COROZIUNE

CE ESTE COROZIUNEA?

• PRIN COROZIUNE SE ÎNȚELEGE ÎN MOD OBIȘNUIT TRANSFORMAREA MATERIALĂ A

SUPRAFEȚELOR DE METAL, CAUZATĂ DE INFLUENȚA MEDIULUI DE CONTACT. CA
REZULTAT SE COMPUNE OXIDUL METALULUI RESPECTIV. ÎN CAZUL FIERULUI ACEST OXID
ESTE RUGINA. COROZIUNEA, CA TERMEN TEHNIC ESTE FOLOSIT ATÂT ÎN GEOLOGIE
(DILUAREA MINERALELOR DE CĂTRE APĂ-DIOXID DE CARBON) CÂT ȘI ÎN MEDICINĂ
(INFLUENȚA NEGATIVĂ A UNEI INFLAMAȚII ASUPRA ȚESUTURILOR).
• EXISTĂ MAI MULTE CRITERII DE CLASIFICARE A TIPURILOR DE COROZIUNE:
• - DUPĂ ASPECTUL DISTRIBUŢIEI ATACULUI
• - DUPĂ MEDIUL ÎN CARE ARE LOC ATACUL
CLASIFICAREA TIPURILOR DE COROZIUNE DUPĂ ASPECTUL DISTRIBUŢIEI
ATACULUI

