezat exista un fond de
vânătoare al Casei Majestăţii Sale Regele. În anul
1935 se declară Parcul Naţional Retezat pe 100
kmp. În 1955 se constituie Rezervaţia Ştiinţifică
Gemenele – Tău Negru, pe o suprafaţă de 1840
ha.Tot atunci se stabilesc zonele de interdicţie totală
pentru păşunat. În perioada 1986 – 1990 se
elaborează amenajamentele silvo-pastorale, în baza
cărora se reglementează păşunatul. Turismul s-a
practicat în Masivul Retezat încă din anii 30, după
cum o dovedeşte şi harta elaborată de Touring-
Clubul României în anul 1936, pe care este figurată
Casa Pietrele, aflată în proprietatea Clubului şi
având rol de cabană turistică.
 Geomorfologie
Geomorfologie
Parcul Naţional Retezat dispune de o mare diversitate a formelor, ceea ce
conferă peisajului o spectaculozitate aparte. Distingem:
• în nord - Culmea Peleaga - compusă din Zlata (2142 m), Şesele Mari (2324m),
Judele (2389m), Bucura (2432m), Peleaga (2509m), Păpuşa (2508m) şi Baleia
(1498m);
• în sud - Culmea Buta, peste culoarul văilor Lăpuşnicu Mare şi Râu Bărbat,
compusă din: Piatra Iorgovanului (2015m), Buta (1977m), Drăgşanu (2076m) şi
Vârfu Custurii (2453m).
• cele două culmi principale sunt legate între ele de o adevărată punte, Custura
Păpuşii, cele trei culmi formând o „literă H”.
Din aceste doua culmi principale pleacă lateral o serie de înălţimi secundare:
• spre nord, spre rama Haţegului, crestele Retezat, Pietrele, Prislop etc.
• spre sud, către valea Lăpuşnicului Mare se desprinde complexul de culmi Slăveiul
• spre sud-vest complexul orografic Piule (Retezatul Mic), cu un aspect de tranziţie
între Munţii Retezat şi Godeanu.
Flora şi comunităţi de plante
• Retezatul este renumit prin diversitatea
floristică, adăpostind aproape 1190 specii de
plante superioare din cele
peste 3450 cunoscute în Romania. Existenţa
aici a mai bine de o treime din flora României
este unul din motivele pentru care a fost
declarat Parc Naţional. La acestea se adaugă
un număr aproximativ egal de specii inferioare.
Foarte importanţi pentru conservarea plantelor
din Retezat sunt cei peste 90 de taxoni
endemici din totalul de 127-400 taxoni
endemici acceptaţi de diferiţi autori pentru
România. Prima plantă endemică semnalată, în
ordine cronologică în PNR, este flămânzica
(Draba dorneri) descoperită în 1858 de către
Heuffel.
• O mare importanţă o au şi cele 130 de plante
rare sau vulnerabile din „Lista roşie a plantelor
superioare din România” publicată în 1994.
Sunt listate următoarele specii :floarea de
colţ,clopoţel , papucul doamnei , flămânzică ,
iarba gâtului , ghinţura galbenă , ghiocelul.
• Jneapănul (specie protejată în România) are o
distribuţie mare pe pantele abrupte ale
Retezatului, contribuind la susţinerea
grohotişului. Zâmbrul (Pinus cembra), specie
rară de arbori, apare în grupe mai mari şi mai
compacte decât în alte masive.
 Fauna
Parcul National Retezat, datorită habitatelor
sale foarte diverse, naturale, sau puţin
modificate de intervenţia umană,
adăposteşte o faună deosebit de bogată atât
în ceea ce priveşte numărul de specii cât şi
în numărul mare de exemplare care
alcătuiesc populaţiile acestor specii.
In rândul nevertebratelor se găsesc cele
mai multe endemite animale din Retezat,
fiind identificate până în prezent 9 subspecii
endemice de fluturi de zi, cel puţin 6 specii
endemice de plecoptere şi 4 de
tricoptere. Ca o recunoaştere a importanţei
pe care o are Retezatul pentru conservarea
fluturilor, Lunca Berhina a fost declarată Arie
de Importanţa Lepidopterologica
Europeană.
Vertebratele au în parc reprezentanţi din
toate clasele întâlnite în România. Peştii sunt
reprezentaţi prin 11 specii, reptilele sunt
reprezentate în parc prin 9 specii, aproape
40% din reptilele terestre ale României iar
pasarile printr-un numar de 185 de specii,
reprezentând aproximativ jumătate din
speciile de păsări ale României. Se pot
întâlni specii rare cum sunt acvila de munte,
acvila ţipătoare mică, şerparul , cocoşul de
munte , barza neagră şi multe alte specii rare
.
 Mamiferele determinate
până în prezent în Parcul
Naţional Retezat în număr de 55
de specii reprezintă peste 23%
din mamiferele terestre ale
Europei ceea ce arată încă o
dată diversitatea habitatelor
naturale prezente aici. Parcul
oferă condiţii pentru
supravieţuirea celor mai
importante dintre carnivorele mari
europene: lupul, ursul şi râsul. De
asemenea se întâlnesc în parc
ierbivore mari cum sunt capra
neagră,  cerbul şi căpriorul.
Vidrele pot fi întâlnite pe unele
râuri ale Retezatului folosind
resursele bogate în peşte.
 22 dintre speciile de mamifere
din Retezat necesită o protecţie
strictă .
 Obiective turistice în apropierea
PNR
Rezervaţiile naturale din imediata apropiere a Parcului sunt:
• Rezervaţii naturale paleontologice: Depozitele continentale de
dinosaurieni de la Sânpetru, Depozitele continentale cu ouă de dinosaurieni
Tuştea,
• Rezervaţii naturale botanice: Fâneţele cu narcise de la Nucşoara;Mlaştina
de la Peşteana; Calcarele de la Faţa Fetei, rezervaţie botanică în amonte
de satul Clopotiva; Pădurea Slivuţ, rezervaţie botanică;
În zona din vecinătatea PNR există următoarele vestigii istorice şi
culturale:
• ruinele castrului roman Ulpia Traiana Sarmizegetusa, fosta capitală a
Daciei Romane, şi un muzeu cu vestigii din perioada respectivă;
• Biserica Densuş, simbol al creştinităţii timpurii, sec. al-X-lea, cea mai
veche biserică ortodoxă de piatră din lume în care se mai oficiază slujbe. A
fost construită pe bazele fostului templu roman din sec. I d. Hr., în mare
parte cu material adus de la Sarmizegetusa, având o arhitectură aparte;
Bibliografie:
• www.facultate,regielive.ro
• www.natura2000.ro
• www.eea.europa.eu
• www.pronatura.ro
• www.protectio.org
• www.retezat.ro