ZONELE

SEMIDESERTURILO
R SI A
DESERTURILOR
Stefania Patrolea, 9B
INTRODUCERE
• SEMIDESERTURILE SI DESERTUILE cuprind
regiuni in care evaporatia depaseste cu mult
cantitatea de precipitatii; corespund ariilor
tropicale caracterizare prin descendenta aerului ,
presiuni mari si vanturi alizee care bat regulat
spre zona ecuatoriala.
• In functie de conditiile de ariditate , deserturile se
diferentiaza in deserturi hiperaride (cu
precipitatii sub 50 mm/an), deseruri aride (50-
150mm/an) si semideserturi (150-200 mm/an).
RELIEFUL DESERTIC
EXEMPLE
• Arc natural
Un arc natural este o formatiune
geologica sub forma de pod arcuit
ce a luat nastere in urma eroziunii.
• Wadi
Albie uscata care are apa doar la ploi
mai puternice.
• Playas
Sunt forme de relief plate ce se
intalnesc in bazinele central ale
campiilor desertice. La ploi
puternice acestea se umplu pe
suprafete mari cu apa. Adancimea
apei este mica cca 20 de
cm.Terminologia este destul de
Africa de Sud se numesc pan.
Termenii takyr, sabkha si Kavir
sunt aplicate in Asia Centrala,
Arabia Saudita, si Iran
• Reguri
Regul este reprezentat de Un amestec
de nisip si pietris.
• Zeugen
Zeugen este o roca in forma de
ciuperca, care a fost erodata prin
actiunea abraziva de agentul eolian
• Yardang
Yardangurile sunt santulete alungite
in directia vantului, despartite de
creste instabile.
LOCALIZARE
• Cele mai intinte deserturi sunt in Africa-Sahara si Kalahari
, Asia–Peninsula Arabia ,Iran , Pakistan ,Thar in India ,
patea centrala a Australiei , America de Nord si de Sud.
Deserturi exista si in afara zonelor tropicale –Gobi, Kara-
Kum,Kazal-Kum , Takla-Makan etc

Kalahari si Sahara – cele mai mari deserturi de pe glob.

VEGETATIA
• Vegetaţia este concentrată în semideşerturi unde sunt întâlnite
ierburi mărunte, plante suculente (cactuşi, agave), care s-au adaptat
la uscăciune acumulând rezerve de apă.

• În deşerturi există suprafeţe întinse lipsite de vegetaţie, acoperite cu

dune de nisip sau stânci. Vegetaţia este localizată pe văi şi în oaze
( specii de palmier).
FAUNA
Fauna este reprezentată prin reptile (şarpele de nisip, şopârla de
deşert), păsări (struţul, nandu), mamifere (antilopa, hiena, şacalul,
cămila, dromaderul, vulpea de deşert) şi insecte (lăcuste şi gândaci).
DESERTIFICAREA
• Procesul de deșertificare poate rezulta după o evoluție seculară a climatului
dar, cel mai adesea ca rezultat al activităților antropice, omul fiind autorul
deșertificării. Deșertificarea se declanșează obișnuit ca urmare a distrugerii
covorului vegetal datorită exploatării excesive, necorespunzătoare a
terenurilor fertile, cultivării excesive, diminuării rezervelor de apă (secarea
râurilor și a izvoarelor de coastă), eroziunii solului de apă și vânt,
destructurării și poluării solului etc.
• Deșertificarea influențează în mod negativ biodiversitatea, multe specii pier
odată cu distrugerea habitatului lor.
BIBLIOGRAFIE
• Manual GEOGRAFIE FIZICA GENERALA cl 9
• https://
ro.wikipedia.org/wiki/De%C8%99ertificare
• http://www.profudegeogra.eu/relieful-desertic/