BOOKS NOT BULLYING

Proiect implementat de BIBLIOTECA PIETRARI

în cadrul Programului ERASMUS+,
Acțiunea Cheie 1 - Educația adulților
prin Contract numărul – 2020-1-RO01-KA104-078330.
Bullying-ul este o problemă
relațională care solicită
întotdeauna o soluție și
schimbări semnificative la
nivelul relațiilor dintre copii
și adulți, dar și în dinamica
unui grup de adulți.
Spre deosebire de
comportamentele de
violență, care apar spontan și
dispar de îndată ce
intensitatea trăirilor
emoționale se diminuează,
comportamentele de bullying
nu dispar de la sine.
 În eliminarea comportamentelor de bullying este
necesară o intervenție directă din partea adulților, nu
doar de simpla informare, în contextul în care acestea
apar, atât în mediul școlar, cât și în cel familial.
 Pentru a-i putea educa pe adulții din comunitate a fost
nevoie de educarea personalului nostru – personal
administratie, cadre didactice si voluntari ai biliotecii
care au participat la cursuri de pregatire cu formatori
internationali.
 Proiectul “Books not bullying”
va duce la organizarea unui
nou serviciu de biblioteca ce se
va derula cu sprijinul Primariei
Pietrari, in parteneriat cu
Scoala Gimnaziala Pietrari,
prin care vom oferi adultilor
din comunitate sprijin,
informatii si solutii care,
speram noi, pot duce la
diminuarea fenomenului.
 Vor fi organizate 24 de sesiuni
de pregatire, impartite in 3
ateliere/ clasa.
ATELIER 1
DESPRE BULLYING: CARE SUNT EFECTELE ACESTUI FENOMEN ȘI CUM POATE FI
STOPAT

 Bullying-ul este o formă de comportament agresiv, în care o persoană provoacă, în

mod intenționat și repetat, un disconfort unei alte persoane. Acesta poate fi fie sub
formă de contact fizic, cuvinte adresate sau acțiuni mai subtile.
 Deși fenomenul este mai răspândit în rândul copiilor, bullying-ul poate avea loc și în

cazul adulților. Agresorul poate fi:

 un alt coleg de la școală;

 șeful sau un coleg de serviciu care intimidează;

 partenerul care îl controlează pe celălalt;

 un vecin;

 un partener de afaceri;

 un membru al familiei;

 o altă persoană implicată într-o relație abuzivă.