• PENTRU APRECIEREA REZISTENŢEI LA COROZIUNE A METALELOR ŞI ALIAJELOR, PE

LÂNGĂ VITEZA DE COROZIUNE ESTE IMPORTANTĂ ŞI DISTRIBUŢIA ZONELOR DE
ATAC PE SUPRAFAŢA SAU ÎN MASA METALULUI. ASTFEL, DACĂ O CANTITATE MICĂ
DE METAL ESTE DISTRUSĂ PE O PORŢIUNE MICĂ, POATE SCOATE DIN FUNCŢIUNE O
PIESĂ SAU UN UTILZAJ. DACĂ ACEEAŞI CANTITATE DE METAL DISTRUS ESTE
UNIFORM REPARTIZATĂ PE SUPRAFAŢA PIESEI, ACEASTA NU VA FI AFECTATĂ TIMP
ÎNDELUNGAT. ÎN FUNCŢIE DE DISTRIBUŢIA ATACULUI EXISTĂ CÂTEVA ZECI DE
TIPURI DE COROZIUNE CARE POT FI GRUPATE ÎN DOUĂ CATEGORII: COROZIUNEA
UNIFORMĂ ŞI COROZIUNEA LOCALIZATĂ.
 COROZIUNEA UNIFORMĂ
• ACEST TIP DE COROZIUNE CUPRINDE CAZUL ÎN CARE DISTRUGEREA METALULUI ESTE REPARTIZATĂ
PE TOATĂ SUPRAFAŢA PIESEI SAU UTILAJULUI. VITEZA CU CARE METALUL ESTE CORODAT, NUMITĂ ÎN
ACEST CAZ VITEZĂ DE PĂTRUNDERE, DEPINDE DE NATURA METALULUI, DE MEDIUL ÎN CARE SE
GĂSEŞTE, DE NATURA ŞI ADERENŢA PRODUŞILOR DE COROZIUNE. COROZIUNEA UNIFORMĂ ESTE CEL
MAI PUŢIN PERICULOS TIP DE COROZIUNE, ÎNTRUCÂT PRIN MĂSURĂTORI FĂCUTE PE PROBE SE POATE
PREVEDEA COMPORTAREA UTILAJULUI RESPECTIV. VITEZA COROZIUNII UNIFORME SE EXPRIMĂ PRIN
VITEZA DE PENETRAŢIE (MM/AN) SAU PRIN PIERDEREA DE METAL PE UNITATEA DE SUPRAFAŢĂ ŞI ÎN
UNITATEA DE TIMP (G/M2H). PENTRU OŢELUL OBIŞNUIT, DE EXEMPLU, ÎN APĂ DE MARE, VITEZA DE
COROZIUNE ESTE DE 0,125 MM/AN, CEEA CE ÎNSEAMNĂ 25 MG/DM2 ZI. LA SPECIFICAREA VITEZELOR
DE COROZIUNE TREBUIE DAT ŞI TIMPUL LA CARE SE REFERĂ, DEOARECE, CU MICI EXCEPŢII, VITEZA
DE COROZIUNE ESTE MARE LA ÎNCEPUT, SCĂZÂND APOI ÎN TIMP. SCĂDEREA ÎN TIMP A VITEZEI DE
COROZIUNE SE DATOREAZĂ FORMĂRII PRODUŞILOR DE COROZIUNE PE SUPRAFAŢA METALULUI.
CAZURI TIPICE DE COROZIUNE UNIFORMĂ SUNT COROZIUNEA OŢELULUI ÎN ATMOSFERĂ SAU
COROZIUNEA METALELOR ÎN MEDII PUTERNIC AGRESIVE (FIER ÎN HCL, AL ÎN BAZE TARI, CU ÎN HNO3).
FIIND TIPUL DE COROZIUNE CEL MAI PUŢIN PERICULOS, DE MULTE ORI SE IAU MĂSURI PENTRU A
TRANSFORMA ALTE TIPURI DE COROZIUNE ÎN COROZIUNE UNIFORMĂ. UNA DINTRE ACESTE MĂSURI
ESTE REPARTIZAREA UNIFORMĂ A INCLUZIUNILOR CATODICE ÎN ALIAJE.
 COROZIUNEA LOCALIZATĂ
• COROZIUNEA LOCALIZATĂ SE CARACTERIZEAZĂ PRIN MAREA VARIETATE A FORMELOR ÎN
CARE SE MANIFESTĂ. ACESTE FORME DE MANIFESTARE POT FI ÎMPĂRŢITE ÎN DOUĂ
CATEGORII: (I) COROZIUNE LOCALIZATĂ CONCENTRATĂ ŞI (II) COROZIUNE LOCALIZATĂ
INTERCRISTALINĂ. COROZIUNEA LOCALIZATĂ CONCENTRATĂ POATE FI PREZENTĂ PE
SUPRAFEŢE FOARTE MICI (COROZIUNE ÎN PUNCTE), PE SUPRAFEŢE DE ORDINUL MM2
