ACTIVITATE 2.1.

Profilul de formare al
absolventului
Profilul de formare al absolventului este structurat pe baza a 8 competențe-cheie:
1. comunicare în limba maternă
2. comunicare în limbi străine
3. competențe matematice și competențe de bază în științe și tehnologii
4. competența digitală
5. a învăța să înveți
6. competențe sociale și civice
7. spirit de inițiativă și antreprenoriat
8. sensibilizare și exprimare culturală
O modalitate ce contribuie la structurarea profilului de formare al absolventului este jocul de rol în diferite situații: a
cere/da informații, a cumpăra un produs, a se prezenta/a prezenta pe cineva , etc.
Prin astfel de activități se dezvoltă:
- Comunicarea orală și scrisă într-o varietate de situații (comp. 1 și 2), își îmbogățește vocabularul, creează scenarii,
îți dezvoltă imaginația și creativitatea;
-Abilitatea de a utiliza diferite tipuri de texte, de a căuta și procesa informația, de a folosi resurse (comp. 1 și 2)
-Abilitatea de a comunica concluzii și raționamente care au condus la acestea (a calcula prețul unui produs, de ex.
– comp.3) ;
-Abilitatea de a folosi instrumente digitale pentru a produce, prezenta și înțelege informații complexe (comp.4);
-Abilitatea de a lucra în echipă(comp. 6);
-Spiritul de inițiativă (schimb de roluri) (comp. 7)
-Abilitatea de a utiliza documente autentice (comp. 8)
 ACTIVITATE 2.2
Lectura programei
Programa pentru limbi moderne vizează dezvoltarea competențelor de comunicare
în limba franceză care sunt structurate în acord cu descriptorii CECRL.
Structura programei:
ghidează și susțin
activitatea instructiv-
educativă
Elementul central este dat de competență. Demersul didactic trebuie să vizeze dezvoltarea
competențelor specifice la nivelul fiecărui an de studiu.
Competențe specifice sunt rezultate ale învățării fiind prezentate progresiv de la un an la
altul: la sfârșitul clasei a VIII-a, elevul va dobândi nivelul A1+ la limba franceză.
Profesorul are libertatea să propună activități de învățare interesante și atractive în funcție de
nivelul clasei și de nevoile elevilor.
Pentru ca demersul didactic să fie coerent, trebuie să existe o profundă corelare între
competențe specifice, exemplele de activități de învățare, domeniile de conținut și sugestiile
metodologice.
 
ACTIVITATE 2.3 Proiectarea didactică
Modelul actual al proiectării pleacă de la cerințele programei, și
nu de la manual, acesta din urmă fiind doar un instrument.
Proiectarea este un act personalizat, aparține fiecărui cadru
didactic.
Trebuie evitat un demers formal de proiectare, respectiv
completarea rubricilor de dragul umplerii unui tabel cerut de
director/inspector.
Atunci când proiectăm, trebuie să avem mereu în față grupul
de elevi – tot ceea ce scriem în proiect să se raporteze la
activitățile pe care anticipăm că le vom parcurge.
Punctul de plecare îl constituie competențe specifice ca rezultate ale învățării. Competențele de reproducere
și receptare se structurează autentic pe baza unor contexte reale în funcție de nevoile și cerințele elevilor.
Fiecărei competențe specifice îi corespunde o activitate de învățare sau mai multe, DAR o activitate de
învățare este propusă pentru o competență specifică și numai una.

De asemenea, trebuie să realizăm o corelație reală stânga-dreapta:

Resursă/
resursele
Competență Activitate adecvate
fiecărei
activități
ACTIVITATE 2.4 Metodologie
 Metodologia didactică actuală este orientată către implicarea activă şi conştientă a elevilor în procesul propriei formări şi
stimularea creativităţii acestora. Cheia unei ore reuşite presupune înţelegere şi colaborare profesor-elevi, implicare şi alegerea
unor strategii şi metode adecvate.
Astfel, se recomandă o împletire a metodelor tradiţionale (expunerea didactică, conversaţia didactică, demonstraţia, lucrul
cu manualul, exerciţiul) de predare-învăţare cu metodele noi (brainstorming, R.A.I., ciorchinele, Știu, vreau să știu, am învățat,
proiectul, portofoliul) şi nu o respingere totală a acestora.
Metodele moderne au numeroase avantaje ( antrenarea tuturor elevilor, includerea elevilor cu CES, rezultate mai bune și,
bineînțeles, dezvoltarea competențelor-cheie), dar și bariere (evaluarea grupurilor, timp organizatoric lung și cu efort material).
Noua metodologie didactică trebuie să asigure cultivarea atitudinii euristice,investigatoare, formarea spiritului de iniţiativă.
Este necesară, aşadar, folosirea cu prioritate a metodelor cu caracter mobilizator, activizant, care să mărească potenţialul
intelectual al elevilor prin angajarea lor la un efort personal în actul învăţării.
 Există o serie de practici stereotipe care blochează inovația curriculară la orele de limba franceză: manualul-bblie,
gramatica descriptivă ca garant al corectitudinii, traducerea pentru verificarea înțelegerii, lectura cu voce tare, tema
decontextualizată.
Un clișeu în cadrul acestei discipline cred că este faptul că se preferă testele de evaluare scrisă în defavoarea metodelor
moderne de evaluare. Determinat de lipsa de timp și de numărul mare de elevi din sala de clasă, profesorul recurge la această
metodă de evaluare.
Cel mai de temut clișeu, prin efectele sale,  este legat de rolul și locul manualului în activitatea didactică. Manualul
reprezintă doar un instrument care funcționează ca resursă, element bibliografic pentru elevi. Cadrul didactic, în schimb, se
raportează la programă.
Un alt clișeu  este furnizarea tuturor informatiilor, elevul nemaiavând dorința de învățare prin descoperire.  Învăţarea prin
descoperire nu numai că oferă elevilor posibilitatea să achiziţioneze abilităţi, să-şi formeze deprinderi prin eforturi proprii, dar ei
pot stabili şi o legătură strânsă între text, propria curiozitate şi experienţă.
 
 
 ACTIVITATE 2.5
Instrumente de evaluare
 Fiecare elev în parte învață în mod diferit, în funcție de nevoi, ritm, profiluri
cognitive și socioculturale. Unii pot avea rezultate bune la lectură, alții la interacțiune
orală sau producere de mesaje scrise.
Atât profesorii cât și elevii trebuie să cunoască nivelul atins și ce este de făcut
mai departe (remediere, consolidare, sprijin pentru excelență).
Profesorul trebuie să aplice instrumentele de evaluare în funcţie de
particularităţile clasei de elevi. Indiferent de instrument, un rol important îl constituie
măsurarea nivelului de performanță.
 Conversația
Este necesară o măsurare corectă și obiectivă a simulată
Lista de Tabelul de
nivelului atins la fiecare competență în parte care să pună în control opinii

valoare aspectul creativităţii, al gândirii critice, al

manifestării individuale, proprii fiecărui elev, rezultatul final Afișe/
Prezentări
Tema pentru
acasă
vizat fiind formarea de abilităţi, atitudini, competenţe, Instrumente
priceperi şi deprinderi necesare integrării sociale a acestuia. de evaluare

Jurnalul de Desene /Schițe

reflecție Grafice

În funcție de acesta se poate organiza activitatea

didactică în mod corespunzător, iar elevul devine conștient Grila de
Chestionarul
de propriul progres în învățare. evaluare
Fișa de
observare
 ACTIVITATE 2.6
Programa de opțional