 Atât copiii care sunt agresați (bullied), cât și agresorii (bullies) pot dezvolta probleme
serioase și de durată, din punct de vedere emoțional.
 Pentru a fi considerat bullying, comportamentul trebuie
să fie agresiv și să îndeplinească anumite condiții:
- un dezechilibru al puterii: copiii care-i agresează pe alții
folosindu-și puterea, cum ar fi cea fizică, accesul la
informații stânjenitoare sau popularitatea – pentru a
controla sau a face rău altora. Dezechilibrele de putere se
pot schimba în timp și pot avea loc în situații diferite, chiar
dacă implică aceleași persoane;
- are loc în mod repetat: agresiunile au loc de mai multe
ori;
 Bullying-ul include acțiuni precum amenințarea,
răspândirea zvonurilor, atacarea unei persoane din punct
de vedere fizic sau verbal și excluderea dintr-un grup.
TIPURI DE BULLYING
 Bullying verbal - este caracterizat de acțiuni verbale sau
scrise, rău intenționate, cum ar fi:
• Șicanarea;
• Injuriile;
• Comentariile sexuale neadecvate;
• Folosirea sarcasmului;
• Amenințările;
• Criticile;
• Un limbaj neadecvat;
 Bullying fizic - presupune folosirea contactului fizic
pentru a-i intimida pe ceilalți, prin:
• Intimidare fizică, amenințare, hărțuire, vătămare;
• Simularea violenței, ridicarea pumnului;
• Lovire;
• Împingere;
• Distrugerea lucrurilor celuilalt;
• Gesturi obscene;
• Violență domestică;
• Violul conjugal;
• Hărțuirea sexuală la locul de muncă;
• Încălcarea spațiului personal;
• Încolțirea unei persoane în mijlocul unui grup.
 Bullying social - se referă la lezarea reputației sau a relațiilor
cuiva și include:
• Bârfitul, lansarea și răspândirea zvonurilor despre cineva, de
exemplu la locul de muncă;
• Punerea unei persoane într-o situație stânjenitoare în public;
• Folosirea puterii formale, a titlului/funcției sau a puterii
financiare ca forme de intimidare, amenințare, hărțuire și/sau
vătămare;
• Folosirea sarcasmului la adresa cuiva;
• Provocarea în mod intenționat a unui sentiment de jenă și
nesiguranță;
• Excluderea și izolarea unei persoane din punct de vedere social
sau profesional;
• Sabotarea în mod intenționat a bunăstării, fericirii sau succesului
unei persoane.
CYBERBULLING
 Avansul tehnologiei a permis ca toate comportamentele menționate
mai sus să poată avea loc și în mediul online, pe rețelele sociale,
prin e-mail sau alte platforme. Acestea poartă numele de
cyberbulling – acesta are loc și mai ușor, pentru că este mult mai
facil ca o persoană să se ascundă în spatele unor ecrane și să aibă
anumite comportamente.
 Cyberbulling-ul nu mai este limitat de curtea școlii sau de colțurile
străzii, ci poate avea loc 24 de ore din 24. Acesta presupune
hărțuirea și amenințarea în mediul online și implică mai multe
persoane, fără a necesita puterea fizică. Cyberbulling-ul se poate
manifesta prin trimiterea unor mesaje amenințătoare sau
intimidante prin e-mail, text, social-media și inclusiv prin furarea
identității online cu scopul de a răni și umili persoana respectivă.
Unii cyberbullies pot crea inclusiv un site web sau o pagină de
social media pentru a umili pe altcineva.
ATELIER 2
CINE POATE DEVENI VICTIMA
BULLYING-ULUI
 Bullying-ul poate avea loc indiferent de context, însă copiii care sunt agresați
prezintă unul sau mai mulți factori de risc:
• sunt percepuți ca fiind diferiți față de colegii lor – sunt fie supraponderali sau
subponderali, poartă ochelari sau se îmbracă diferit, sunt transferați recent la școala
respectivă sau nu își pot permite ceea ce au ceilalți copii;
• sunt percepuți ca fiind slabi sau incapabili de a se apăra;

• sunt depresivi, anxioși sau au o stimă de sine scăzută;

• sunt mai puțini populari decât ceilalți și au puțini prieteni.

 Pe de cealaltă parte, copiii susceptibili de a-i intimida pe ceilalți (bullies) pot fi:

• cei care au putere socială mai mare, sunt preocupați de popularitatea lor și le place să

domine sau să fie responsabili în fața celorlalți;

• mai izolați, deprimați sau anxioși, au o stimă de sine scăzută, sunt mai puțin implicați

la școală și nu le pasă de sentimentele celoralți;

• mai agresivi, din cauza frustrărilor dezvoltate de-a lungul timpului;

• nu au o relație foarte apropiată cu părinții sau au probleme în familie;

