Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs 5 Macroec.
Curs 5 Macroec.
– Șomajul involuntar sau keynesian. Șomerii din această categorie nu refuză să lucreze la
un anumit salariu care se formează în funcție de relația cerere – ofertă de pe piața
muncii. Cererea de muncă este determinată de nevoia (cererea) de bunuri care este însă
influențată evident de prețul bunurilor. Când prețul pe piața bunurilor crește, oferta de
bunuri are tendința să crească, dar nu și cererea de bunuri care chiar s-ar putea
diminua. Dacă la un preț existent pe piața bunurilor, oferta de bunuri este mai mare ca
cererea, pe piața muncii acest dezechilibru provoaca somaj involuntar. Șomerii aceștia
acceptă salariul existent dar nu există cerere de muncă pentru ei
• Graficul Șomajul involuntar
– Șomaj natural este acel nivel al șomajului pentru care prețurile se stabilizează și
corespunde potențialului economiei naționale pe o anumită perioadă. Șomajul natural
include numai șomaj fricțional și șomaj structural, ceea ce însemană că la nivelul potențial
al PIB șomajul ciclic este zero;
– Șomajul ciclic este excedentul ofertei de muncă a cărei geneză ciclică este determinată de
conjunctura economică și caracterul sezonier al diferitelor activități. Se aplică pentru:
• - somajul conjunctural – cauzat de alternanța perioadelor de prosperitate și
depresiune care caracterizează lumea industrială;
• - somajul sezonier – provocat de sezonalitatea unor activități precum
construcțiile, agricultură, turism, etc.
– Șomanjul structural – determinat de restructurarea economică, geografică, zonală,
socială, etc. care au loc în diferite țări, mai ales sub incidența crizei energetice, a revoluției
tehnico-științifice, a închiderii firmelor nerentabile și a perimării unor produse;
– Șomajul tehnologic – cauzat de înlocuirea unor tehnici și tehnologii vechi cu altele noi,
precum și de centralizarea unor capitaluri și unități economice care conduc la restrângerea
locurilor de muncă. Procesul generator constă în substituirea muncii cu capitalul;
– Șomajul tehnic – generat de inactivitatea forțată impusă de discontinuitățile care survin
în procesel de producție: grave defețiuni ale unor instalații, întreruperea energiei etc;
– Șomajul fricțional sau tranzitoriu – care apare în intervalul dintre încetarea activității la un
loc de muncă și încadrarea într-un nou loc de muncă. Are dimensiuni mari în economiile
țărilor mari și dinamice;
Caracteristici
• nivelul șomajului care se determină în mod absolut (ca număr
de persoane) și relativ (ca rată a somajului calculată ca
nr.someri/populatia activă):
Rș=Nr.șomeri/PAD x100);
• intensitatea șomajului în funcție de care se poate vorbi de
somaj total si parțial;
• durata somajului sau perioada de somaj care poate fi mai
lungă sau mai scurtă;
• structura șomajului după criterii precum ocupația, gradul de
calificare, domeniul de activitate, categoria de vârstă, sexul,
vechimea în muncă, etc.
• Șomajul provoacă anumite efecte economice și sociale,
precum:
• reducerea PIB;
• creșterea cheltuielilor cu protecția socială;
• reducerea eficienței forței de muncă;
• reducerea veniturilor individuale;
• efecte sociale generale: creșterea criminalității, sinuciderilor,
cerșetorilor, etc.
• efecte asupra sănătății psihice a șomerului: stări depresive,
sentimental de marginalizare și excludere socială, etc.
10.5. Măsuri pasive și active de
diminuare a șomajului.
• Politica ocupării are ca obiectiv „menţinerea şi
creşterea gradului de ocupare a populaţiei
active prin acţiuni directe sau indirecte menite
să asigure locurile de muncă pentru noile
generaţii ce devin active, şomeri sau alte
persoane care vor să se angajeze ca salariaţi”.
• Dicţionar de economie,Ed. Economică, 1999,
(G.P.T.) pag.352
• Măsuri pasive ale politicii pieţei forţei de muncă
• Măsurile pasive ale politicii forţei de muncă urmăresc
să compenseze, într-o anumită măsură, veniturile
deficitare cauzate de şomaj, pentru a uşura
consecinţele personale şi sociale ale acestuia. Cele mai
importante măsuri pasive ale politicii ocupării sunt:
• ajutorul de şomaj;
• ajutor de integrare profesională;
• alocaţia de sprijin.
• Măsuri de combatere a șomajului:
• acordarea de credite întreprinderilor mici și mijlocii în condiții
avantajoase;
• subvenționarea locurilor de muncă;
• facilități acordate angajaților;
• organizarea cursurilor de calificare, recalificare și perfecționare a
șomerilor, etc.
Măsuri de prevenire a șomajului:
• Informarea și consilierea profesională;
• Medierea muncii;
• Consultanță și asistență pentru începerea unei afaceri;
• Stimularea mobilității forței de muncă, etc.
• Întrebări?
• Mulțumesc pentru atenție.