(COROZIUNE ÎN PETE) ŞI PE SUPRAFEŢE MAI MARI (COROZIUNE ÎN ZONE).
• COROZIUNEA LOCALIZATĂ INTERCRISTALINĂ CUPRINDE CAZURILE DE DISTRUGERE
LOCALIZATE ÎN MASA METALULUI SAU ALIAJULUI. DUPĂ MODUL DE PROPAGARE A
COROZIUNII INTERCRISTALINE SE DISTING DOUĂ TIPURI: (I) COROZIUNE INTERCRISTALINĂ
SELECTIVĂ ŞI (II) COROZIUNE INTERCRISTALINĂ SUB TENSIUNE SAU FISURARE
COROZIVĂ. COROZIUNEA INTERCRISTALINĂ SELECTIVĂ SE REFERĂ LA CAZURILE ÎN CARE ÎN
ALIAJE SE POT SEPARA COMPONENŢI DIFERIŢI SAU STRUCTURI DIFERITE. ÎN FUNCŢIE DE
COROZIUNEA PREFERENŢIALĂ A UNUI COMPONENT SAU A UNEI STRUCTURI, VORBIM DE
COROZIUNE SELECTIVĂ DE COMPONENT, RESPECTIV COROZIUNE SELECTIVĂ DE STRUCTURĂ.
 REACȚIILE PROCESULUI DE COROZIUNE
• COROZIUNEA NATURALĂ ESTE, CEL MAI FRECVENT, UN PROCES NEDORIT PRIN CARE MULTE METALE CU
POTENȚIALE DE OXIDARE POZITIVE SAU SLAB NEGATIVE SUNT TRANSFORMATE ÎN COMPUȘI CHIMICI AI LOR.
BINECUNOSCUTĂ ȘI DEOSEBIT DE PĂGUBITOARE PENTRU ECONOMIE ESTE RUGINIREA FIERULUI. PENTRU CA
FIERUL SĂ RUGINEASCĂ ESTE NECESARĂ PREZENȚA SIMULTANĂ A AERULUI ȘI APEI. ÎN AER USCAT FIERUL
NU RUGINEȘTE, NICI ÎN APĂ DEOXIGENATĂ. PREZENȚA ACIZILOR ȘI A ANUMITOR SĂRURI (DE EX. A CELOR
DIN APA DE MARE, NACL, MGCL2, ETC.) FAVORIZEAZĂ MULT COROZIUNEA. ALTE SĂRURI (DE EX. NA2CO3)
DIMPOTRIVĂ INHIBĂ COROZIUNEA. REACȚIILE CARE AU LOC LA RUGINIREA FIERULUI SUNT URMĂTOARELE:
• FE -----> FE˛ + 2É (A) 2H2O + 2É ----> 2H + 2H2O (B)
• DACĂ CONCENTRAȚIA IONILOR DE HIDROGEN ESTE MARE ȘI DECI REACȚIILE (A) ȘI (B) SUNT RAPIDE, ATOMII
DE HIDROGEN CARE SE FORMEAZĂ SE UNESC DÂND MOLECULE DE HIDROGEN; PE SUPRAFAȚA FIERULUI
APAR BROBOANE DE HIDROGEN GAZOS (2H ---> H2). ÎN MOD NORMAL ATOMII DE HIDROGEN REACȚIONEAZĂ
ÎNSĂ CU MOLECULELE DE OXIGEN, DIZOLVATE ÎN APĂ, DÂND APĂ:
• 2H + 1/2O2(SOLUȚIE) ---> H2O (C)
• IONII FE˛ FORMAȚI ÎN REACȚIA (A) REACȚIONEAZĂ CU APĂ CONȚINÂND OXIGEN (DIN AER, DIZOLVAT) ȘI DAU
RUGINA (IDENTICĂ CU MINERALUL LEPIDOCROCITA;), ÎN CARE FIERUL ESTE ÎN STAREA DE OXIDARE +3:
• 2FE˛ + 1/2 O2 + 7H2O ---> 2FE(O)OH + 4 H2O (D)
• ÎN REACȚIA (D) SE FORMEAZĂ DECI IONI DE HIDROGEN, CARE SE CONSUMĂ ÎN REACȚIA (B). APA
NATURALĂ CONȚINE ÎNTOTDEAUNA PUȚIN BIOXID DE CARBON DIZOLVAT, CARE, LA ACESTE
CONCENTRAȚII JOASE, FORMEAZĂ CU APA ACID CARBONIC CO2+H2O ---> H2CO3. ÎN MARE PARTE
IONIZAT H2CO3 + H2O ---> H2O + HCO3. ACESTE CONCENTRAȚII JOASE DE IONI DE HIDROGEN
SUNT SUFICIENTE PENTRU A INIȚIA RUGINIREA.