• nu pot respecta regulile, văd violența ca pe un răspuns pozitiv și au prieteni careîi

agresează pe alții, la rândul lor.
 Vedem, așadar, că cei care îi agresează pe ceilalți nu
trebuie să fie neapărat mai puternici sau mai mari decât
cei pe care îi agresează. Dezechilibrul puterii poate
proveni din mai multe surse, iar copiii care îi intimidează
pe ceilalți pot prezenta mai mult de una din aceste
caracteristici.
 Material informativ suplimentar

https://www.aikiseishin.ro/blog/solutii-anti-bullying/
SEMNE CĂ UN COPIL ESTE VICTIMA
BULLYING-ULUI
 Este recomandat ca părinții să fie atenți la anumite
semne de avertizare care pot indica faptul că cel mic este
victima bullying-ului sau, dimpotrivă, că îi agresează pe
alți copii.
 Recunoașterea acestor semne este un prim pas important
în luarea măsurilor împotriva bullying-ului, pentru că nu
toți copiii care sunt agresați vor solicita ajutor – ci vor
suferi în tăcere și se vor lupta singuri cu agresorul.
 Semne care pot apărea în cazul copiilor agresați
• Copilul are leziuni inexplicabile
• Copilul vine acasă cu hainele și cărțile rupte sau deteriorate
• Copilul acuză frecvente dureri de cap sau dureri de stomac,
senzație de rău sau falsă boală
• Observați schimbări în obiceiurile alimentare, cum ar fi lipsa
poftei de mâncare pe o perioadă lungă de timp
• Copilul vine zilnic înfometat de la școală
• Copilul are dificultăți de somn sau coșmaruri frecvente
• Copilul pierde brusc interesul pentru școală
• Se izolează și nu mai are prieteni
• Are stima de sine foarte scăzută
• Are comportamente auto-distructive, se rănește, vorbește
despre sinucidere
EFECTELE BULLYING-ULUI ASUPRA
COPILULUI
 Bullying-ul are efecte negative asupra sănătății victimei și a familiei acesteia, atât
pe termen scurt, cât și pe termen lung. Pentru ca acest fenomen să fie stopat, este crucial
ca persoanele să înțeleagă cu adevărat cât de traumatizant poate fi bullying-ul.
 Efectele acestui fenomen pot fi:
• Izolare socială;
• Răni produse la nivel fizic și efectele acestora la nivel psihic: lovituri, contuzii, care
contribuie la un nivel de stres ridicat; anxietate; depresie;
• Afecțiuni ale pielii, problemele cu stomacul și inima, care pot fi agravate din cauza stres-
ului resimțit atunci când un copil este agresat;
• Un sistem imunitar scăzut, ulcere și alte afecțiuni cauzate de anxietate și stres;
• Apariția unui sentiment de rușine;
• Tulburări ale somnului;
• Modificări ale obiceiurilor alimentare;
• Scăderea stimei de sine;
• Dureri de cap, de stomac, dureri musculare (pot fi simptome psihosomatice, ce nu au o
cauză medicală cunoscută);
• Performanțe școlare reduse din cauza scăderii capacității de concentrare;
 Copiii care sunt hărțuiți suferă atât pe plan emoțional, cât
și social, pentru că le este greu să își facă prieteni, astfel
că vor avea o stimă de sine scăzută: vor începe să creadă
că ceea ce se spune despre ei este adevărat.
 Victimele bullying-ului pot experimenta mai multe
emoții: tristețe, mâhnire,frustrare, singurătate și izolare.
Mai mult, și părinții victimelor pot experimenta un
sentiment de eșec cu privire la creșterea și îngrijirea
copilului lor și pot fi copleșiți de întreaga situație.
 Efectele bullying-ului asupra agresorului pot fi:
 Pe termen scurt:

• Performanțe școlare slabe și scăderea frecvenței la orele

de curs;
• Dificultate în menținerea relațiilor sociale;

• Creșterea riscului de consum abuziv de droguri și alcool.

 Pe termen lung:

• Riscul de a-și abuza familia și copii;

• Manifestarea unui comportament antisocial;

• Dificultatea de a se integra profesional pe piața muncii.

