ZONELE

SEMIDESERTURILO
R SI A
DESERTURILOR
Stefania Patrolea, 9B
INTRODUCERE
• SEMIDESERTURILE SI DESERTUILE cuprind
regiuni in care evaporatia depaseste cu mult
cantitatea de precipitatii; corespund ariilor
tropicale caracterizare prin descendenta aerului ,
presiuni mari si vanturi alizee care bat regulat
spre zona ecuatoriala.
• In functie de conditiile de ariditate , deserturile se
diferentiaza in deserturi hiperaride (cu
precipitatii sub 50 mm/an), deseruri aride (50-
150mm/an) si semideserturi (150-200 mm/an).
RELIEFUL DESERTIC
EXEMPLE
• Arc natural
Un arc natural este o formatiune geologica
sub forma de pod arcuit ce a luat nastere
in urma eroziunii.
• Wadi
Albie uscata care are apa doar la ploi mai
puternice.
• Playas
Sunt forme de relief plate ce se intalnesc in
bazinele central ale campiilor desertice.
La ploi puternice acestea se umplu pe
suprafete mari cu apa. Adancimea apei
este mica cca 20 de cm.Terminologia este
destul de confuza pentru Playas din cauza
multor nume locale. In Australia si
Africa de Sud se numesc pan. Termenii
takyr, sabkha si Kavir sunt aplicate in
Asia Centrala, Arabia Saudita, si Iran
• Reguri
Regul este reprezentat de Un amestec de
nisip si pietris.
• Zeugen
Zeugen este o roca in forma de ciuperca,
care a fost erodata prin actiunea abraziva
de agentul eolian
• Yardang
Yardangurile sunt santulete alungite in
directia vantului, despartite de creste
instabile.
LOCALIZARE
• Cele mai intinte deserturi sunt in Africa-Sahara si Kalahari
, Asia–Peninsula Arabia ,Iran , Pakistan ,Thar in India ,
patea centrala a Australiei , America de Nord si de Sud.
Deserturi exista si in afara zonelor tropicale –Gobi, Kara-
Kum,Kazal-Kum , Takla-Makan etc

Kalahari si Sahara – cele mai mari deserturi de pe glob.

VEGETATIA
• Vegetaţia este concentrată în semideşerturi unde sunt întâlnite
ierburi mărunte, plante suculente (cactuşi, agave), care s-au adaptat
la uscăciune acumulând rezerve de apă.

• În deşerturi există suprafeţe întinse lipsite de vegetaţie, acoperite cu

dune de nisip sau stânci. Vegetaţia este localizată pe văi şi în oaze
( specii de palmier).
FAUNA
Fauna este reprezentată prin reptile (şarpele de nisip, şopârla de
deşert), păsări (struţul, nandu), mamifere (antilopa, hiena, şacalul,
cămila, dromaderul, vulpea de deşert) şi insecte (lăcuste şi gândaci).
DESERTIFICAREA
• Procesul de deșertificare poate rezulta după o evoluție seculară a climatului
dar, cel mai adesea ca rezultat al activităților antropice, omul fiind autorul
deșertificării. Deșertificarea se declanșează obișnuit ca urmare a distrugerii
covorului vegetal datorită exploatării excesive, necorespunzătoare a
terenurilor fertile, cultivării excesive, diminuării rezervelor de apă (secarea
râurilor și a izvoarelor de coastă), eroziunii solului de apă și vânt,
destructurării și poluării solului etc.
• Deșertificarea influențează în mod negativ biodiversitatea, multe specii pier
odată cu distrugerea habitatului lor.
BIBLIOGRAFIE
• Manual GEOGRAFIE FIZICA GENERALA cl 9
• https://
ro.wikipedia.org/wiki/De%C8%99ertificare
• http://www.profudegeogra.eu/relieful-desertic/