• REACȚIILE (A) ȘI (B) NU AU LOC NEAPĂRAT ÎN ACELAȘI PUNCT AL BUCĂȚII DE FIER CARE
RUGINEȘTE. ELECTRONII CE IAU NAȘTERE ÎN REACȚIA (A) POT CURGE PRIN FIER ȘI DA NAȘTERE
LA ATOMI H ÎN ALT LOC. PROCESUL ACESTA ESTE MULT FAVORIZAT DACĂ ÎN ACEST AL DOILEA
PUNCT SE AFLĂ (ÎN CONTACT METALIC CU FIERUL) UN ALT METAL , O IMPURITATE, CU POTENȚIAL
DE OXIDARE MAI PUȚIN POZITIV DECÂT FIERUL (DE EX. CUPRU). CHIAR IN FIERUL INDUSTRIAL
OBIȘNUIT, UNELE PUNCTE ALE SUPRAFEȚEI („PUNCTE ANODICE”) SUNT MAI REACTIVE, DAU
NAȘTERE MAI UȘOR UNOR IONI FE˛, CONFORM REACȚIEI (A). ÎN ALTE PUNCTE („PUNCTE
CATODICE”) ARE LOC REACȚIA (B). DIFERENȚA ÎNTRE POTENȚIALELE PUNCTELOR ANODICE ȘI
CATODICE SE DATOREAZA UNOR MICI VARIAȚII LOCALE ÎN COMPOZIȚIA SAU CHIAR NUMAI ÎN
FORMA CRISTALINĂ A METALULUI. EVIDENT CĂ, SIMULTAN CU CIRCULAȚIA ELECTRONILOR PRIN
METAL, TREBUIE SĂ AIBĂ LOC ȘI UN TRANSPORT DE IONI ÎN CIRCUITUL EXTERIOR (DE EX. PRIN
PĂMÂNTUL UMED, LA OBIECTE DE FIER ÎNGROPATE). DE ACEEA ELECTROLIȚII ACCELEREAZĂ MULT
COROZIUNEA.
• PROCESELE DE COROZIUNE SUNT STRÂNS LEGATE DE PROCESE ELECTROCHIMICE. ACEST LUCRU
EXPLICĂ FAPTUL, CĂ PROCESUL DE COROZIUNE DECURGE ÎN MOD ACCELERAT LA APARIȚIA
BATERIILOR LOCALE. SUB BATERIE LOCALĂ ÎNȚELEGEM SCURTCIRCUITUL DINTRE SOLUȚIILE
METALELOR DE ÎNCĂRCARE DIFERITĂ DE ELECTRONI ȘI A ANUMITOR IONI SUB PREZENȚA APEI.
ACESTE METALE POT FI DE EXEMPU FIERUL ȘI CUPRUL. LA PUNCTELE DE CONTACT FIERUL
CORODEAZĂ DEOSEBIT DE REPEDE. PE PARCURSUL REACȚIEI DE CEMENTARE CUNOSCUTE CUPRUL
SE DEPUNE PE FIER, COMPONÂND ASTFEL O BATERIE LOCALĂ CU2+ + FE ———> CU + FE2+.
• PE SUPRAFAȚA BOGATĂ ÎN ELECTRONI A CUPRULUI SE DESCARCĂ IONI DE HIDROGEN ALCĂTUIND
ASTFEL HIDROGEN 2 H+ + 2 E- ———> H2. SUPRAÎNCĂRCAREA POZITIVĂ ASTFEL COMPUSĂ PE FIER
ESTE PREDATĂ CU CEEA MAI MARE UȘURINȚĂ CA ȘI ION FE2+ ; DECI ARE LOC O COROZIUNE FĂRĂ
DERANJAMENT A FIERULUI. DAT FIIND FAPTUL CĂ APA DIN ÎMPREJUR ESTE PARȚIAL NELEGAT
PREZENTĂ, EA CONȚINE ȘI IONI DE HIDROGEN LIBER H2O >><< H+ + OH-. IONII DE HIDROGEN
REACȚIONEAZĂ PRECUM DESCRIS MAI SUS CU SUPRAFAȚA METALULUI. CUPRUL FUNCȚIONEAZĂ ȘI ÎN
ACEST CAZ CA ȘI CATALIZATOR. IONII OH- PROVENIȚI DIN APA NELEGATĂ,
COMPUNÂND FIER(II)HIDROXID CONTRIBUIE PUTERNIC LA DESCOMPUNEREA FIERULUI FE2+ + 2 OH-
———> FE(OH)2.
• SCURT SUMAR: DACĂ APA NU ESTE CHIMIC TRATATĂ, COMPONENTELE DE CUPRU A UNUI SISTEM
ACVIFER ACCELEREAZĂ COROZIUNEA COMPONENTELOR DE FIER SI ATUNCI FIERUL ESTE TOXIC.
 PROTECȚIE ANTICOROZIVĂ ÎN SISTEME ACVIFERE