EFECTELE BULLYING-ULUI PE TERMEN
LUNG
 Pentru că experiențele avute în copilărie ne modelează ca adulți, este lesne
de înțeles de ce efectele bullying-ului persistă până la vârsta adultă,
influențând percepția unei persoane despre ea însăși și despre ceilalți.
 Chiar dacă bullying-ul nu mai are loc, adultul poate resimți din plin
consecințele acestuia, care îi pot influența negativ viața. Consecințele pot
fi:
• Depresie cronică;

• Dificultatea de a stabili relații interpersonale de durată, care duce la izolare

socială.
• Gânduri și tentative de suicid;

• Tulburări de anxietate;

• Sindromul de stres post-traumatic;

• Comportament autodistructiv, inclusiv auto-vătămare;

• Abuz de droguri și alcool;

• Riscul de a dezvolta o tulburare psihică;

ATELIER 3
CUM POATE FI STOPAT BULLYING-UL
 Pe măsură ce copiii agresați devin adulți, ei vor continua
să aibă dificultăți în resimțirea respectului și stimei de
sine, vor avea dificultăți în dezvoltarea și menținerea
relațiilor cu ceilalți și vor evita interacțiunile sociale.

 De asemenea, vor dezvolta un sentiment intens de vină și

vor avea cu greu încredere în oameni, aspect care le va
afecta relațiile cu ceilalți, inclusiv la locul de muncă. Ei
pot începe inclusiv să aibă convingeri incorecte cu
privire la agresiunile suferite, cum ar fi să se convingă pe
ei înșiși că bullying-ul nu a fost atât de dureros precum
își amintesc.
 Anumite studii arată că bullying-ul poate cauza
schimbări la nivelul creierului și astfel crește riscul de a
dezvolta tulburări psihice, având, totodată, consecințe
asupra proceselor care formează memoria.

 Totuși, este important de menționat că bullying-ul are

efecte și asupra agresorului, pentru că acesta adoptă
acest tip de comportament din mai multe motive. Dacă
nu sunt luate măsuri de stopare, acest tip de
comportament va persista și chiar se va înrăutăți de-a
lungul timpului.
 Este foarte important ca toți factorii de decizie, precum părinții,
profesorii, dar și autoritățile să coopereze pentru a înțelege fenomenul
de bullying, consecințele acestuia și pentru a găsi modalități de a-l
stopa. Este nevoie ca bullying-ul să fie luat în serios de către părinți și
profesori, pentru că efectele produse sunt foarte periculoase.

 În primul rând, părinții trebuie să fie foarte atenți la comportamentul

copilului. Aceștia trebuie să observe dacă este ceva în neregulă cu
copilul lor și să vorbească cu el, arătându-i empatie, sprijin și
înțelegere.
 Mai mult, copiii care ajung să fie agresori văd acest tip de
comportament în familiile lor, la școală, pe Internet sau în mass-
media. Și agresorii au nevoie de ajutor – trebuie să înțeleagă
consecințele acțiunilor lor și că le fac rău celorlalți. Tocmai de aceea,
este important ca părinții să își educe copiii și să le insufle modele
pozitive de comportament.
CE TREBUIE SĂ ÎI ÎNVEȚE PĂRINȚII PE
COPII
 Discută cu copiii despre ce este agresiunea și cum se comporta
un agresor. Asigură-te că știe că, dacă se întâmplă ceva, la
școală sau online, este esențial să discute cu tine acest lucru.
 Asigură-l că agresiunea este mai puțin despre victimă și mai
mult despre cel care o face. Copiii care rănesc alți copii au
probleme emoționale și au nevoie de ajutor.
 Învață-l că cel mai nepotrivit mod de a reacționa în astfel de
situații este să se implice și să răspundă comportamentului
agresorului. Alți copii, care se tem că pot fi la rândul lor ținte,
se vor alia celui mai puternic.
 Povestește-i despre cât de important este profesorul în această
situație și despre încrederea pe care trebuie să o aibă în el.
 Vorbiți cu copiii - comunicați mult cu copiii, conectați-vă cu ei și
aflați cât mai multe despre emoțiile lor, despre prietenii lor, despre
școală.
 Jucați-vă! Jocul de rol poate fi un bun instrument. Puneți copiii în
diferite situații și provocați-i să arate cum ar reacționa dacă ar fi
agresați. Dați-le exemple cărți și filme educative, în care personajele
se comportă frumos.
 Fiți conștienți de propriul comportament - fiți exemple pentru ei,
gestionați conflictele și rezolvați problemele cu respect și bunătate!
Comportamentul vostru este modelul pe care copilul îl va învăța.
 Nu minimalizați ceea ce spune copilul - lăsați copilul să știe că
sunteți acolo pentru a-l ajuta și că dacă el este nefericit, ar trebui să
vorbească cu voi.
 Prin stabilirea tonului prietenos și încurajarea copiilor de a lucra în
echipă, de a fi amabili și de a avea empatie unul față de altul, părinții
și profesorii pot să cultive un model pozitiv împotriva hărțuirii.
CADRU LEGISLATIV ÎMPOTRIVA
BULLYING-ULUI
 Legea care definește, previne și interzice violența psihologică –
bullying a fost promulgată de către Președintele Klaus Iohannis,
în noiembrie 2019.
 Noua Lege reprezintă o victorie semnificativă pentru
demnitatea copiilor, reușindu-se astfel identificarea corectă a
fenomenului de bullying, precum și interzicerea
comportamentelor care constau în violență psihologică –
bullying, în toate spațiile destinate educației și formării
profesionale.
 De asemenea, definiția nu limitează bullying-ul la elevi, vizând
în egală măsură și profesorii și personalul administrativ din
unitățile de învățământ, legea referindu-se la comportamentele
care constau în violență psihologică și care se desfăşoară în
unităţile de învăţământ.
 La nivel european, România se situează pe locul 3 în
ceea ce privește bullying-ul în clasamentul celor 42 de
țări în care a fost investigat fenomenul, potrivit unui
raport al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).
 Pentru reducerea ratei de prevenire a violenței
psihologice-bullying, la nivelul Scolii Pietrari a fost
înființat un grup de acțiune anti-bullying din care fac
parte 10 membri.
 Scoala Pietrari a introdus în Regulamentul de Ordine
Interioară (ROI) obiectivul „școală cu toleranță zero la
violență”.
RESURSE CE VA POT FI PUSE LA DISPOZITIE -
IN LIMBA ROMANA:

 https://
childhub.org/sites/default/files/library/attachments/program_antibullying_profesi
onisti_interventie.pdf

 https://
gov.wales/sites/default/files/publications/2020-03/romanian-version-challenging-
bullying-rights-respect-equality-guidance-for-parents-and-carers.pdf

 https://stopbullying.ro/wp-content/uploads/2021/11/Ghid-Bullying.pdf

 http://
listen.animusassociation.org/wp-content/uploads/2016/09/manual-rom-web.pdf


http://www.dgaspc-sectorul1.ro/UPLOAD/2019/Proiecte/BIC-%20tradus%20(1).
pdf
 „Bullying-ul este fără îndoială una dintre cele mai frecvente
forme de violență care se manifestă în rândul copiilor, iar
formele pe care acesta le îmbracă sunt de cele mai multe ori
extrem de bine camuflate și greu de identificat. Devine
astfel necesară și întărirea rolului specialiștilor din sistemul
de învățământ, în condițiile în care acestora le revine un rol
esențial în prevenirea și combaterea acestui fenomen, cu
consecințe extrem de grave atât în ceea ce privește
dezvoltarea copiilor, cât și asupra procesului de învățare, în
ansamblul său.”

Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor

Copilului și Adopție
CONCLUZII

 Bullying-ul este un fenomen real, foarte răspândit, care

afectează în mod negativ atât victima, cât și agresorul.
Tocmai de aceea, acesta nu trebuie tolerat sub nicio
formă.