• COMPONENTE FIEROASE (OȚEL „NEGRU”, FONTĂ, OȚEL INOXIDABIL)

MATERIALE FIEROASE FĂRĂ ALIAJ SAU CU UN ALIAJ REDUS CORODEAZĂ LA
PREZENȚA APEI ȘI A OXIGENULUI COMPUNÂND OXID DE FIER (RUGINĂ, NĂMOL
DE RUGINĂ). PRIN URMARE UN OBIECTIV IMPORTANT A PROTECȚIEI
ANTICOROZIVE ESTE DE A ÎMPIEDICA PĂTRUNDEREA OXIGENULUI ÎN SISTEM
ȘI/SAU LEGAREA CHIMICĂ A OXIGENULUI AFLAT ÎN SISTEM. ÎN PLUS ESTE
NEVOIE SETAREA VALORII PH ÎNTR-UN DOMENIU UȘOR ALCALIN. MAI DEPARTE
ESTE FOARTE AVANTAJOS UTILIZAREA ÎN SISTEM A UNEI APE CU CONȚINUT DE
SĂRURI REDUSĂ. COMPONENTE DE CUPRU (CUPRU, ARAMĂ, BRONZ, ALAMĂ)
ACESTE MATERIALE AU O BUNĂ REZISTENȚĂ FAȚĂ DE APE UȘOR ALCALINE ȘI
SĂRACE ÎN OXIGEN.
 BIOCOROZIUNE

• SE CREDE CĂ, ÎN GENERAL, COROZIUNEA ESTE UN PROCES CARE POATE AVEA LOC NUMAI ÎN
CAZUL CÂND METALUL ARE CONTACT CU APĂ ȘI OXIGEN. O PARTE SEMNIFICATIVĂ A
COROZIUNILOR ARE LOC LA LIPSA TOTALĂ A OXIGENULUI. PE SUPRAFAȚA ȚEVILOR ASTFEL
CORODATE SE POT OBSERVA PUNCTE NEGRE - FIER(II)SULFID. DACĂ SE ÎNDEPĂRTEAZĂ
FIER(II)SULFID-UL,SE POATE VEDEA O ADÂNCITURĂ ANODICĂ A CĂREI SUPRAFAȚĂ ESTE FIER GOL.
• PENTRU BIOCOROZIUNE PE SUPRAFEȚE DE FIER ACOPERITE CU APĂ ȘI/SAU DEPUNERI
BIOLOGICE SUNT RESPONSABILE ÎN PRIMUL RÂND BACTERIILE CE REDUC SULFAT. ASTFEL DE
MEDII CONȚIN IONI DE SULFAT DAR NU ȘI OXIGEN.
• PENTRU BIOCOROZIUNE MAI POATE FI RESPONSABILĂ ȘI O ALTĂ GRUPĂ DE MICROORGANISME
CARE TRĂIESC TOT LA FEL ÎN MEDII FĂRĂ OXIGEN. ACESTEA ÎȘI ACOPERĂ NECESITATEA DE
ENERGIE PRIN OXIDAȚIA HIDROGENULUI CU DIOXIDUL DE CARBON. REZULTATUL ACESTEI REACȚII
ESTE METAN ȘI APĂ. ACESTE BACTERII CE PRODUC METAN TRĂIESC ÎN CANTITATE SEMNIFICATIVĂ
ÎN MEDII FĂRĂ OXIGEN, CUM SUNT DE EXEMPLU: SUB DEPUNERI DE NĂMOL TEHNIC PE FUNDUL
CISTERNELOR, SUB DEPUNERI ÎN TUBURI ȘI CONDUCTE CU SCURGERE LENTĂ ETC.
 TENSOCOROZIUNEA

• TENSOCOROZIUNEA SAU COROZIUNEA TENSO-FISURANTĂ APARE PRIN

ACȚIUNEA SIMULTANĂ A UNUI MEDIU CHIMIC ȘI A UNUI REGIM DE SOLICITĂRI
STATICE CU CEL PUȚIN UN EFORT DE TRACȚIUNE ȘI PRODUCE FISURAREA
MATERIALULUI SUPUS SIMULTAN CELOR DOUĂ TIPURI DE SOLICITĂRI. PENTRU
PREVENIREA TENSOCOROZIUNII TREBUIE CONSIDERATE VARIABILELE
SISTEMULUI:MATERIAL-MEDIU-EFORT.
 ALEXANDRU VICTOR STEFANEL
MORUZ MIHAIL AUGUSTIN
AVRAM DAVID GABRIEL
CARSTEA EMANUEL ALEXANDRU
DAVITOIU ALEXIA ILINCA
AMUZA LEONARD ANDREI
CONSTANTINESCU DANIEL
GHEORGHE VLAD COSTIN
DUMITRESCU VICTOR
ILIE ION ALEXANDRU